Copiii lui Dumnezeu - mesagerul crestin
Copiii lui Dumnezeu - mesagerul crestin
Copiii lui Dumnezeu - mesagerul crestin
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>Copiii</strong> <strong>lui</strong> <strong>Dumnezeu</strong> - Dr. E. Dönges<br />
spun: Orice veţi cere de la Tatăl în Numele meu, vă va da. Până acum n-aţi cerut nimic în<br />
Numele Meu: cereţi şi veţi primi, pentru ca bucuria voastră să fie deplină.» (Ioan 16,23.24) –<br />
Cine poate rosti scumpătatea unui astfel de privilegiu! Noi putem să ne descărcăm totdeauna<br />
inima noastră de toate grijile şi durerile, golind-o înaintea Tată<strong>lui</strong>, care ne înţelege în totul şi ne<br />
iubeşte nespus de mult.<br />
Dar probabil cineva va întreba, care sunt lucrurile, pe care noi le putem aduce Tată<strong>lui</strong> în<br />
rugăciune, şi care sunt cele care nu le putem aduce? În privinţa aceasta nu există limite, nici o<br />
rezervă; noi putem aduce totul, putem spune totul:<br />
„Pentru dragostea-Ţi nimic<br />
Nu-i prea mare sau prea mic.”<br />
Ce ne întristează, ce ne face bucurie, orice nevoie a trupu<strong>lui</strong> şi sufletu<strong>lui</strong>, orice greutate şi orice<br />
îngrijorare, şi orice întrebare le putem aduce înaintea <strong>Dumnezeu</strong><strong>lui</strong> şi Tatăl nostru, inima Sa de<br />
Tată este zi şi noapte deschisă pentru strigătele şi suspinele noastre, pentru cererile şi implorările<br />
noastre, şi deoarece inima Sa de Tată este permanent deschisă pentru noi, de aceea Cuvântul Său<br />
ne spune: «Nu vă îngrijoraţi de nimic, ci, în orice, faceţi cunoscut <strong>lui</strong> <strong>Dumnezeu</strong> cererile voastre,<br />
prin rugăciune şi prin cerere cu mulţumire.» (Filipeni 4,6) Noi nu trebuie să reţinem dinaintea<br />
Lui nici o dorinţă, nici un suspin. Pericolul nostru nu constă în aceea, că Îi spunem prea mult, ci<br />
prea puţin. Şi cu cât am recunoscut şi am înţeles mai mult dragostea inimii <strong>lui</strong> de Tată, cu atât<br />
mai mult ne vom folosi de acest privilegiu minunat, cu atât mai mult vom avea încredere în<br />
rugăciune. S-a spus deja: „Tot ce este înclinat să ne facă griji, dă naştere în inima <strong>Dumnezeu</strong><strong>lui</strong><br />
nostru la o nouă purtare de grijă pentru noi.” De aceea niciodată nu trebuie să ne temem, că vom<br />
împovăra pe <strong>Dumnezeu</strong> cu problemele noastre sau că vom merge prea departe în cererile<br />
noastre. Deja înainte de a ne ruga, <strong>Dumnezeu</strong>, Tatăl, cunoaşte necazul, care ne mână la El, şi El<br />
ştie cum să-i iese în întâmpinare; dar este bucuria Lui, când noi Îi exprimăm încrederea noastră<br />
în El, aducând înaintea Lui orice chestiune, mare sau mică, cu încredere de copil; El ne va face<br />
parte cu plăcere de ajutorul Său şi de mângâierea şi pacea Sa, ca răspuns la implorările aduse de<br />
noi. Cu cât mai mult ne vom bucura noi de darul Său, când ne-am rugat <strong>lui</strong> <strong>Dumnezeu</strong> pentru El,<br />
decât atunci când el ne este dat de la sine! Părtăşia noastră cu <strong>Dumnezeu</strong> se va aprofunda, dacă<br />
vorbim cu El despre toate. Tocmai prin faptul că facem cunoscut cererile noastre Tată<strong>lui</strong> nostru<br />
ceresc, dovedim că avem o încredere adevărată, de copil, faţă de El. Dorinţa noastră ar putea să<br />
fie prostească, teama noastră neîntemeiată: <strong>Dumnezeu</strong>l nostru nu va deveni nerăbdător din cauza<br />
aceasta. Sunt multe exemplele date nouă de Sfânta Scriptură despre rugăciuni şi implorări pline<br />
de încredere, multe solicitări şi încurajări să facem rugăciuni şi să aducem implorări, multe<br />
dovezi că <strong>Dumnezeu</strong> nu lasă niciodată pe ai Săi fără răspuns, chiar dacă dorinţele şi temerile lor<br />
ici şi acolo sunt neîntemeiate. Când Domnul a împuternicit pe ucenicul Său Anania să meargă la<br />
Pavel din Tars, acesta a avut rezerve şi nu a ezitat să spună Domnu<strong>lui</strong>, cu toate că mărturia «iată,<br />
se roagă» ar fi putut fi suficientă şi ar fi putut să-l facă să cunoască, că <strong>Dumnezeu</strong> a vorbit cu<br />
marele împotrivitor şi i-a schimbat inima. Dar Domnul ascultă cu răbdare obiecţia <strong>lui</strong> şi reia<br />
comanda Sa, ca şi cum ar fi vrut să spună: Cunosc îndoielile tale, dar «du-te; pentru că acesta<br />
Îmi este un vas ales, ca să poarte Numele Meu înaintea naţiunilor şi a împăraţilor şi a fiilor <strong>lui</strong><br />
Israel.» Tot aşa şi noi putem să aducem totdeauna <strong>lui</strong> <strong>Dumnezeu</strong>, în atitudine de copil,<br />
îngrijorările şi temerile noastre, când acestea se ridică în noi; El ne va elibera într-un fel oarecare<br />
de ele.<br />
În ceea ce priveşte ascultarea rugăciunilor noastre, printre credincioşi domină gânduri diferite.<br />
În timp ce unii spun: <strong>Dumnezeu</strong> împlineşte orice rugăciune, alţii spun: nu, nu fiecare rugăciune<br />
va fi împlinită. – Dacă analizăm întrebarea mai îndeaproape în lumina Sfintei Scripturi, atunci<br />
trebuie să spunem: <strong>Dumnezeu</strong> nu va lăsa niciodată fără vreun răspuns o rugăciune adevărată,<br />
credincioasă. El o aude şi o împlineşte la timpul Său şi în felul Său. Orice om poate şi are voie să<br />
strige către <strong>Dumnezeu</strong> în orice împrejurare, şi <strong>Dumnezeu</strong> aude. Pe drept spune psalmistul: «Cel<br />
65