Studiu de marketing pentru export: PiaÅ£a de confecÅ£ii Åi textile - miepo
Studiu de marketing pentru export: PiaÅ£a de confecÅ£ii Åi textile - miepo Studiu de marketing pentru export: PiaÅ£a de confecÅ£ii Åi textile - miepo
Programul Tacis al Uniunii Europene pentru Moldova Suport pentru Promovarea Exportului şi Atragerea Investiţiilor în Republica Moldova Studiu de marketing pentru export: Piaţa de confecţii şi textile din Germania iunie 2010 Autor: Jens Hauser Acest proiect este finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de Grupul de Consultanţă GFA în consorţiu cu IDI
- Page 2 and 3: This Project is financed by the Eur
- Page 4 and 5: This Project is financed by the Eur
- Page 6 and 7: This Project is financed by the Eur
- Page 8 and 9: This Project is financed by the Eur
- Page 10 and 11: This Project is financed by the Eur
- Page 12 and 13: This Project is financed by the Eur
- Page 14 and 15: This Project is financed by the Eur
- Page 16 and 17: This Project is financed by the Eur
- Page 18 and 19: This Project is financed by the Eur
- Page 20 and 21: This Project is financed by the Eur
Programul Tacis al Uniunii Europene <strong>pentru</strong> Moldova<br />
Suport <strong>pentru</strong> Promovarea<br />
Exportului şi Atragerea Investiţiilor<br />
în Republica Moldova<br />
<strong>Studiu</strong> <strong>de</strong> <strong>marketing</strong><br />
<strong>pentru</strong> <strong>export</strong>:<br />
Piaţa <strong>de</strong> confecţii şi<br />
<strong>textile</strong> din Germania<br />
iunie 2010<br />
Autor: Jens Hauser<br />
Acest proiect este finanţat<br />
<strong>de</strong> Uniunea Europeană<br />
Proiect implementat <strong>de</strong> Grupul <strong>de</strong><br />
Consultanţă GFA în consorţiu cu IDI
This Project is financed<br />
by the European Union<br />
Support to Export Promotion<br />
and Investment Attraction in<br />
the Republic of Moldova<br />
EuropeAid/126810/C/SER/MD<br />
This Project is implemented by a<br />
Consortium led by GFA<br />
Consulting Group<br />
Cuprins<br />
1 INTRODUCERE ŞI METODOLOGIE I<br />
2 CONSTATĂRI PRINCIPALE – SUMAR EXECUTIV II<br />
3 PIAŢA TEXTILĂ ŞI DE CONFECŢII DIN GERMANIA V<br />
3.1 PRODUCŢIA v<br />
3.2 CONSUM iii<br />
3.3 PREŢURI v<br />
3.4 COMERŢUL - EXPORT ŞI IMPORT vi<br />
3.5 CANALELE DE DISTRIBUŢIE ŞI ACTORII PIEŢEI viii<br />
3.6 STRUCTURA COMERŢULUI CU AMĂNUNTUL ŞI<br />
TENDINŢE<br />
3.7 CERINŢELE DE ACCES PE PIAŢĂ x<br />
3.8 OPRTUNITĂŢI DE EXPORT ŞI CONSTRÂNGERI XII<br />
ix
This Project is financed<br />
by the European Union<br />
Support to Export Promotion<br />
and Investment Attraction in<br />
the Republic of Moldova<br />
EuropeAid/126810/C/SER/MD<br />
This Project is implemented by a<br />
Consortium led by GFA<br />
Consulting Group<br />
1 INTRODUCERE Ş I METODOLOGIE<br />
Acest studiu a fost elaborat în cadrul proiectului “Suport <strong>pentru</strong> Promovarea<br />
Exportului şi Atragerea Investiţiilor în Republica Moldova”. Proiectul este finanţat<br />
<strong>de</strong> Comisia Europeană şi este implementat <strong>de</strong> un consorţiu condus <strong>de</strong> compania<br />
GFA Consulting Group. Activitatea proiectului este structurată conform<br />
componentelor:<br />
Componenta 1<br />
Suport oferit Ministerului Economiei şi<br />
agenţiilor sale <strong>pentru</strong> coordonarea şi<br />
îmbunătăţirea sistemelor RM <strong>de</strong> promovare a<br />
<strong>export</strong>ului şi atragere a investiţiilor<br />
Componenta 3<br />
Suport companiilor locale în accesarea<br />
finanţărilor <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea afacerilor<br />
Componenta 5<br />
Atragerea Investiţiilor<br />
Componenta 2<br />
Suport oferit Ministerul Agriculturii şi Industriei<br />
Alimentare în <strong>de</strong>zvoltarea sistemului său <strong>de</strong><br />
laboratoare <strong>de</strong> testare<br />
Componenta 4<br />
Promovarea <strong>export</strong>ului<br />
Metodologie<br />
Obiectivul principal al studiului este <strong>de</strong> a oferi producătorilor din Moldova<br />
informaţii referitoare la produsele <strong>textile</strong>, cu specificarea tendinţelor recente pe<br />
piaţa <strong>de</strong> confecţii din Germania. <strong>Studiu</strong>l va examina canalele <strong>de</strong> distribuţie şi<br />
cerinţele <strong>de</strong> accesare a pieţei. De asemenea, <strong>pentru</strong> a putea propune<br />
recomandaţiile <strong>de</strong> rigoare privind oportunităţile şi obstacolele <strong>de</strong> <strong>export</strong>,<br />
informaţia colectată în procesul elaborării studiului <strong>de</strong> piaţă a fost corelată cu<br />
producţia şi capacitatea <strong>de</strong> <strong>export</strong> din Moldova.<br />
<strong>Studiu</strong>l începe cu o <strong>de</strong>scriere generală a pieţei <strong>de</strong> confecţii din Germania,<br />
specificând producţia şi consumul articolelor vestimentare, precum şi a<br />
tendinţelor pieţei. Descrierea pieţei are drept scop familiarizarea cu sectorul <strong>de</strong><br />
confecţii. La sfârşit vor fi menţionate preţurile şi comerţul în sectorul <strong>de</strong> confecţii.<br />
Vor fi prezentate canalele <strong>de</strong> distribuţie şi practicile utilizate. Acest capitol are ca<br />
obiectiv oferirea informaţiei privind comerţul şi cerinţele logistice <strong>pentru</strong><br />
<strong>export</strong>atorii <strong>de</strong> confecţii din Moldova, precum şi cerinţele <strong>de</strong> ordin legal şi tehnic<br />
specificate în politicile UE şi din Germania.<br />
În final, utilizând informaţia prezentată în capitolele anterioare, precum şi<br />
informaţia privind sectorul <strong>de</strong> confecţii din Moldova, vor fi elucidate<br />
oportunităţile şi obstacolele <strong>pentru</strong> producătorii moldoveni.<br />
Sursele principale <strong>de</strong> informaţie utilizate în acest studiu au fost datele calitative şi<br />
cantitative obţinute din resursele‐web precum şi interviurile cu reprezentanţii din<br />
sector. Sursele datelor cantitative includ: CBI (Centrul <strong>pentru</strong> Promovarea<br />
Importurilor din Ţările în Dezvoltare), Statistisches Bun<strong>de</strong>samt, EUROSTAT,<br />
precum şi informaţiile oferite <strong>de</strong> asociaţiile <strong>de</strong> confecţii din Germania. Au fost<br />
intervievaţi actorii pe piaţa <strong>de</strong> confecţii din Germania care au oferit datele<br />
calitative <strong>pentru</strong> acest studiu.<br />
1
This Project is financed<br />
by the European Union<br />
Support to Export Promotion<br />
and Investment Attraction in<br />
the Republic of Moldova<br />
EuropeAid/126810/C/SER/MD<br />
This Project is implemented by a<br />
Consortium led by GFA<br />
Consulting Group<br />
2 CONSTATĂ RI PRINCIPALE –<br />
SUMAR EXECUTIV<br />
Producţia<br />
Germania este una din cele mai mari pieţe UE <strong>de</strong> confecţii şi articole vestimentare<br />
cu un consum total <strong>de</strong> 51 miliar<strong>de</strong> € în 2009. Industria vestimentară germană<br />
ocupă poziţia doi după volumul <strong>de</strong> consum, fiind precedată <strong>de</strong> industria<br />
alimentară şi a băuturilor.<br />
Germania este al treilea după mărime producător <strong>de</strong> articole vestimentare din UE.<br />
Mai mult <strong>de</strong> 30 <strong>de</strong> ani sectorul <strong>de</strong> confecţii din Germania se confruntă cu<br />
