Seismul - masuri de prevenire a incendiilor - IGSU

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAÞII DE URGENÞÃ 

Mãsuri de prevenire a incendiilor postseism


Miºcãrile seismice reprezintã fenomene naturale care, 

din cauza efectelor distrugãtoare au preocupat lumea 

din cele mai îndepãrtate timpuri ale istoriei, ºi care 

acþioneazã pe suprafeþe mari, cauzând într-un timp 

scurt un numãr foarte ridicat de victime omeneºti ºi 

pagube materiale însemnate, dezechilibre ecologice, 

tulburãri ale stãrii psihice, de sãnãtate ºi morale ale 

populaþiei. 

Pentru restabilirea situaþiei este necesar, de regulã, un 

numãr mare de forþe ºi mijloace de intervenþie, 

coordonate în baza unor planuri speciale de acþiune în 

caz de cutremur.


PROVINCII 

VRANCEA 

BANAT 

CRIªANA 

MARAMUREª 

MOLDOVA 

TRANSILVANIA 

MUNTENIA DE VEST 

MUNTENIA DE EST 

DOBROGEA 

COD 

1 

2 

3 

4 

5 

6 

7 

8 

9 

11 Cutremure intermediare 

12 Cutremure normale 

21 Sînicolau Mare 

22 Arad 

23 Timiºoara 

24 Moldova Nouã 

20 Graniþa Româno-Sârbã 

31 Carei 

32 Bihor 

30 Graniþa Româno-Ungarã 

41 Oaº 

42 Viºeu 

40 Graniþa de Nord Româno-Ungarã 

51 Bucovina 

52 Moldova Centralã 

61 Fãgãraº 

62 Tîrnãveni 

63 Sãlaj 

64 Deva 

65 Cluj 

66 Bistriþa 

71 Cîmpulung 

72 Oltenia de Nord 

73 Oltenia de Sud 

81 Nordul Câmpiei Române 

82 Sudul Câmpiei Române 

80 Graniþa Româno-Bulgarã 

91 Dobrogea de Nord 

92 Dobrogea de Sud 

90 Marea Neagrã 

ZONE


7 2 

7 2 

8 2 

7 

7 2 

2 

6 

6 

7 

7 1 

1 

7 8 8 

8 1 2 2 

2 

8 2 

9 2 

8 1 

8 1 

7 1 

8 2 

7 1 

7 1


România este o þarã cu seismicitate relativ înaltã 

29 august 1471 

12 iunie 1701 

1908, M=7,1 

31 mai 1738 

30 august 1986, M=7,1 

984 

primul cutremur consemnat 

4 martie 1977, M=7,4 

11 ianuarie 1838 

prima evaluare a victimelor 

31 mai 1990, M=6,3 

30 mai 1990, M=7,0 

8 noiembrie 1620 

1916, M=6,4 

26 octombrie 1802 

10 noiembrie1940, M=7,7


Seismele produse în zona Vrancea DX R SDUWLFXODULWDWH 

deosebitã prin mecanismul de producere multiºoc ºi a 

situaþiei singulare pe care o reprezintã focarul 

intermediar, fapt ce a determinat sã fie studiate din toate 

punctele de vedere de specialiºti români ºi strãini. 

„de altfel nu existã nicãieri în lume o concentrare de populaþie atât 

de expusã la cutremure generate în mod repetat de aceeaºi sursã”... 

Charles H. Richter


Ordonanþa de Urgenþã nr.21/15.04.2004 

privind 

SISTEMUL NAÞIONAL DE MANAGEMENT AL SITUAÞIILOR DE URGENÞÃ

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAÞII DE URGENÞÃ


Efectele incendiilor rezultate în urma cutremurelor pot fi 

agravate de: 

-densitatea populaþiei, 

-condiþiile meteo, 

-prezenþa surselor de mare risc prin industrializarea zonei, 

-avarii ºi disfuncþionalitãþi majore la sistemele de producere, 

distribuþie ºi furnizare a curentului electric, 

-avarierea reþelelor de distribuþie a apei, 

-întreruperea temporarã sau afectarea sistemului de 

telecomunicaþii, 

-blocarea sau distrugerea carosabilului, 

-avarierea serviciilor de pompieri ºi protecþie civilã, 

-organizarea activitãþilor de prevenire ºi acþiunilor de 

intervenþie premergãtor acestor tipuri de dezastre, 

-gradul de pregãtire al populaþiei pentru prevenirea incendiilor 

ºi asigurarea primei intervenþii în aceste situaþii.


