pdf (15 MB) - cIMeC

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2006
Unelte şi arme apar încă de la m1: nuclee de silex de Prut,
de culoare neagră, topoare din gresie bine şlefuită, cu tăişul
bine ascuţit dar cu muchia ruptă din vechime.
Lama maronie din silex zis „balcanic” provine din
schimburile intertribale cu zonele sudice. Are ambele laturi
retuşate şi este carenată. Pe partea dorsală poartă urme de
fasonare. În c. 2 la 0,60 m s-au găsit şi două fragmente de
lame retuşate folosite ca inserţii de seceri (una era patinatăprobabil
din paleolitic refolosită). Singurul vârf de săgeată a
apărut în c. 10. Are retuşe laterale iar partea activă este bine
şlefuită şi ascuţită, însă partea ventrală şi dorsală este cioplită
”în solzi”. A fost confecţionată dintr-un silex de Prut de culoare
cenuşiu-maronie.
Pe ansamblu în secţiunea S1 a fost identificată o locuinţă
cucuteniană, un bordei aparţinând comunităţii Criş (la baza
gropii G1), două gropi cu resturi de artefacte bogate, o vatră de
foc şi câteva complexe ceramice cucuteniene. Cel mai
reprezentativ este nivelul arheologic aparţinând civilizaţiei
Cucuteni A3.
Deasupra nivelului cucutenian au fost identificate
fragmente ceramice din epoca bronzului (cultura Monteoru) cu
incizii triunghiulare şi punctiforme, din Hallstatt şi La Tène.
În c. 1 (dinspre N) au fost descoperite începând cu -0,40 m
unelte şi arme din silex şi gresie (un fragment de topor din
gresie bine şlefuită, cu tăişul ascuţit dar cu muchia ruptă din
vechime, un nucleu de silex de Prut de culoare neagră şi un
frecător din gresie dură).
Apoi în c. 2 a apărut o lamă din silex maroniu zis „balcanic”
cu mici pigmentaţii albe. Are ambele laturi retuşate, carenată şi
cu urme de fasonare în acelaşi loc au mai fost găsite şi două
fragmente de lame retuşate (inserţii de seceri) din silex de Prut
(una este patinată-probabil din Paleoliticul superior, refolosită).
In c. 10 a apărut un vârf de săgeată cu retuşe laterale şi cu
partea activă bine şlefuită şi ascuţită. Este confecţionat dintr-un
silex de Prut de culoare cenuşie-maronie. De asemenea în
locuinţa L2 a fost descoperit un topor de gresie într-o stare de
conservare foarte bună. Tăişul este bine ascuţit iar muchia
este fasonată şi are o formă aprox. dreptunghiulară.
Pe ansamblu săpătura de salvare din punctul Armăşeni
„Muncel” a scos în evidenţă artefacte aparţinând culturii Criş
(resturile unui semibordei L1), apoi un nivel Cucuteni A3 cu
locuinţa L2 (în partea sudică a secţiunii SI), un alt nivel
aparţinând culturii Monteoru (epoca bronzului), urmând apoi
ceramica de factură halstattiană şi pentru sec. IV-III a.Chr.,
geto-dacică.
Deoarece în groapa G1 au fost găsite atât artefacte din
cultura Criş cât şi din cultura Cucuteni A3, am constatat că
această groapă este de factură cucuteniană dar secţionează în
mare parte şi un bordei al civilizaţiei Criş. Cealaltă groapă (G2)
credeam că are un caracter ritualic deoarece multe din piesele
descoperite atestă acest lucru: râşniţă, idoli fragmentari,
fragmente de măsuţă de altar etc.
Prin demontarea lutuielii peretelui L1, am constatat
existenţa (sub masa de chirpic) unor bucăţi mari de podea cu
urme de bârne masive, bine arse.
