27.11.2014 Views

Eugen RĂUȚĂ. Întru dragoste de neam românesc

Eugen RĂUȚĂ. Întru dragoste de neam românesc

Eugen RĂUȚĂ. Întru dragoste de neam românesc

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

P O E Z I A<br />

T Î N Ã R Ã<br />

ÎNTRU DRAGOSTE<br />

DE NEAM ROMÂNESC<br />

<strong>Eugen</strong> Rãuþã, elev din Basarabia istoricã,<br />

trãieºte întru bucuria ºi <strong>dragoste</strong>a versului<br />

<strong>românesc</strong>. L-am cunoscut în toamna tîrzie<br />

a anului 2011, în Ismail. Venise special din satul lui,<br />

aflat între Reni ºi Ismail, spre a se întîlni cu români<br />

din þarã. Am vorbit atunci <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> puþin. Era seara,<br />

grupul nostru se grãbea. <strong>Eugen</strong> m-a rugat sã-i trimit<br />

cãrþi pentru profesorii lui. Am fost uimitã <strong>de</strong> faptul cã<br />

nu cerea cãrþi pentru el. Probabil aºa a îndrãznit mai<br />

uºor. Mi-a spus cu mîndrie cã este preºedintele<br />

Asociaþiei Culturale „Baºtina”, recomandîndu-se<br />

drept folclorist, etnograf ºi ziarist. Profund impresionatã<br />

<strong>de</strong> tot ce am aflat <strong>de</strong>spre <strong>Eugen</strong>, imediat ce<br />

am ajuns acasã, i-am trimis, prin poºtã, un pachet cu<br />

cãrþi – limba ºi literatura românã, manuale, beletristicã.<br />

A primit pachetul dupã aproape douã luni. La<br />

Polul Nord, cred cã ajungea mai repe<strong>de</strong> pachetul meu<br />

cu cãrþi. În sfîrºit ...<br />

Mi-a confirmat primirea printr-un mail: „Vreau sã<br />

vã spun cã am primit cãrþile. Sunt foarte interesante<br />

pentru mine. Aºa cãrþi n-are nimeni din sat, nici chiar<br />

profesorii noºtri. Vã mulþumesc mult”. Cred cã, tot<br />

atunci sau imediat dupã, am primit <strong>de</strong> la <strong>Eugen</strong> mai<br />

multe poezii, creaþii proprii. Ca poet, s-a caracterizat<br />

singur: „Felul meu <strong>de</strong> a mã exprima în versuri este<br />

simplu, sincer ºi pãtrunzãtor. Versurile mele se<br />

bazeazã pe folclor”. Caracterizare sumarã, dar realã.<br />

Titlurile celor opt poezii primite spun direct tematica<br />

poeziei scrise <strong>de</strong> <strong>Eugen</strong> Rãuþã. Predominã<br />

poezia <strong>de</strong> <strong>dragoste</strong>: Prima <strong>dragoste</strong>, O, frumuseþe!,<br />

Scrisoare iubitei, Tu eºti o floare rarã, Douã inimi.<br />

Sentimentul sincer ºi admiraþia faþã <strong>de</strong> iubitã, „o<br />

floare în culori scãldatã”, prezente în poezia Prima<br />

<strong>dragoste</strong>, transmit un aer proaspãt al unei noi<br />

primãveri. Pare o poezie scrisã cu uºurinþã, ceea ce ne<br />

dã certitudinea cã autorul are talent, fiindu-i necesarã<br />

totuºi o aprofundare a tainelor ascunse, <strong>de</strong> cele mai<br />

multe ori, în spatele marilor capodopere ale liricii<br />

româneºti ºi universale. Pentru exemplificare, redãm<br />

în întregime poezia Prima <strong>dragoste</strong>:<br />

„O! Prima <strong>dragoste</strong> curatã<br />

Cu primul, rãtãcit cuvînt,<br />

În cer, aripa ta ce-arãtã<br />

ªi ce-ai gãsit tu pe pãmînt.<br />

Poate, o zi albã-nsoritã,<br />

Un suflet strîns, cuprins <strong>de</strong> gînd,<br />

O noapte, poate, nedormitã,<br />

Ori, poate, chiar ºi nopþi la rînd.<br />

O pãsãricã observatã<br />

În zborul ei, cu-atît avînt.<br />

O floare în culori scãldatã,<br />

A tot frumosului veºmînt.<br />

Ori, poate-o clipã neuitatã,<br />

Doi ochi aprinºi, atrãgãtori,<br />

Ce m-au uimit <strong>de</strong> prima datã<br />

ªi m-au vrãjit <strong>de</strong>-atîtea ori.<br />

O clipã-fulger, o sãgeatã,<br />

Ce m-a strãpuns pe neºtiut,<br />

Sã facã inima sã batã<br />

Nicicînd vreodatã sã te uit”.<br />

O altã temã, ataºamentul ºi <strong>dragoste</strong>a pentru<br />

plaiurile natale, este prezentã în poeziile Meleag<br />

natal, Lîngã nucul <strong>de</strong> acasã, Au sãdit în zori talente.<br />

Caracterul <strong>de</strong>claratic-patetic este evi<strong>de</strong>nt:<br />