schimbări structurale <strong>de</strong> anvergură, în cea mai mare măsură datorită concurenţei<br />
cu Asia în ceea ce priveşte costurile joase <strong>pentru</strong> producţia <strong>de</strong> confecţii. În<br />
consecinţă majoritatea producătorilor germani au elaborat o politică <strong>de</strong><br />
outsourcing ca parte componentă a procesului său <strong>de</strong> restructurare. Astfel<br />
producţia <strong>de</strong> confecţii a fost relocată către ţările cu costuri mici <strong>de</strong> producţie, în<br />
timp ce activităţile <strong>de</strong> <strong>de</strong>sign, achiziţionări şi <strong>marketing</strong> sunt realizate în Germania.<br />
Aproape toţi producătorii germani s‐au transformat în companii comerciale<br />
creative şi flexibile cu o producţie externă bazată pe comenzi. În acelaşi timp<br />
companiile germane vestimentare sunt orientate mai mult spre pieţele străine, în<br />
prezent <strong>de</strong>ţinând o cotă <strong>de</strong> 40% în <strong>export</strong>ul ţării.<br />
În producţie persistă tendinţa <strong>de</strong> procurare a bunurilor finisate, în timp ce<br />
producţia în ţară şi producţia peste hotare la comandă se diminuează. Conceptul<br />
<strong>de</strong> Fast Fashion (modă rapidă) reprezintă o tendinţă clară în producţia<br />
vestimentaţiei <strong>de</strong> înaltă calitate. Acest concept implică intervale mai scurte <strong>de</strong><br />
timp între colecţii / linii <strong>de</strong> modă, ceea ce presupune că se produc loturi mai mici<br />
<strong>de</strong> confecţii, dar care se diversifică rapid.<br />
Consum<br />
Import şi Export<br />
Germanii cheltuiesc mai puţin <strong>de</strong> 5% din venitul său disponibil <strong>pentru</strong> haine.<br />
Comparativ cu alte ţări UE, Germania are un nivel mediu <strong>de</strong> preţuri <strong>pentru</strong> haine.<br />
Piaţa <strong>de</strong> confecţii <strong>de</strong>vine mai matură şi saturată, cu o abun<strong>de</strong>nţă <strong>de</strong> producători şi<br />
<strong>de</strong>tailişti care oferă articole vestimentare la modă.<br />
Consumatorii germani sunt sensibili în ceea ce priveşte preţul şi iau în consi<strong>de</strong>raţie<br />
raportul preţ‐calitate înainte <strong>de</strong> a procura bunul. Mai mult ca atât există o<br />
tendinţă evi<strong>de</strong>ntă către individualizarea consumului, ceea ce presupune solicitări<br />
diferenţiate din partea consumatorilor.<br />
Dezvoltarea generală a pieţei reflectă intensificarea diferenţei între clasele<br />
economice ale societăţii germane şi creşterea numărului rezi<strong>de</strong>nţilor săraci sau<br />
relativ săraci din Germania. Astfel majoritatea consumatorilor germani cu venituri<br />
mai joase sunt în căutarea hainelor cu preţ redus, sectorul <strong>de</strong> confecţii oferind tot<br />
mai multe reduceri <strong>de</strong> preţ ca rezultat. Pe <strong>de</strong> altă parte, calitatea şi comoditatea<br />
vor <strong>de</strong>veni mai importate, iar stilul tineresc al consumatorilor în vârstă va fortifica<br />
consumul brandurilor şi a hainelor <strong>de</strong> stil sportiv.<br />
Piaţa vestimentară <strong>pentru</strong> bărbaţi va <strong>de</strong>veni cea mai dinamică, fiind impulsionată<br />
<strong>de</strong> mărirea numărului bărbaţilor care sunt conştienţi <strong>de</strong> modă.<br />
Germania este cel mai mare importator <strong>de</strong> haine în UE, valoarea totală a<br />
importului în 2007 fiind <strong>de</strong> 18 miliar<strong>de</strong> €. Importurile <strong>de</strong>ţine pon<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> 90% în<br />
totalul confecţiilor vândute în Germania.<br />
2
This Project is financed<br />
by the European Union<br />
Support to Export Promotion<br />
and Investment Attraction in<br />
the Republic of Moldova<br />
EuropeAid/126810/C/SER/MD<br />
This Project is implemented by a<br />
Consortium led by GFA<br />
Consulting Group<br />
Actorii pieţei şi<br />
comerţul cu<br />
amănuntul<br />
Cerinţele <strong>de</strong> acces<br />
pe piaţă<br />
Oportunităţi şi<br />
constrângeri<br />
<strong>pentru</strong> <strong>export</strong>ul<br />
moldovenesc<br />
67% din toate importurile <strong>de</strong>rivă din ţările non‐UE. Principalii <strong>export</strong>atori către<br />
Germania sunt China şi Turcia. Preţurile <strong>de</strong> import au scăzut în perioada 2005‐<br />
2007. Se prognozează <strong>de</strong>clinul preţurilor şi în continuare.<br />
Germania este al patrulea după mărime <strong>export</strong>ator din lume, fapt ce se datorează<br />
brand‐urilor puternice în segmentul superior şi premium cu care producătorii<br />
germani au penetrat cu succes pieţele străine. Această internaţionalizare (vezi <strong>de</strong><br />
asemenea capitolul Producţia) este documentată <strong>de</strong> faptul că cotele <strong>de</strong> <strong>export</strong> a<br />
confecţiilor au crescut <strong>de</strong> la 10% în 1970 la 44% în prezent.<br />
Brand‐urile <strong>de</strong> confecţii germane au un potenţial mare pe pieţele în <strong>de</strong>zvoltare din<br />
Asia şi Europa <strong>de</strong> Est. Exporturile Germaniei includ într‐o mare măsură aşanumitele<br />
re‐<strong>export</strong>uri – produsele importate care sunt ulterior <strong>export</strong>ate în alte<br />
ţări, în special UE. Conform estimărilor aproximativ 35% din importurile <strong>de</strong><br />
confecţii a Germaniei sun re‐<strong>export</strong>ate.<br />
Funcţiile tradiţionale ale diferitor actori <strong>de</strong> piaţă sunt în continuă schimbare.<br />
Există o tendinţă generală <strong>de</strong> integrare în lanţul valoric, ceea ce presupune:<br />
• Integrare progresistă: tot mai mulţi producători îşi <strong>de</strong>schid magazinele sale<br />
proprii (mono‐label) <strong>pentru</strong> a controla punctele <strong>de</strong> vânzare (profit mai<br />
mare, mai multe cunoştinţe <strong>de</strong>spre cererea consumatorului);<br />
• Integrare conservatoare: <strong>de</strong>tailiştii îşi crează <strong>de</strong>partamente care se ocupă<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>sign şi i<strong>de</strong>ntifică furnizori prin intermediul propriilor <strong>de</strong>partamente<br />
sau agenţi.<br />
Cât priveşte comerţul cu amănuntul, magazinele <strong>de</strong> reduceri şi nespecializate<br />
(hipermarketurile cu o componentă alimentară puternică), precum şi magazinele<br />
mono‐label au înregistrat o creştere semnificativă. De asemenea, reţelele en<strong>de</strong>tail<br />
internaţionale, cum este H&M sau Zara si‐au mărit cota pe piaţă. În schimb<br />
<strong>de</strong>tailiştii in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţi, care erau puternici în trecut, precum şi magazinele<br />
universale au pierdut consi<strong>de</strong>rabil din poziţiile sale.<br />
Cerinţele <strong>de</strong> acces pe piaţă sunt <strong>de</strong> natură legislativă (stabilite <strong>de</strong> UE şi guvernul<br />
naţional) şi nelegislativă (stabilite <strong>de</strong> partenerul <strong>de</strong> afaceri). Pentru articolele<br />
vestimentare aceste cerinţe se bazează pe aspectele privind protecţia mediului<br />
înconjurător, sănătatea şi siguranţa consumatorului, şi aspectele sociale. Nu există<br />
un standard al calităţii <strong>pentru</strong> haine.<br />
Oportunităţile <strong>pentru</strong> Moldova includ:<br />