În partea de NV a locuinţei L5 s-au descoperit câteva
pietre înroşite, numeroase oase şi unelte din silex (lame,
gratoare retuşate, aşchii şi nuclee). S-au găsit de asemenea şi
bucăţi de chirpic poligonal de la o vatră de foc fără însă a o
localiza în teren (este posibil să fie reminescenţe de la vatra
din partea de NE a locuinţei, descoperită în 2005).
101
Abstract:
We identified many archaeological layers: at the bottom is
the Criş Culture, followed by Cucuteni Culture, phase A3, then
Monteoru Culture (the Bronze Age) and the final ones are from
Hallstatt and La Tène periods.
The S1 section is cutting a Cucutenian dwelling, some
assemblages belonging to Criş Culture (G1 pit), and G2 pit,
belonging to Cucuteni Culture.
There were discovered clay anthropomorphic and
zoomorphic statuettes, and flint weapons and tools.
49. Capidava, com. Topalu, jud. Constanţa
[Capidava]
Punct: Cetate
Cod sit: 63063.01
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr.
38/2006
Colectiv: Ioan C. Opriş - responsabil (FIB)
În campania 2006 cercetările arheologice sistematice şi de
conservare primară de la Capidava s-au desfăşurat în trei
sectoare intra muros şi alte patru sectoare extra muros, pe
perioada lunilor iunie – octombrie (conservarea primară în
perioada 1 august–15 noiembrie), după cum urmează:
sectoarele VI, III (conf. univ. dr. Ioan I.C. Opriş - FIB), care
asigură şi coordonarea ştiinţifică generală a cercetărilor
arheologice de la Capidava; sectorul de E (dr. Zaharia Covacef
- MINAC); sectorul VII (lector drd. Costin Miron – ULB Sibiu);
sectorul VIII extra muros (conf.dr. Zeno Karl Pinter, drd.
Claudia Urduzia, ULB Sibiu şi Muzeul Astra Sibiu); punctul „La
Bursuci” (drd. Cătălin Ionuţ Dobrinescu - MINAC); cetatea
romană de la Topalu, cariera „Cekirgea” – cercetare
arheologică de evaluare (conf.univ. dr. Ioan I.C. Opriş, drd.
Cătălin Ionuţ Dobrinescu); villa rustica de pe valea Vlahcanara
(conf.univ. dr. Ioan I.C. Opriş, Maria Magdalena Duţescu, Dan
Ştefan – FIB).
Finanţarea săpăturilor a fost asigurată în primul rând de
către MCC, prin contractul de cercetare arheologică şi
conservare primară nr. 4160 din data de 4.07.2006, completat
cu un act adiţional din octombrie 2006, la care se adaugă
participarea cu alte sume a Univ. Bucureşti, a ULB din Sibiu, a
MINAC etc., destinate mai ales pentru acoperirea practicii
arheologice a studenţilor, cât şi pentru alte cheltuieli curente
etc.
În sectorul VI al cetăţii au continuat cercetările conduse de
conf.dr. Ioan Carol Opriş (FIB), împreună cu Andrei Gândilă
(MNIR), Alexandru Raţiu (MNIR, FIB), drd. Gabriel Stoian
(FIB), masterandul Daniel Ene (FIB), studenţii Florentin
Munteanu şi Ştefan Pârcălăbescu, în cursul lunilor augustseptembrie
2006. Ele s-au concentrat, în continuare asupra
clădirii romane târzii din piatră legată cu mortar şi cu arază
intermediară de cărămidă, descoperită în campania 2004 - S
1/2004 (dimensiuni 15 x 2 m), obţinându-se noi date
importante legate de traseul şi tehnica constructivă a
edificiului. De asemenea, au fost cercetate în continuare
careurile Ş 71, T 70, U 71. A fost demontat martorul de pe linia
carourilor T-Ş-S 71-72 (mai precis martorul Ş 71-72), cât şi
martorul T-Ş 71. S-au demontat şi martorii de S şi N al careului
T 70 (T 70-71 şi T 70 – S1/ 2004. Săpăturile din 2006 au