„Frumos este meleagul<br />

Cel înfloritor.<br />

Gustoasã-mi este pîinea<br />

Scoasã din cuptor.<br />

Frumoasã este limba<br />

Pe care o iubesc.<br />

Drag mi-este pãmîntul<br />

Pe care locuiesc.<br />

Dragi îmi sunt pãrinþii<br />

34 Revista românã nr. 2 (68) / 2012


Pe care îi iubesc<br />

ªi-n inimã cu drag<br />

Îi port ºi îi cinstesc”<br />

(Meleag natal).<br />

Cum este firesc, mama este fiinþa dragã, prezentã<br />

permanent în suflet „cu sfîntul ei nume” (Lîngã nucul<br />

<strong>de</strong> acasã).<br />

Poezia Au sãdit în zori talente are în ve<strong>de</strong>re atît pe<br />

pãrinþii cît ºi pe dascãlii care<br />

„s-au trudit pînã acum,<br />

Ne-au ferit <strong>de</strong> vicii lente<br />

Ce-au cãlcat pe-al nostru drum”.<br />

„Cu zîmbetul pe faþã”, aceºtia ºi-au învãþat copiii<br />

sã cînte „sfinte poeme”. Finalul poeziei este o<br />

îngemãnare <strong>de</strong> binecuvîntate dorinþe<br />

„Sã priviþi cu drag la viaþa<br />

Ce-o trãiþi mereu cu noi,<br />

Sã iubiþi sfînta speranþã<br />

Cã ne scapã <strong>de</strong> rãzboi.<br />

Sã fiþi stele <strong>de</strong> pe cerul<br />

Ce-n sclipiri suntem iar noi,<br />

Noi cu drag rostim poemul<br />

Ce vã laudã pe voi”.<br />

Exemplele date sunt probe conclu<strong>de</strong>nte cã poeziile<br />

lui <strong>Eugen</strong> Rãuþã promit.<br />

Printr-o versificaþie uºoarã, parcã alcãtuitã în<br />

joacã – <strong>de</strong> multe ori joaca este plinã <strong>de</strong> farmec ºi fantezie<br />

– <strong>Eugen</strong> Rãuþã dove<strong>de</strong>ºte o anumitã orientare<br />

spre marile teme ale poeziei. Imagini artistice<br />

<strong>de</strong>osebite,<br />

„Picurã în inimã<br />

Cîntec lin ºi soare”,<br />

„O frumuseþe purã<br />

Ascunsã sub o geanã<br />

Trece peste timpuri”, dove<strong>de</strong>sc o cãutare spre<br />

esenþa liricului. Uºurinþa cu care surprin<strong>de</strong> ºi aºeazã<br />

în versuri sentimente ºi trãiri esenþiale ale curgerii<br />

timpului ne duc cu gîndul cãtre o maturitate ce nu<br />

este întot<strong>de</strong>auna caracteristicã vîrstei pe care o are.<br />

Consi<strong>de</strong>rãm cã, aparent, lasã impresia scrierii poeziei<br />

ca pe o joacã, <strong>de</strong>ºi aceasta nu este <strong>de</strong>cît un ºiretlic cu<br />

care poate atrage cu uºurinþã cititorul cãtre un tãrîm<br />

foarte personalizat al poeziei lui. Cu siguranþã vom<br />

mai auzi <strong>de</strong> creaþiile lui <strong>Eugen</strong> Rãuþã. Din tot sufletul<br />

îi dorim mult succes pe tãrîmul marii poezii.<br />

Închei revenind la locul <strong>de</strong> baºtinã al lui <strong>Eugen</strong><br />

Rãuþã, care provine dintr-un sat <strong>românesc</strong> din<br />

Basarabia istoricã, astãzi în sudul Ucrainei, în<br />

regiunea O<strong>de</strong>sa, dintr-un sat un<strong>de</strong> s-a pãstrat un grai<br />

<strong>românesc</strong> cu un parfum aparte tocmai pentru cã limba<br />

românã a fost interzisã. La Adunarea Generalã a<br />

Despãrþãmîntului Astra „Mihail Kogãlniceanu”, Iaºi,<br />

din 31 martie 2012, foarte plastic în exprimare, domnul<br />

Petru ªchiopu din Ismail a zugrãvit realitatea<br />

românilor din zonã în felul urmãtor: „Situaþia noastrã<br />

este greu <strong>de</strong> explicat… E ca ºi cum ai fi trimis dupã<br />

ceva într-un zgîrie nori… Tu te forþezi ºi urci, ºi urci,<br />

tot urci, ajungi în vîrf ºi þi se spune cã cheia <strong>de</strong> la<br />

încãperea în care este ceea ce trebuie sã iei se aflã jos.<br />

Cobori în goanã, ajungi jos ºi eºti întrebat aºa, cumva<br />

naiv: – Da nu te-ai întîlnit pe scãri cu careva, cã noi<br />

tocmai am trimis cheia sus…”. Aceasta este situaþia.<br />

Ce facem pentru schimbarea ei? Ce facem pentru<br />

românii talentaþi (ºi nu numai) din Basarabia istoricã?<br />

Luminiþa CORNEA<br />

Revista românã nr. 2 (68) / 2012<br />

35

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!