• Proximitatea cu piaţa UE care permite <strong>de</strong> a beneficia <strong>de</strong> tendiţia Fast<br />
Fashion<br />
• Dezvoltarea lanţului valoric <strong>pentru</strong> produsele <strong>textile</strong>, prin utilizarea<br />
veniturilor şi contactelor obţinute din activităţi <strong>de</strong> contractare: <strong>de</strong> la<br />
producţie în Lohn la producţie cu valoare adăugată<br />
• Explorarea nişelor <strong>de</strong> piaţă, activitatea cu agenţi proprii în bază <strong>de</strong><br />
comisioane<br />
Obstacolele cu care se confruntă Moldova:<br />
• Capacitate investiţională limitată <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea producţiei<br />
• Limitarea forţei <strong>de</strong> muncă şi absenţa capacităţii <strong>de</strong> <strong>de</strong>sign<br />
• Lipsa capacităţilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>rulare a afacerilor şi a contactelor <strong>de</strong> afaceri <strong>pentru</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltarea lanţului valoric<br />
3
This Project is financed<br />
by the European Union<br />
Support to Export Promotion<br />
and Investment Attraction in<br />
the Republic of Moldova<br />
EuropeAid/126810/C/SER/MD<br />
This Project is implemented by a<br />
Consortium led by GFA<br />
Consulting Group<br />
• Lipsa structurii <strong>de</strong> suport <strong>pentru</strong> sectorul <strong>de</strong> confecţii: asociere eficientă,<br />
centru <strong>de</strong> modă şi centru <strong>de</strong> competenţă.<br />
4
This Project is financed<br />
by the European Union<br />
Support to Export Promotion<br />
and Investment Attraction in<br />
the Republic of Moldova<br />
EuropeAid/126810/C/SER/MD<br />
This Project is implemented by a<br />
Consortium led by GFA<br />
Consulting Group<br />
3 PIAŢ A TEXTILĂ Ş I DE CONFECŢ II<br />
DIN GERMANIA<br />
Paginile ce urmează vor oferi o <strong>de</strong>scriere generală a pieţei <strong>textile</strong> şi <strong>de</strong> confecţii<br />
din Germania, cu o focusare asupra articolelor vestimentare. Sunt scoase în<br />
evi<strong>de</strong>nţă mo<strong>de</strong>lul şi tendinţele <strong>de</strong> consum, precum şi afacerile şi strategiile<br />
companiilor vestimentare din Germania.<br />
3.1 PRODUCŢ IA<br />
Descrierea<br />
sectorului textil şi<br />
<strong>de</strong> confecţii din<br />
Germania<br />
Industria textilă şi <strong>de</strong> confecţii din Germania, caracterizată <strong>de</strong> companiile <strong>de</strong> talie<br />
mijlocie, ocupă locul doi după volumul <strong>de</strong> consum al producţiei, fiind <strong>de</strong>păşită<br />
doar <strong>de</strong> industria alimentară şi a băuturilor. În 2008 volumul vânzărilor a totalizat<br />
19.2 miliar<strong>de</strong> € in 2008, producţia textilă <strong>de</strong>ţinând cota <strong>de</strong> aproximativ 58%, iar<br />
confecţiile 42% în totalul producţiei industriei.<br />
Date generale privind industria textilă şi <strong>de</strong> confecţii din Germania<br />
Circulaţia<br />
mărfuri<br />
(in mil. €)<br />
Producţia<br />
(in mil. €)<br />
Importurile<br />
(in mil. €)<br />
Exporturile<br />
(in mil. €)<br />
Angajaţi<br />
(număr)<br />
<strong>de</strong><br />
2000 2006 2007 2008 Diferenţa<br />
2007 ‐ 2008<br />
26.409 19.742 19.949 19.169 ‐3,9%<br />
16.375 12.820 12.863 12.213 ‐5,1%<br />
31.730 30.864 31.721 30.398 ‐4,2%<br />
18.943 21.395 22.618 21.833 ‐3,5%<br />
185.195 104.299 102.020 97.026 ‐4,9%<br />
Sursa: Ministerul Economiei din Germania, “Branchenfokus Textil und Bekleidung”, 2010<br />
În 2008 ambele industrii, atât cea textilă cât şi <strong>de</strong> confecţii, au înregistrat un <strong>de</strong>clin<br />
în producţie, circulaţia mărfurilor, angajări şi numărul companiilor:<br />
Declinul în producţie, circulaţia mărfurilor, angajări şi numărul companiilor<br />
Industria textilă<br />
2007 2008 Diferenţa<br />
2007 ‐ 2008<br />
Producţia (în miliar<strong>de</strong> €) 11.2 10.8 ‐3,4%<br />
Circulaţia mărfurilor (în miliar<strong>de</strong> €) 11.6 11.1 ‐4,5%<br />
Angajaţi 68.152 65.155 ‐4,6%<br />
Numărul companiilor 496 481 ‐3,2%<br />
Industria <strong>de</strong> confecţii<br />
Producţie (în miliar<strong>de</strong> €) 1.63 1.4 ‐16,5%<br />
Circulaţia mărfurilor (în miliar<strong>de</strong> €) 8.35 8.1 ‐3,1%<br />
Angajaţi 33.624 31.871 ‐5,5%<br />
5
This Project is financed<br />
by the European Union<br />
Support to Export Promotion<br />
and Investment Attraction in<br />
the Republic of Moldova<br />
EuropeAid/126810/C/SER/MD<br />
This Project is implemented by a<br />
Consortium led by GFA<br />
Consulting Group<br />
Numărul companiilor 207 201 ‐2,9%<br />
Sursa: Ministerul Economiei din Germania, “Branchenfokus Textil und Bekleidung”, 2010<br />
Structura<br />
industrie <strong>textile</strong> şi<br />
<strong>de</strong> confecţii din<br />
Germania<br />
Diagramele <strong>de</strong> mai jos reflectă structura industriei după grupuri <strong>de</strong> produse<br />
‐Altele<br />
Toarcere<br />
Împletire<br />
Finisare / Procesare<br />
Textile tehnice<br />
Ne ‐ ‐ ţesut<br />
Produse gata<br />
8<br />
9<br />
0 5 10 15 20 25<br />
13<br />
15<br />
17<br />
18<br />
20<br />
Altele<br />
Uniforme<br />
Răsucire ‐ şi <strong>de</strong>pănare<br />
Galanterie<br />
Lengerie<br />
Vestimentaţie<br />
exterioară<br />
2<br />
4<br />
4<br />
7<br />
13<br />
0 10 20 30 40 50 60 70 80<br />
69<br />
Producători <strong>de</strong><br />
confecţii<br />
Germania este al treilea după mărime<br />
producător <strong>de</strong> confecţii în UE, fiind <strong>de</strong>păşită <strong>de</strong><br />
Italia şi Franţa. În 2008 valoarea vânzărilor în<br />
industria <strong>de</strong> confecţii din Germania a<br />
înregistrat 8.1 miliar<strong>de</strong> €. Numărul<br />
producătorilor şi a angajaţilor în sectorul <strong>de</strong><br />
confecţii este în <strong>de</strong>screştere – din 1995 pînă în<br />
2005 cu 61% mai puţini angajaţi, şi 67% mai<br />
puţine companii. Amplasarea geografică a<br />
afacerilor indică o concentrare <strong>de</strong> 80% a<br />
companiilor în Ba<strong>de</strong>n‐Württemberg, Bavaria şi<br />
North Rhine‐Westphalia.<br />
Germania - li<strong>de</strong>r OPT în UE<br />
Germania este li<strong>de</strong>rul OPT în UE, cu<br />
42% în totalul valorii OPT în UE. În<br />
2007 cele mai importante ţări <strong>de</strong><br />
import OPT <strong>pentru</strong> Germania au<br />
fost Ucraina (141 milioane €),<br />
Macedonia (128 milioane €) şi<br />
Bulgaria (100 milioane €). Totuşi<br />
merită a fi menţionat faptul că<br />
proporţia OPT, comparative cu<br />
importurile “normale” <strong>de</strong> haine,<br />
este joasă.<br />
Astfel majoritatea producătorilor <strong>de</strong> confecţii din Germania au <strong>de</strong>venit companii<br />
creative şi flexibile cu producţia proprie peste hotarele ţării la comandă. În acelaşi<br />
timp companiile <strong>de</strong> confecţii orientate prepon<strong>de</strong>rent spre pieţele externe, <strong>de</strong>ţin o<br />
cotă <strong>de</strong> circa 40% în volumul <strong>export</strong>ului.<br />
Producţia şi strategia <strong>de</strong> achiziţionare este următoarea:<br />
1) Producţie proprie în ţară<br />
2) Producţie proprie peste hotare – crearea propriilor fabrici peste hotare sau<br />
participarea în întreprin<strong>de</strong>ri mixte din ţări cu costuri joase<br />