1 noiembrie 1755 - Lisabona (M=7,4) 

un cutremur ce a declanºat un tsunami 

pagube datorate cutremurului 

inundarea totalã a oraºului. 

pagube datorate incendiilor post seism 

distrugerea completã oraºul. Peste 60.000 persoane 

au murit în Lisabona ºi alþi peste 1.000 în alte zone. 

Cutremurul a fost simþit în toatã Europa de vest ºi 

NV Africii.


1906 - San Francisco (M=8,3) 

pânã la cutremurul din Asia de anul trecut, cel mai 

mare dezastru urban pe timp de pace, 


3.000 de morþi ºi distrugerea a 28.000 clãdiri, în 

condiþiile în care conductele de apã erau aproape în 

totalitate distruse.


1923 - Tokyo (M=7,9) 

pagube datorate prãbuºirii clãdirilor 

1.000 de morþi ºi peste 690.000 de case afectate, 

din care 10.000 au fost complet distruse 

pagubele datorate incendiilor post seism 

58.104 morþi ºi peste 380.000 case distruse. 

efectele cutremurului asupra instalaþiilor 

petrochimice au condus la scurgeri din rezervoarele 

marinei militare din oraºul Yokosuka, petrolul fiind 

ulterior incendiat de la o scânteie.


Northridge - 1994 (M=6,7) 


Trei staþii de pompieri au fost avariate iar stingerea 

incendiilor a durat 2 zile.


1995 - Kobe (M=7,2) 

pagube 

peste 6.000 de morþi ºi 40.000 de rãniþi, 450.000 

gospodãrii ºi 240.000 clãdiri avariate 

incendii simultane în 234 amplasamente pe o arie de 

100 ha. 

Toate serviciile de utilitãþi ºi reþele vitale au fost 

întrerupte, inclusiv transportul ºi telecomunicaþiile, iar 

pompierii au fost nevoiþi sã pompeze apã din mare cu 

maºinile pe post de relee.


Condiþii favorabile producerii incendiilor: 

-flacãra ºi cãldura degajate de la aparate electrice aflate 

în funcþiune rãmase nesupravegheate; 

-surse de iluminat cu flacãrã, în funcþiune, prin 

rãsturnarea, spargerea sau fisurarea acestora; 

-radiaþia termicã a obiectelor ºi materialelor 

incandescente; 

-efectul termic al curentului electric, producerea arcelor 

sau scurtcircuitelor electrice determinate prin 

modificarea condiþiilor de amplasare sau exploatare a 

conductorilor; 

-aprinderea spontanã GH QDWXUă FKLPLFă VDX IL]LFRchimicã 

a unor substanþe la contactul cu oxigenul din 

aer, cu apa sau cu compuºi organici, respectiv 

aprinderea unor substanþe combustibile în urma acþiunii 

atât a unor procese chimice cât ºi a unor factori de 

naturã fizicã; 

-aprinderea datoritã exploziilor FD XUPDUH D VFăSăULL GH 

sub control a proceselor tehnologice sau acumulãrii de 

substanþe periculoase în diferite medii; 

-aprinderea indirectã prin radiaþia unui focar de incendiu.


Factori: 

-gradul de combustibilitate a construcþiilor 

17 ianuarie 1995 - Kobe (Japonia) 

peste 6.500 FOăGLUL DX IRVW DUVH în totalitate pe o 

suprafaþã de cca 700.000 m 2 

-natura surselor de energie utilizate în activitãþile 

casnice 

17 ianuarie 1994 - sudul Californiei 

775 incendii, din care 85% la clãdiri ca urmare a 

iniþierii arderii gazelor naturale, arcelor electrice, 

reacþiilor chimice, etc.


Factorul uman agraveazã sau limiteazã efectele cutremurelor 

Educarea populaþiei asupra mãsurilor preventive de adoptat: 

-conºtientizarea pericolelor reale la care sunt supuºi cetãþenii 

cutremurele sunt traumatizante pentru toþi ºi în special 

pentru copii, persoanele cu handicap ºi în vârstã; 

