pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
SV. Inventarul este constituit dintr-un inel de buclă fragmentar,
din cupru/bronz descoperit alături de oasele craniene.
Cpl. 31 - a fost descoperit la -0,37 m faţă de nivelul actual de
săpare. A fost identificat sub forma unei pete circulare de
culoare neagră, cu un diametru de cca. 0,50 m. S-a dovedit a fi
o alveolare adâncă de 0,15 m, în umplutură fiind descoperite
oase de animale şi cioburi monteorene târzii.
Cpl. 32 - a fost descoperit la -0,64 m faţă de nivelul actual de
săpare. A fost identificat sub forma unei pete circulare de
culoare neagră, cu un diametru de cca. 0,65 m. După
secţionare s-a dovedit că este vorba de o groapă în formă de
clopot, al cărei fund se găsea la –1,37 m faţă de nivelul actual
de săpare. Din umplutura de culoare neagră cu dungi de lut
galben, au fost adunate câteva cioburi ce pot fi atribuite etapei
finale Monteoru.
Cpl. 33/Cuptorul 1 - a fost descoperit la -0,38 m faţă de nivelul
actual de săpare. Se prezenta sub forma unei pete
rectangulare, cu dimensiunile 0,90 x 0,43 m, având marginile
înroşite de foc, iar umplutura neagră. A fost secţionat pe axul
longitudinal şi astfel s-a observat că este de fapt un cuptor
domestic, săpat în pământ. Pe fund se găseau mai multe
pietre arse şi fragmente ceramice ce zăceau peste o crustă de
pământ ars, groasă de cca. 0,03 – 0,05 m, iar către S, unde se
afla gura, se găsea o depunere de cenuşe. Cuptorul a avut o
refacere, aşa cum se poate observa din profilul secţiunii, iniţial
fundul cuptorului, placat cu pietre plate acoperite de o crustă
de pământ ars, găsindu-se cu cca. 0,10-0,15 m mai jos.
Cioburile din cuptor proveneau de la câteva vase lucrate cu
mâna, dintr-o pastă grosieră şi de la un vas lucrat la roată.
Ceramica din cuptor permite datarea acestuia în cursul sec. VI-
VII p.Chr.
Cpl. 34 - a fost descoperit la -0,30 m faţă de nivelul actual de
săpare. Se prezenta sub forma unei pete circulare, cu
diametrul de cca. 1 m, cu o umplutură de culoare neagră, cu
mult chirpic sfărâmat. În fapt s-a dovedit a fi o alveolare
adâncă de 0,20 m. În lipsa oricărui material arheologic,
complexul nu poate fi datat. Trebuie menţionat însă faptul că
această groapă era suprapusă de o intervenţie modernă ce se
prezenta sub forma unei pete de culoare neagră, de formă
rectangulară.
Cpl. 36/Cuptorul 2 - a fost descoperit la -0,43 m faţă de nivelul
actual de săpare. La secţionare s-a dovedit a fi un cuptor cu
totul identic celui dintâi, dar fără refacere. Ceramica, mai
abundentă decât la Cuptorul 1, permite aceeaşi datare, adică
în sec. VI-VII p.Chr.
Campania anului 2006 a permis sporirea numărului de
complexe funerare ale cimitirului monteorean. Fără îndoială,
numărul mormintelor care au constituit cimitirul trebuie să fi
fost cu mult mare mare decât cele 23 de complexe funerare
descoperite până acum. Precizarea limitelor zonei funerare
rămâne în continuare a fi rezolvată, la fel ca şi problema
relaţiei cu aşezarea de pe Cetăţuie, unde lipsesc depunerile cu
ceramică de stil Ic1-Ib. Chiar dacă numărul mormintelor
descoperite este încă redus, se pot distinge deja câteva
caracteristici ale comportamentului funerar. Este vorba în
primul rând de structurile funerare, amenajările cu pietre,
interioare sau exterioare, prezente la cele mai multe dintre
mormintele descoperite. O altă caracteristică este dată de
orientarea predilectă a scheletelor catre SV-SSV. În ceea ce
priveşte poziţia, pentru toate scheletele descoperite
nederanjate, cu excepţia celui din M. 5, toate se găseau
chircite pe stânga. Dar semnificaţia acestui obicei va putea fi
mai bine înţeleasă abia după definitivarea studiului
antropologic. O atenţie aparte o cere prezenţa în unele
morminte a unor oase umane, alături de cadavrul propriu zis,
cazul cel mai elocvent fiind oferit de M. 22. Această practică
poate fi legată de obiceiul manipulării postmortem a unor
cadavre, obicei atestat şi în cazul unor morminte descoperite la
Cândeşti.
O altă problemă importantă este constituită de prezenţa
acelor complexe monteorene târzii care suprapun cimitirul
propriu-zis. Cum, la cca. 250 m spre S de cimitir, se află o
asemenea aşezare 3 , complexele ce suprapun mormintele, ca
şi resturile ce le însoţesc, cu greu pot fi intrepretate drept
resturi de locuire.
Campania 2006 a oferit şi noutatea constituită prin
descoperirea celor două cuptoare din sec. VI-VII p.Chr. Pe
Arman lipseşte o depunere arheologică corespunzătoare, dar
la cca. 1.5 km spre NNV, la marginea satului Cârlomăneşti a
mai fost descoperit, mai demult, un cuptor asemănător.
Pl. 25
Note:
1. Pentru rezultatele cercetărilor din anii precedenţi vezi I.
Motzoi-Chicideanu, Despina Gugiu, SCIVA 52-53, 2001-2002,
p. 5-41; I. Motzoi-Chicideanu, D. Sârbu, M. Constantinescu, N.
Sultana, Mousaios 9, 2004, p. 15-38; T. Vasilescu, Mousaios
9, 2004, p. 39-50; I. Motzoi-Chicideanu, D. Sârbu, Mousaios
10, 2005, p. 31-44. Pentru determinările antropologice şi cele
paleontologice vezi N. Miriţoiu, A. Soficaru, N. Sultana, SCIVA
52-43, 2001-2002, p. 43-51; M. Constantinescu, N. Sultana, N.
Miriţoiu, Mousaios 10, 2005, p. 45-54, respectiv, V.
Dumitraşcu, A. Bălăşescu, Mousaios 9, 2004, p. 51-56.
2. Pentru resturile umane, observaţiile antropologice
preliminare au fost făcute de către Mihai Constantinescu.
3. Staţiunea este grav afectată de o alunecare de teren. În
ruptura malului se poate observa un strat de cultură gros de
cca. 1.5 m, din care au putut fi adunate materiale ceramice,
multe aparţinând speciei cu suprafaţa brăzdată cu striuri -
Besenstrich.
Abstract:
During the 2006 campaign in the Bronze Age cemetery
from Cârlomăneşti - “La Arman”, another four graves belonging
to the Monteoru Culture were discovered. All these tombs had
stone structures inside and outside. Except the grave with no.
21, where the child skeleton has been destroyed, all the bodies
were found in flexed position on the left side, with the heads
towards south - south-west. A double handled cup made in the
Ic1 style was discovered in grave no. 23, and a copper/bronze
earring in the grave no. 23. As in the previous campaigns, we
discovered other features belonging to late Monteoru Culture -
i.e. pits nos. 31 and 32. For the first time during the
excavations two domestic ovens have been discovered. The
pottery from these ovens could be dated during the 6 th - 7 th
centuries A.D.
122