3) Producţie la comandă peste hotare ‐ Subcontractare, în baza următoarelor<br />
concepte:<br />
‣ Outward Processing Tra<strong>de</strong> (OPT): activitatea <strong>de</strong> producţie în mare<br />
parte relocată<br />
‣ Cut, Make and Trim (CMT): producţia în întregime relocată,<br />
achiziţionarea materialelor în relaţie directă cu productivitatea şi<br />
calitatea<br />
‣ Free on Board (FOB): furnizorii primesc numai specificările<br />
produsului (<strong>de</strong>sing, materie, etc.), iar managerii ‐ producţia<br />
4) Importuri – procurarea bunurilor finite<br />
6
This Project is financed<br />
by the European Union<br />
Support to Export Promotion<br />
and Investment Attraction in<br />
the Republic of Moldova<br />
EuropeAid/126810/C/SER/MD<br />
This Project is implemented by a<br />
Consortium led by GFA<br />
Consulting Group<br />
Schimbări<br />
structurale şi<br />
strategii <strong>de</strong> afaceri<br />
Mai mult <strong>de</strong> 30 <strong>de</strong> ani sectorul <strong>de</strong> confecţii din Germania se confruntă cu<br />
schimbări structurale <strong>de</strong> anvergură, în cea mai mare măsură datorită concurenţei<br />
cu Asia în ceea ce priveşte costurile joase <strong>pentru</strong> producţia <strong>de</strong> confecţii. În<br />
consecinţă majoritatea producătorilor germani au elaborat o politică <strong>de</strong><br />
outsourcing ca parte componentă a procesului său <strong>de</strong> restructurare. Astfel<br />
producţia <strong>de</strong> confecţii a fost relocată către ţările cu costuri mici <strong>de</strong> producţie, în<br />
timp ce activităţile <strong>de</strong> <strong>de</strong>sign, achiziţionări şi <strong>marketing</strong> sunt realizate în Germania.<br />
În afară <strong>de</strong> outsourcing se aplică următoarele strategii <strong>de</strong> afaceri:<br />
Branding şi Calitate • Majoritatea companiilor germane preferă piaţa bunurilor <strong>de</strong><br />
calitate superioară şi preţuri înalte /segmentul premium<br />
• În acest segment <strong>de</strong> piaţă branding‐ul este o necesitate:<br />
afinitatea brand‐ului şi calitatea produsului sunt cei mai<br />
importanţi factori în procesul <strong>de</strong> cumpărare<br />
• Un brand puternic ajută compania să se protejeze contra<br />
concurenţei din partea mărfurilor cu costuri joase, şi permite<br />
să reziste presiunii din partea <strong>de</strong>tailiştilor privind marja<br />
aplicabilă<br />
Internaţionalizare<br />
Referitor la producţie:<br />
• Optimizarea producţiei şi procurărilor, balansarea între costuri<br />
şi fiabilitate<br />
• Sisteme globale <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare a furnizorilor în căutarea<br />
locurilor rentabile <strong>pentru</strong> producţie, care ulterior sunt<br />
integrate în managementul lanţului valoric<br />
Referitor la vânzări şi <strong>marketing</strong>:<br />
• Penetrarea şi <strong>de</strong>zvoltarea pe pieţele străine, în special în<br />
Europa <strong>de</strong> Est şi Asia<br />
• Penetrarea pieţei prin intermediul magazinelor en‐<strong>de</strong>tail<br />
proprii (verticalizare)<br />
Tendinţe în<br />
producţie<br />
Integrare verticală<br />
• Canale noi <strong>de</strong> distribuţie: companiile <strong>de</strong> confecţii creează<br />
magazine proprii en‐<strong>de</strong>tail<br />
• Diversificarea lanţului valoric, astfel marje mai înalte<br />
• Experienţa proprie la “Punctul <strong>de</strong> vânzare” permite companii ă<br />
ajusteze colecţiile la cererea consumatorilor<br />
Este remarcată o presiune constantă <strong>de</strong> ajustare în business‐ul <strong>de</strong> confecţii. Se<br />
prognozează o <strong>de</strong>screştere ulterioară a numărului companiilor producătoare <strong>de</strong><br />
confecţii. În acelaşi timp există o trecere clară spre achiziţionarea bunurilor finite,<br />
în timp ce producţia proprie şi la comandă peste hotare este în <strong>de</strong>clin.<br />
Conceptul Fast Fashion reprezintă o tendinţă certă în producţia confecţiilor <strong>de</strong><br />
calitate mai înaltă. Acest concept implică diminuarea intervalelor între colecţii /<br />
linii <strong>de</strong> modă, care la rândul său cauzează producerea rapidă a loturilor variate <strong>de</strong><br />
confecţii.<br />
Din asocierea “<strong>textile</strong> + modă” rezultă că industria germană <strong>de</strong> confecţii este<br />
pregătită <strong>pentru</strong> a concura, datorită brand‐urilor sale puternice şi <strong>de</strong>sign‐ului<br />
inovativ.<br />
2
This Project is financed<br />
by the European Union<br />
Support to Export Promotion<br />
and Investment Attraction in<br />
the Republic of Moldova<br />
EuropeAid/126810/C/SER/MD<br />
This Project is implemented by a<br />
Consortium led by GFA<br />
Consulting Group<br />
3.2 CONSUM<br />
Germania este cea mai mare piaţă <strong>de</strong> confecţii şi articole vestimentare exterioare<br />
din UE cu un consum total <strong>de</strong> circa 51 miliar<strong>de</strong> € în 2009. Astfel Germania <strong>de</strong>ţine<br />
19% în totalul pieţei <strong>de</strong> confecţii din UE, în valoare <strong>de</strong> 268 miliar<strong>de</strong> €.<br />
Consumul articolelor vestimentare exterioare în Germania, 2003‐2009, in € milioane<br />
Total articole vestimentare<br />
exterioare<br />
Inclusiv:<br />
2003 2005 2007 Diferenţa<br />
2003‐<br />
2007 in %<br />
2009<br />
(estimat<br />
iv)<br />
50.54 49.91 50.86 +0,2% 51.10<br />
Accesorii <strong>pentru</strong> haine 1.56 1.68 1.73 +2,8% 1.80<br />
Articole din piele 487 442 455 ‐1,1% 500<br />
Total articole vestimentare 58.05 57.39 58.38 +0,1% 59.00<br />
Sursă: <strong>Studiu</strong>l pieţei “Piaţa articolelor vestimentare exterioare din Germania”, CBI<br />
În 2007 cheltuielile medii pe cap <strong>de</strong> locuitor au fost <strong>de</strong> 618€. În mediu o familie<br />
germană 1 a cheltuit 888€ pe haine, pe când o familie cu 2 copii a procurat în<br />
mediu haine în valoare <strong>de</strong> 1.452€. Germanii, însă, cheltuiesc mai puţin <strong>de</strong> 5% din<br />
venitul său disponibil pe haine.<br />
Consumul <strong>de</strong> vestimentaţie exterioară pe sexe, 2003‐2009, în € milioane<br />
Total<br />
exterioară<br />
vestimentaţie<br />
2003 2005 2007 Diferenţa 200<br />
2007 in %<br />
2009<br />
(estimativ)<br />
50.54 49.91 50.86 +0,2% 51.10<br />
Pentru femei 28.79 28.375 28.875 +0,1% 28,90<br />
Pentru bărbaţi 15.01 15.11 15.35 +0,6% 15.00<br />
Pentru copii (
This Project is financed<br />
by the European Union<br />
Support to Export Promotion<br />
and Investment Attraction in<br />
the Republic of Moldova<br />
EuropeAid/126810/C/SER/MD<br />
This Project is implemented by a<br />
Consortium led by GFA<br />
Consulting Group<br />
Tendinţele <strong>de</strong> consum<br />
Raportul preţcalitate<br />
Individualizarea<br />
consumului<br />
Fast fashion<br />
Lărgirea<br />
segmentului<br />
bunurilor la preţuri<br />
joase<br />
Evoluţia pieţei<br />
vestimentaţiei<br />
<strong>pentru</strong> bărbaţi<br />
Creşterea cererii<br />
<strong>pentru</strong><br />
vestimentaţia <strong>de</strong><br />
mărime mare<br />
Piaţa vestimentară <strong>de</strong>vine tot mai matură şi saturată, cu o abun<strong>de</strong>nţă <strong>de</strong><br />
producători şi <strong>de</strong>tailişti care oferă vestimentaţie la modă.<br />