-executarea, de cãtre administraþia publicã localã, a unor 

controale preventiveODJRVSRGăULLOHFHWăþeneºti 

identificarea surselor potenþiale de incendiu favorizante 

contribuie la reducerea numãrului acestora ºi implicit a 

numãrului victimelor ºi pagubelor 

-instruirea cetãþenilor privind comportamentul de adoptat 

rol important în reducerea numãrului victimelor 

-organizarea, de cãtre administraþia publicã localã în colaborare 

cu forþele de intervenþie în caz de seism, a unor exerciþii specifice 

de salvare ºi evacuare a populaþiei ºi de intervenþie pentru 

eliminarea ºi limitarea efectelor cutremurului 

reducerea panicii ºi acþiunilor necontrolate ale oamenilor


O CASÃ SIGURÃ – O VIAÞÃ ÎN PLUS 

Mãsuri de prevenire a incendiilor premergãtor, pe timpul ºi post seism


caracter informativ preventiv 

SUHYHQLUHDSULQDYHUWL]DUHULGLFăSUREOHPHGHRVHELWH 

Reacþionarea la un eventual semnal de avertizare a unui cutremur 

Transmiterea acestor informaþii la copii 

Asumarea responsabilitãþii pentru exerciþii de evacuare a populaþiei 

ºi întreruperea anumitor activitãþi socio-economice 

Consecinþe în condiþiile unei alarme false privind un viitor cutremur


A.-PREMERGÃTOR UNUI CUTREMUR 

a.-Identificarea riscurilor potenþiale existente în locuinþã ºi vecinãtãþi 

materiale inflamabile aflate în preajma liniilor electrice 

sau conductelor de gaz 

uºi ºi accese ce se pot bloca împiedicând 

evacuarea 

coºuri de fum fisurate


b.-Eliminarea elementelor de vulnerabilitate din locuinþã prin: 

Proiectarea ºi executarea antiseismicã a locuinþelor 

Verificarea ancorãrii împotriva cãderii 

televizoarelor, monitoarelor 

fixãrii în perete a boilerului 

închiderii ermetice a produselor periculoase 

legãrii prin elemente scurte ºi flexibile a 

radiatoarelor ºi echipamentelor de gaz 

stabilitãþii buteliei de gaz împotriva rãsturnãrii sau alunecãrii 

utilizãrii panoului electric cu disjunctori în 

locul celui cu siguranþe electrice 

existenþa unor fisuri în pereþi, care în caz de 

incendiu ar contribui la propagarea rapidã la 

încãperile alãturate.


c.-Stabilirea locului de întâlnire 

autoritãþile publice locale 

al doilea punct de întâlnire (al familiei)


d.-Cunoaºterea mãsurilor de prim ajutor 

reperarea amplasãrii robinetelor de alimentare cu apã, 

gaz, electricitate ºi cunoaºterea modului închidere a 

acestora 

cunoaºterea numerelor serviciilor de pompieri ºi 

protecþie civilã - 112 

fiecare membru al familiei trebuie sã 

cunoascã tehnica acordãrii primului ajutor


d.-Cunoaºterea mãsurilor de prim ajutor 

pregãtirea unor echipamente de primã intervenþie 

(stingãtor, pãturi, lopeþi, toporaºe, etc) 

participarea la exerciþii specifice de alarmare 

organizate de administraþia publicã localã în 

colaborare cu toate forþele de intervenþie cu 

atribuþii în caz de seism


B.-PE TIMPUL CUTREMURULUI 

nu intraþi în panicã 

nu utilizaþi flacãra deschisã sau aparate cu foc deschis 

explozii urmate de incendii


C.-POSTSEISM 

verificaþi instalaþiile de apã, gaze ºi electricitate 

nu încercaþi sã porniþi gazul în cazul în care l-aþi oprit sau a fost oprit 

automat: lãsaþi compania de gaze sã o facã 

nu folosiþi flacãra deschisã sau aparatele cu foc deschis pentru 

detectarea eventualelor scurgeri de gaze sau pentru iluminat 

nu acþionaþi întrerupãtoarele electrice ºi 

aparatele electrice dacã existã scurgeri de 

gaz, deoarece existã riscul producerii unor 

scurtcircuite urmate de explozii 

închideþi robinetul de gaz ºi întrerupãtorul 

general al reþelei electrice


C.-POSTSEISM 

evacuaþi imediat medicamentele, produsele 

farmaceutice sau materialele potenþial 

inflamabile 

nu atingeþi liniile electrice cãzute sau rupte


C.-POSTSEISM 

nu gãtiþi în spaþii închise decât dupã examinarea 

conductelor de gaz ºi a coºurilor de fum 

în condiþiile unor scãpãri de gaze, folosiþi 

grãtare sau faceþi foc doar în zone deschise


C.-POSTSEISM 

ascultaþi la radio eventualele instrucþiuni 

ºi informaþii legate de cutremur 

nu folosiþi telefoanele decât în caz 

de urgenþã pentru a nu þine liniile ocupate 

nu aºteptaþi pompierii, medicii sau poliþia sã vã ajute 

deoarece s-ar putea sã fie ocupaþi în altã parte 

sprijiniþi forþele de intervenþie în 

acþiunea de salvare a persoanelor 

lãsaþi carosabilul liber pentru vehiculele de intervenþie ºi salvare

Seismul - masuri de prevenire a incendiilor - IGSU

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?