Consumatorii germani sunt sensibili în ceea ce priveşte preţul şi sunt precauţi <strong>de</strong><br />
raportul preţ‐calitate. Comportamentul consumatorului reflectă tendinţa către<br />
“cross‐shopping”, ceea ce înseamnă că consumatorul utilizează diferite canale <strong>de</strong><br />
vânzare (cumpărături on‐line, magazine <strong>de</strong> reduceri, magazine <strong>de</strong> un singur<br />
brand).<br />
Mai mult ca atât, persistă tendinţa spre individualizarea consumului, ceea ce<br />
duce la cererea diferenţiată din partea consumatorului. Vânzarea accesoriilor<br />
<strong>pentru</strong> haine beneficiază cel mai mult din această tendinţă, mulţi consumatori<br />
bizuindu‐se pe accesoriile la modă <strong>pentru</strong> a‐şi crea o ţinută inedită şi diferită <strong>de</strong> a<br />
altora.<br />
Saturarea pieţei şi tendinţa <strong>de</strong> individualizarea consumului duce la “fast fashion” ‐<br />
o schimbare rapidă a colecţiilor <strong>de</strong> modă . De exemplu, numărul mediu <strong>de</strong> colecţii<br />
în vânzare în 2007 a fost <strong>de</strong> 4,7 comparativ cu anul 2010 în care producătorii şi<br />
<strong>de</strong>tailiştii vor prezenta până la 6,8 colecţii (din care 80% sunt articole<br />
vestimentare <strong>de</strong> calitate şi preţ înalt).<br />
Piaţa vestimentaţiei exterioare în amploarea sa cuprin<strong>de</strong> segmentul <strong>de</strong> lux cu<br />
preţuri înalte şi segmentul cu preţuri medii (împreună <strong>de</strong>ţinând cota <strong>de</strong> circa<br />
20% pe piaţă) şi segmentele mijlocii inferior şi foarte inferior (approx. 50% cotă<br />
pe piaţă). Dezvoltarea pieţei în general reflectă disproporţia crescută între diferite<br />
nivele economice ale societăţii germane, şi creşterea numărului rezi<strong>de</strong>nţilor săraci<br />
şi relativ săraci în Germania. Astfel mulţi consumatori germani cu venituri mai<br />
joase vor continua să caute haine la preţuri joase în sectorul magazinelor cu<br />
reduceri. Pe <strong>de</strong> altă parte, calitatea şi convenabilitatea <strong>de</strong>vin tot mai importante,<br />
iar ţinuta tinerească pe care o preferă consumatorii mai în vârstă va fortifica<br />
brand‐urile <strong>de</strong> <strong>de</strong>sign şi sport.<br />
Conform pronosticurilor piaţa articolelor vestimentare <strong>pentru</strong> bărbaţi va <strong>de</strong>veni<br />
mai dinamică, fiind impulsionată <strong>de</strong> mărirea numărului bărbaţilor conştienţi <strong>de</strong><br />
modă. Acesta este unul din factorii principali, pe lângă schimbările în structura<br />
<strong>de</strong>mografică a populaţiei, care va spori cererea <strong>pentru</strong> vestimentaţia <strong>de</strong> ţinută<br />
sport şi odihnă.<br />
De asemenea cererea <strong>pentru</strong> hainele <strong>de</strong> dimensiuni mari va creşte în următorii<br />
ani.<br />
4
This Project is financed<br />
by the European Union<br />
Support to Export Promotion<br />
and Investment Attraction in<br />
the Republic of Moldova<br />
EuropeAid/126810/C/SER/MD<br />
This Project is implemented by a<br />
Consortium led by GFA<br />
Consulting Group<br />
3.3 PREŢ URI<br />
În diagrama <strong>de</strong> mai jos reflectă indicele preţului <strong>de</strong> consum <strong>pentru</strong> confecţii şi<br />
încălţăminte pe parcursul ultimei <strong>de</strong>ca<strong>de</strong>.<br />
104<br />
103<br />
102<br />
101<br />
100<br />
99<br />
98<br />
97<br />
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009<br />
Sursa: Statistisches Bun<strong>de</strong>samt<br />
Marjele sub<br />
presiune<br />
constantă<br />
Preţuri <strong>de</strong> import<br />
Comparativ cu alte ţări UE Germania are un nivel mediu al preţurilor <strong>pentru</strong> haine.<br />
Preţuri mai înalte au ţările scandinave, baltice, Austria şi Italia, iar Irlanda, Marea<br />
Britanie, Republica Cehă şi Franţa au preţuri mai joase <strong>de</strong>cât preţurile medii.<br />
Marjele la diferite nivele <strong>de</strong> distribuţie sunt influenţate <strong>de</strong> mai mulţi factori (spre<br />
ex., volumul comenzii, concurenţa, combinaţia produs/piaţă), <strong>de</strong> aceea este<br />
practic imposibil <strong>de</strong> a crea o listă mo<strong>de</strong>l a marjelor. Necătând la aceasta este cert<br />
faptul că marjele la toate nivelele <strong>de</strong> distribuţie se află practic întot<strong>de</strong>auna sub<br />
presiune datorită competitivităţii sporite, integrării şi cererii consumatorului<br />
<strong>pentru</strong> preţuri mai joase.<br />
Evoluţia preţurilor medii <strong>de</strong> import <strong>pentru</strong> anumite confecţii – prezentate în<br />
diagrama ce urmează – indică o evoluţie negativă <strong>pentru</strong> producători. De fapt<br />
preţurile <strong>de</strong> import au fost cu 4.6% mai joase în 2007 faţă <strong>de</strong> anul 2005. Se<br />
prognozează în continuare o <strong>de</strong>screştere a preţurilor, care va forţa companiile<br />
germane <strong>de</strong> confecţii să i<strong>de</strong>ntifice oportunităţi peste hotare.<br />
5
This Project is financed<br />
by the European Union<br />
Support to Export Promotion<br />
and Investment Attraction in<br />
the Republic of Moldova<br />
EuropeAid/126810/C/SER/MD<br />
This Project is implemented by a<br />
Consortium led by GFA<br />
Consulting Group<br />
10,00<br />
9,50<br />
9,00<br />
8,50<br />
8,00<br />
7,50<br />
7,00<br />
6,50<br />
6,00<br />
5,50<br />
5,00<br />
4,50<br />
4,00<br />
3,50<br />
2005 2006 2007<br />
Tricouri <strong>de</strong> bumbac<br />
(bărbaţi)<br />
Tricouri <strong>de</strong> bumbac<br />
(femei)<br />
Bluziţe finuţe<br />
(femei)<br />
Pantaloni <strong>de</strong> bumbac<br />
(bărbaţi)<br />
Pantaloni <strong>de</strong> bumbac<br />
(femei)<br />
Fuste <strong>de</strong> bumbac<br />
3.4 COMERŢ UL - EXPORT Ş I IMPORT<br />
Germania este cel mai mare importator <strong>de</strong> haine în UE. Importul vestimentaţiei<br />
exterioare a totalizat în 2007 18 miliar<strong>de</strong> €. În perioada 2005‐2007 importurile au<br />
crescut în mediu cu 7%, înregistrând o creştere puternică la capitolul importuri <strong>de</strong><br />
tricotaje (+9%). De asemenea s‐au majorat importurile produselor din bumbac. În<br />
total importurile <strong>de</strong>ţin pon<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> circa 90% din totalul vestimentaţiei exterioare<br />
vândute în Germania.<br />
Importul vestimentaţiei exterioare în Germania, 2003‐2007 în milioane €<br />
2003 2005 2007<br />
Total vestimentaţie 16,880 16,814 17,984<br />
Tricotaje 6,795 6,981 7,608<br />
Haine din ţesătură 9,444 9,497 10,037<br />
Confecţii din piele 441 336 339<br />
Sursa: CBI, “Piaţa articolelor vestimentare exterioare din Germania”, 2008<br />
67% din toate importurile <strong>de</strong>rivă din ţările înafara UE. În particular importurile din<br />
Asia au înregistrat o creştere <strong>de</strong> peste 20%, iar din China – o creştere <strong>de</strong> peste<br />
60%. De asemenea şi‐au crescut pon<strong>de</strong>rea în importul Germaniei şi alte ţări ca:<br />
India, Vietnam, Bangla<strong>de</strong>ş, Pakistan şi Sri Lanka. Exportatorii principali în<br />
Germania sunt China şi Turcia.<br />
Furnizorii principali <strong>de</strong> vestimentaţie în Germania, 2007<br />
Total vestimentaţie<br />
1. China, 23%<br />
2. Turcia, 13%<br />
3. Bangla<strong>de</strong>sh, 7%<br />
4. Italia, 5%<br />
Haine din ţesătură<br />
1. China, 28%<br />
2. Turcia, 8%<br />
3. Bangla<strong>de</strong>sh, 5%<br />
4. Romania, 5%<br />
Sursa: CBI, “Piaţa articolelor vestimentare exterioare din Germania”, 2008<br />
Tricotaje<br />
1. Turcia, 20%<br />
2. China, 16%<br />
3. Bangla<strong>de</strong>sh, 10%<br />
4. India, 4%<br />
6
This Project is financed<br />
by the European Union<br />
Support to Export Promotion<br />
and Investment Attraction in<br />
the Republic of Moldova<br />
EuropeAid/126810/C/SER/MD<br />
This Project is implemented by a<br />
Consortium led by GFA<br />
Consulting Group<br />
Exportul<br />
Germaniei<br />
Internaţionalizarea<br />
producătorilor<br />
germani <strong>de</strong><br />
confecţii<br />
Germania este al doilea cel mai mare <strong>export</strong>ator <strong>de</strong> haine din EU, fiind întrecută<br />
<strong>de</strong> Italia. În 2007 Germania a <strong>export</strong>at în valoare <strong>de</strong> 9.9 miliar<strong>de</strong> €, ceea ce o<br />
plasează pe Germania pe locul 4 printre cei mai mari <strong>export</strong>atori din lume (după<br />
China, Hong Kong, Italia).<br />
Exporturile Germaniei includ în cea mai mare parte aşa‐numitele re‐<strong>export</strong>uri<br />
(produse importate care sunt <strong>export</strong>ate către alte ţări, în special UE). Conform<br />
estimărilor circa 35% din importurile <strong>de</strong> confecţii ale Germaniei sunt re‐<strong>export</strong>ate.<br />
Germania este al patrulea cel mai mare <strong>export</strong>ator din lume, fapt ce se datorează<br />
brand‐urilor puternice în segmentul superior şi premium cu care producătorii<br />
germani au penetrat cu succes pieţele străine. Această internaţionalizare (vezi <strong>de</strong><br />
asemenea capitolul Producţia) este documentată <strong>de</strong> faptul că cotele <strong>de</strong> <strong>export</strong> a<br />
confecţiilor au crescut <strong>de</strong> la 10% în 1970 la 44% în prezent.<br />
Brand‐urile <strong>de</strong> confecţii germane au un potenţial mare pe pieţele în <strong>de</strong>zvoltare din<br />
Asia şi Europa <strong>de</strong> Est. În prezent Germania <strong>export</strong>ă prepon<strong>de</strong>rent către ţările UE,<br />
şi numai 25% din <strong>export</strong>urile sale sunt <strong>de</strong>stinate altor ţări din lume.<br />
7
This Project is financed<br />
by the European Union<br />
Support to Export Promotion<br />
and Investment Attraction in<br />
the Republic of Moldova<br />
EuropeAid/126810/C/SER/MD<br />
This Project is implemented by a<br />
Consortium led by GFA<br />
Consulting Group<br />
Actorii pieţei şi Accesul pe piaţă<br />
Capitolul următor oferă o generalizare a funcţiilor actorilor pieţei în comerţul cu<br />
amănuntul al confecţiilor. De asemenea sunt <strong>de</strong>scrise cerinţele <strong>de</strong> acces pe piaţă –<br />
legislative şi nelegislative.<br />
3.5 CANALELE DE DISTRIBUŢ IE Ş I<br />
ACTORII PIEŢ EI<br />
În diagrama <strong>de</strong> mai jos este prezentată structura canelelor <strong>de</strong> distribuţie cu diferiţi<br />
intermediari ai vânzărilor. Este posibil <strong>pentru</strong> un intermediar <strong>de</strong> vântare (<strong>de</strong> ex.,<br />
producătorul care importă) să preia funcţiile altora, <strong>pentru</strong> a‐şi fortifica<br />
competitivitatea şi marja <strong>de</strong> vânzare (integrare verticală).<br />
Canalele <strong>de</strong> distribuţie a articolelor vestimentare exterioare<br />
Companii <strong>export</strong>atoare ‐ în UE şi alte state EU<br />
Angrosişti<br />
importatori<br />
Producători<br />
importatori<br />
Agenţi<br />
Detailişti importatori<br />
Magazin<br />
universal<br />
Magazine<br />
<strong>de</strong> haine<br />
Cumpărăt<br />
uri on‐line<br />
Organizaţii care<br />
procură<br />
Detailişti ‐im care nu importă<br />
Sursa: CBI „ Piaţa articolelor vestimentare exterioare din UE“<br />
Funcţiile intermediarilor <strong>de</strong> vânzare, divizate după industrie şi comerţ cu<br />
amănuntul, sunt următoarele:<br />
Angrosişti<br />
importă<br />
care<br />
• Procură singur, preia titlul bunurilor şi este responsabil <strong>pentru</strong> vânzarea şi<br />
distribuţia acestora în continuare<br />
• Dezvoltarea unei relaţiei excelente <strong>de</strong> lucru între producătorii <strong>export</strong>atori<br />
şi angrosist sau importator poate duce la crearea unui nivel înalt <strong>de</strong><br />
cooperare în alegerea celui mai potrivit <strong>de</strong>sign <strong>pentru</strong> piaţa, noi tendinţe,<br />
utilizarea materialelor şi cerinţelor <strong>de</strong> calitate<br />
• Angrosiştii furnizează atât magazinelor specializate, cât şi magazinelor<br />
universale şi reţelelor <strong>de</strong> magazine multiple<br />
• Tendinţa <strong>de</strong>tailiştilor <strong>de</strong> a evita plasarea comenzii în avans, în favoarea<br />
vânzării directe din stoc, fortifică poziţiile angrosiştului<br />
Producătorii care • Au <strong>de</strong>sign‐eri personali, aplică diverse strategii <strong>de</strong> producţie şi<br />
8
This Project is financed<br />
by the European Union<br />
Support to Export Promotion<br />
and Investment Attraction in<br />
the Republic of Moldova<br />
EuropeAid/126810/C/SER/MD<br />
This Project is implemented by a<br />
Consortium led by GFA<br />
Consulting Group<br />
importă<br />
Agenţi<br />
(reprezentanţi <strong>de</strong><br />
vânzare)<br />
Detailişti<br />
importă<br />
care<br />
achiziţionare (vezi capitolul Producţia)<br />
• Penetrează business‐ul <strong>de</strong>tailiştilor prin <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea magazinelor proprii<br />
(integrarea verticală)<br />
• Intermediar in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt între producător şi <strong>de</strong>tailist<br />
• În general agentul primeşte un comision <strong>de</strong> la producător<br />
• Tot mai mulţi agenţi vând din stoc <strong>pentru</strong> a face faţă cererii pe termen<br />
scurt. Crearea stocului are loc prin consemnare<br />
• Agenţii lucrează prepon<strong>de</strong>rent cu branduri<br />
Diferă <strong>de</strong> agentul <strong>de</strong> vânzări aşa‐numitul agent <strong>de</strong> cumpărare. Agentul <strong>de</strong><br />
cumpărare se află în ţările‐furnizori şi activează în baza instrucţiunilor<br />
primite <strong>de</strong> la client, <strong>de</strong> obicei organizaţiile en‐<strong>de</strong>tail.<br />
• Organizaţiile en‐<strong>de</strong>tail mai mari importă prin intermediul <strong>de</strong>partamentelor<br />
proprii <strong>de</strong> procurare şi astfel nu au nevoie <strong>de</strong> intermediari<br />
• Procură produse finisate prin importuri directe din ţări cu salarizare joasă<br />
şi importă produse fabricate conform <strong>de</strong>sign‐ului propriu (integrare<br />
conservativă)<br />
Există o tendinţă generală <strong>de</strong> integrare în lanţul valoric, şi anume:<br />
Integrare progresistă: tot mai mulţi producători îşi <strong>de</strong>schid magazinele<br />
sale proprii (mono‐label) <strong>pentru</strong> a controla punctele <strong>de</strong> vânzare (profit<br />
mai mare, mai multe cunoştinţe <strong>de</strong>spre cererea consumatorului);<br />
Integrare conservatoare: <strong>de</strong>tailiştii îşi stabilesc <strong>de</strong>partamente care se<br />
ocupă <strong>de</strong> <strong>de</strong>sign şi i<strong>de</strong>ntifică furnizori prin intermediul propriilor<br />
<strong>de</strong>partamente sau agenţi.<br />
3.6 STRUCTURA COMERŢ ULUI CU<br />
AMĂ NUNTUL Ş I TENDINŢ E<br />
Diagrama <strong>de</strong> mai jos ilustrează evoluţia pon<strong>de</strong>rilor pe piaţă a diferitor actori care<br />
operează în comerţul cu amănuntul al confecţiilor în Germania:<br />
100%<br />
90%<br />
80%<br />
70%<br />
60%<br />
50%<br />
40%<br />
30%<br />
20%<br />
10%<br />
0%<br />
12%<br />
18% 19%<br />
39%<br />
34% 32%<br />
15% 14% 14%<br />
10% 9% 9%<br />
18% 16% 16%<br />
6% 9% 10%<br />
1999 2003 2005<br />
Discountere vestimentare<br />
şi ne‐specialiştii<br />
Detailişti in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţi<br />
Magazine universale<br />
Cumpărături online<br />
Magazine <strong>de</strong> haine<br />
Magazine verticale<br />
Este remarcabilă creşterea numărului magazinelor <strong>de</strong> reduceri şi nespecializate<br />
(hipermarketurile cu o componentă alimentară puternică), precum şi a<br />
magazinelor mono‐label. De asemenea, reţelele en‐<strong>de</strong>tail internaţionale, cum este<br />
H&M sau Zara si‐au mărit cota pe piaţă. În schimb <strong>de</strong>tailiştii in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţi, care<br />
9
This Project is financed<br />
by the European Union<br />
Support to Export Promotion<br />
and Investment Attraction in<br />
the Republic of Moldova<br />
EuropeAid/126810/C/SER/MD<br />
This Project is implemented by a<br />
Consortium led by GFA<br />
Consulting Group<br />
erau puternici în trecut, precum şi magazinele universale au pierdut consi<strong>de</strong>rabil<br />
din poziţiile sale, <strong>de</strong>tailiştii in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţi <strong>de</strong>ţinând cota <strong>de</strong> circa 23% în 2007.<br />
Răspuns rapid la<br />
cererea<br />
consumatorului<br />
Condiţiile pieţei favorizează în general <strong>de</strong>tailiştii care pot răspun<strong>de</strong> rapid la<br />
cererea consumatorului oferind produse cu costuri mai mici. Aceste companii<br />
(magazinele verticale şi reţelele en‐<strong>de</strong>tail mondiale) conştientizează ce procură<br />
consumatorii şi răspund rapid la tendinţele <strong>de</strong> vânzare şi reacţiile consumatorului.<br />
Dezvoltarea reţelelor en‐<strong>de</strong>tail influenţează producătorii, reţelele încercând să<br />
limiteze numărul <strong>de</strong> furnizori şi <strong>de</strong>ţin o poziţie puternică în negocierile <strong>de</strong> preţuri<br />
şi condiţii <strong>de</strong> livrare.<br />
Este clară tendinţa <strong>de</strong> utilizare a mai multor colecţii pe an (fast fashion), care<br />
implică faptul că producătorii trebuie să răspundă rapid acestei tendinţe.<br />
3.7 CERINŢ ELE DE ACCES PE PIAŢĂ<br />
Cerinţe legislative<br />
Cerinţele <strong>de</strong> acces pe piaţă sunt stabilite <strong>de</strong> UE şi guvernele naţionale (cerinţe<br />
legislative) şi <strong>de</strong> către partenerul <strong>de</strong> afaceri (cerinţe ne‐legislative). Referitor la<br />
articolele vestimentare exterioare aceste cerinţe se bazează pe principii <strong>de</strong><br />
protecţie a mediului înconjurător, sănătăţii şi siguranţei consumatorului, precum<br />
şi pe principii sociale. Nu există un standard <strong>de</strong> calitate <strong>pentru</strong> haine.<br />
Producătorii <strong>de</strong> confecţii care <strong>export</strong>ă în Germania şi UE trebuie să se conformeze<br />
unor cerinţe legislative obligatorii. Aceste cerinţe obligatorii <strong>pentru</strong> Germania sunt<br />
prezentate în tabelul <strong>de</strong> mai jos:<br />
Textilkennzeichnungsgesetzt<br />
(Legea cu privire la etichetarea<br />
confecţiilor <strong>textile</strong>)<br />
Bedarfsgegenstän<strong>de</strong>verordnung 2<br />
(Regulamentul privind bunurile <strong>de</strong><br />
consum)<br />
• Producătorii şi comercianţii produselor <strong>textile</strong><br />
trebuie să indice fibrele utilizate, precum şi<br />
procentajul fibrei (în raport cu greutatea<br />
produsului final)<br />
• Consumatorul trebuie să poată să i<strong>de</strong>ntifice<br />
materia primă din care a fost confecţionat<br />
produsul final<br />
• Trebuie utilizată limba oficială a ţării<br />
importatoare<br />
• Regulamentul privind bunurile <strong>de</strong> consum este<br />
parţial relevantă <strong>pentru</strong> articolele vestimentare<br />
• Anumiţi coloranţi, formal<strong>de</strong>hi<strong>de</strong> şi alte substanţe<br />
chimice nu sunt permise în produsele<br />
vestimentare<br />
Etichetarea cu instrucţiunile <strong>de</strong> îngrijire şi spălare a articolului vestimentar,<br />
precum şi indicarea ţării <strong>de</strong> origine nu este obligatorie.<br />
Un alt documentul legislativ UE este REACH, Regulamentul cu privire la<br />
înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice.<br />
REACH este aplicabilă <strong>pentru</strong> majoritatea substanţelor chimice, fie separat sau în<br />
combinaţie cu altele, sau utilizate în produse (<strong>de</strong> ex., articole vestimentare), care<br />
2 Regulamentul poate fi accesat la: http://www.gesetze-im-internet.<strong>de</strong>/bedggstv/in<strong>de</strong>x.html.<br />
10
This Project is financed<br />
by the European Union<br />
Support to Export Promotion<br />
and Investment Attraction in<br />
the Republic of Moldova<br />
EuropeAid/126810/C/SER/MD<br />
This Project is implemented by a<br />
Consortium led by GFA<br />
Consulting Group<br />
sunt produse sau utilizate, sau importate în EU în cantităţi ce <strong>de</strong>păşesc 1 tonă pe<br />
an.<br />
Companiile şi producătorii din ţările non‐UE nu au obligaţiuni legale directe<br />
conform REACH. Dar în cazul în care importă ar putea fi supuşi unor anumite<br />
obligaţiuni, iar companiilor <strong>export</strong>atoare s‐ar putea impune conformitatea REACH<br />
(documentaţia cu privire la substanţele chimice utilizate, etc.).<br />
Cerinţe<br />
nelegislative<br />
În afara regulamentelor legislative, practic toţi partenerii <strong>de</strong> afaceri din Germani<br />
au specificaţiile şi cerinţele sale proprii, care trebuie în<strong>de</strong>plinite <strong>de</strong> furnizori /<br />
producători <strong>de</strong> haine. Aceste cerinţe individuale se referă la calitatea şi<br />
procedurile <strong>de</strong> afaceri, etichetare, ambalare, siguranţa consumatorului, precum şi<br />
protecţia mediului şi aspectul social. Cerinţele <strong>de</strong> afaceri ar putea inclu<strong>de</strong><br />
următoarele:<br />
Cerinţe tehnice<br />
Codul <strong>de</strong> conduită (CC)<br />
(referitor la proces)<br />
Etichete şi certificare<br />
(referitor la produs)<br />
Specificaţia tehnică reflectă cerinţele faţă <strong>de</strong> produs şi<br />
producţie din partea partenerului <strong>de</strong> afaceri şi poate<br />
inclu<strong>de</strong> următoarele:<br />
• Specificaţia produsului (<strong>de</strong>sign, fibrele care vor fi<br />
utilizate, etc.)<br />
• Cerinţe <strong>de</strong> calitate<br />
• Volumul producţiei şi termenul <strong>de</strong> livrare<br />
• Proceduri <strong>de</strong> plată şi comunicarea<br />
• Un CC reprezintă un set <strong>de</strong> reguli care indică<br />
responsabilităţile organizaţiei<br />
• CC este un cod individual şi voluntar, şi diferă <strong>de</strong> la<br />
organizaţie la organizaţie<br />
• CC este bazat pe convenţiile internaţionale (<strong>de</strong> ex.<br />
Organizaţia Internaţională a Muncii), şi se<br />
implementează conform legislaţiei locale<br />
• Etichetele certifică faptul că bunurile sunt produse în<br />
conformitate cu anumite standar<strong>de</strong> (Öko‐Tex 100, EU<br />
Ecolabel)<br />
Etichetele <strong>de</strong>vin tot mai populare printre consumatori,<br />
fiind percepute drept confirare a faptului că produsul<br />
este inofensiv <strong>pentru</strong> sănătatea personală şi <strong>pentru</strong><br />
mediul înconjurător<br />
Tarife şi cote<br />
Moldova beneficiază <strong>de</strong> Preferinţele Comerciale Autonome (ATP) <strong>pentru</strong><br />
importurile în UE. Aceste preferinţe permit accesul nelimitat şi fără plata taxelor<br />
vamale pe piaţa UE <strong>pentru</strong> toate produsele din Moldova, cu excepţia unor<br />
anumite produse agricole.<br />
11
This Project is financed<br />
by the European Union<br />
Support to Export Promotion<br />
and Investment Attraction in<br />
the Republic of Moldova<br />
EuropeAid/126810/C/SER/MD<br />
This Project is implemented by a<br />
Consortium led by GFA<br />
Consulting Group<br />
3.8 OPRTUNITĂŢI DE EXPORT Ş I<br />
CONSTRÂNGERI<br />
Oportunităţi<br />
În acest capitol sunt prezentate oportunităţile şi constrângerile cu care se<br />
confruntă producătorii moldoveni la <strong>export</strong>ul produselor sale în Germania. Aceste<br />
oportunităţi şi obstacole au fost formulate în baza informaţiei din capitolele<br />
anterioare.<br />
Proximitate<br />
cu piaţa UE<br />
Preferinţe<br />
comerciale<br />
cu UE<br />
Oportunităţi<br />
Dezvoltarea<br />
lanţului valoric<br />
Explorarea nişelor<br />
<strong>de</strong> piaţă<br />
Piaţa locală?<br />
Fiind a doua după mărime industrie <strong>export</strong>atoare (după industria vinicolă),<br />
industria <strong>de</strong> confecţii prezintă o importanţă mare <strong>pentru</strong> economia Moldovei.<br />
Producătorii <strong>de</strong> confecţii din Moldova au <strong>de</strong>ja afaceri în UE şi Germania,<br />
prepon<strong>de</strong>rent activând în baza <strong>de</strong> contracte în Lohn. Aceste contacte <strong>de</strong> afaceri ar<br />
putea crea baza <strong>pentru</strong> o <strong>de</strong>zvoltare ulterioară a sectorului. Oportunităţile şi<br />
acţiunile ce urmează a fi întreprinse sunt importante mai întâi <strong>de</strong> toate <strong>pentru</strong><br />
garantarea şi <strong>de</strong>zvoltarea ulterioară a poziţiei sectorului <strong>de</strong> confecţii din Moldova<br />
pe piaţa din Germania:<br />
Proximitate cu piaţa UE<br />
Dezvoltarea lanţului valoric<br />
Explorarea nişei <strong>de</strong> piaţă<br />
• Fast Fashion – proximitatea cu piaţa UE permite<br />
satisfacerea cererii în termeni rapizi şi în mod flexibil<br />
• Distanţă scurtă <strong>de</strong> parcurs <strong>pentru</strong> parteneri <strong>de</strong> afaceri<br />
( vizite <strong>de</strong> control a calităţii)<br />
• Nici o diferenţă <strong>de</strong> timp cu partenerii <strong>de</strong> afaceri, şi<br />
mediu cultural comun<br />
• Dezvoltarea în cadrul lanţului valoric <strong>pentru</strong> produsele<br />
<strong>textile</strong>, fără neglijarea contractului <strong>de</strong> muncă / utilizând<br />
veniturile şi contactele din activitate contractată<br />
• Dezvoltarea capacităţii <strong>de</strong> fabricare a produselor cu<br />
valoare adăugată<br />
• Trecerea <strong>de</strong> la CMT la FoB conform specificărilor<br />
solicitate <strong>de</strong> importatori<br />
• Crearea brand‐urilor moldoveneşti şi a reţelelor en<strong>de</strong>tail<br />
<strong>pentru</strong> piaţa domestică<br />
• Orientarea spre magazinele mici <strong>de</strong> reţea sau organizaţii<br />
12
This Project is financed<br />
by the European Union<br />
Support to Export Promotion<br />
and Investment Attraction in<br />
the Republic of Moldova<br />
EuropeAid/126810/C/SER/MD<br />
This Project is implemented by a<br />
Consortium led by GFA<br />
Consulting Group<br />
care achiziţionează<br />
• Lucrul cu agenţi în bază <strong>de</strong> comision (vezi capitolul 4<br />
Actorii pieţei)<br />
• Lucru <strong>pentru</strong> segmentul <strong>de</strong> confecţii <strong>de</strong> calitate înaltă<br />
(făcând uz <strong>de</strong> avantajul proximităţii cu piaţa)<br />
Constrângeri<br />
Capacitate<br />
investiţională<br />
limitată<br />
Curs valutar<br />
Constrângeri<br />
Legi şi<br />
regulamente<br />
Abilităţi şi<br />
contacte <strong>de</strong><br />
afaceri<br />
Forţa <strong>de</strong> muncă<br />
calificată<br />
Necătând la importanţa pe care o are <strong>pentru</strong> economia naţională a Republicii<br />
Moldova sectorul <strong>de</strong> confecţii pare să nu beneficieze <strong>de</strong> suportul necesar <strong>pentru</strong><br />
explorarea oportunităţilor şi să evolueze <strong>de</strong> munca în bază <strong>de</strong> contract la<br />
producţie cu valoare adăugată.<br />
Parţial aceasta ţine <strong>de</strong> legi şi regulamente (taxarea rămăşiţelor <strong>de</strong> la tăierea<br />
materiei), dar şi <strong>de</strong> nivelul <strong>de</strong> auto‐organizare în sectorul <strong>de</strong> confecţii.<br />
De exemplu o asociaţie organizată în mod eficient – care va promova interesele<br />
sectorului la nivel <strong>de</strong> Guvern în domeniul politicilor, îmbunătăţirea imaginii<br />
industriei şi oferirea serviciilor (informaţie cu privire la piaţă, canalizarea<br />
suportului din partea donatorilor, etc.) ‐ nu este încă creată.<br />
Alte constrângeri sunt:<br />
Capacitate investiţională<br />
limitată<br />
• Marjele joase în activitatea contractată limitează<br />
capacitatea <strong>de</strong> a investi valoare adăugată în schemele<br />
<strong>de</strong> producţie<br />
Forţă <strong>de</strong> muncă calificată<br />
Abilităţi <strong>de</strong> afaceri şi<br />
contacte<br />
• Sistemul <strong>de</strong> instruire profesională nu este orientat spre<br />
necesitatea <strong>de</strong>zvoltării abilităţilor care vor putea fi<br />
utilizate în producerea cu valoare adăugată<br />
• Forţa <strong>de</strong> muncă calificată preferă munca care este<br />
remunerată mai bine<br />
• Lipsa capacităţii <strong>de</strong> <strong>de</strong>sign<br />
• Lipsesc cunoştinţele şi contactele <strong>pentru</strong> i<strong>de</strong>ntificare şi<br />
furnizare (acestea nefiind necesare <strong>pentru</strong> producţie în<br />
Lohn)<br />
• Informaţia cu privire la piaţă şi abilităţile <strong>de</strong> <strong>marketing</strong><br />
13
This Project is financed<br />
by the European Union<br />
Support to Export Promotion<br />
and Investment Attraction in<br />
the Republic of Moldova<br />
EuropeAid/126810/C/SER/MD<br />
This Project is implemented by a<br />
Consortium led by GFA<br />
Consulting Group<br />
nu sunt <strong>de</strong>zvoltate<br />
• Nu există un Centru <strong>de</strong> Modă care ar propune industriei<br />
<strong>de</strong> confecţii tendinţele <strong>de</strong> modă colectate din diferite<br />
surse<br />
• Nu există un Centru <strong>de</strong> Competenţă, care să ofere<br />
servicii tehnice <strong>pentru</strong> îmbunătăţirea tehnologiei şi<br />
abilităţilor <strong>de</strong> management în cadrul industriei<br />
14