Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Maria Danilov
Tuturor li s-a făcut o primire ca unor crai străluciţi şi unor oaspeţi mult-iubiţi. Ar fi bine, ca sî vie
la expoziţiune cât di mutî lume, căci ori de ce meşteşug sau breaslî ar fi el, expoziţiunea poati sî-l
atragî şi sî găseascî multe lucruri frumoase şi de învăţătură. Oamenii cu carte vor putea sî găseascî
multe cărţi, chipuri şi fel de fel de înaintări ale ştiinţei: ţăranii vor putea vedea lucruri frumoase
şi folositoare pentru gospodăria săteascî, roade mari şi bune de ale pomîntului, şi însfîrşit tot, ce
poate sî le fie de bună învăţăturî.
Într-un cuvînt, cine a văzut expoziţia, nu o mai uitî toatî viaţa.
N.D.
Basarabia, nr. 40, 11 octombrie 1906, p.3-4.
Precizăm că informaţii privitor la Expoziţia Naţională de la Bucureşti din 1906, consacrată celor
40 de ani de guvernare a regelui Carol I al României au fost publicate în mai multe numere ale
„Basarabiei”. Românii basarabeni erau invitaţi la Bucureşti pentru a lua cunoştinţă de progresele
atinse de consângenii lor ce trăiau într-o ţară liberă şi independentă. Cu toate măsurile de
rigoare, adoptate de autorităţile ţariste pentru a preîntâmpina efectuarea de către basarabeni
a unor asemenea călătorii, numărul 41 al ziarului Basarabia, relatează că Expoziţia a fost totuşi
vizitată şi de români din Basarabia.
Este prezentă în numărul 40 al Basarabiei (11 octombrie 1906) şi „Hronica imperială” cu „Telegrame
din Senatul stăpânitor” privitor la desfiinţarea unor restrângeri ale drepturilor sătenilor şi
a altor tagme plătitoare de bir (în contextul Manifestului din 17 octombrie 1905). De asemenea
sunt prezente şi ştirile „fierbinţi“, din Sankt Petersburg, în legătură cu alegerile în Duma imperială.
La fel, nu este lipsă şi „Hronica Basarabiei” cu ştiri din activitatea administraţiei guberniale
despre activitatea organelor de drept (tribunalul din Chişinău), cu ştiri din domeniul sănătăţii
(despre epidemiile de „scarlatină”); despre expoziţia de tablouri (Razvadovski) ce urma să circule
prin centrele judeţului Hânceşti, Tighina, Ismail în lunile iulie-octombrie 1906; despre spectacole
de teatru şi muzică la Chişinău (trupa lui Cernov); despre preţurile la pâine etc.
În linii mari, vom observa că revindicările cu caracter naţional predominau, totuşi, în programul
de activitate al Basarabiei. Or, acest crez exprimat de nucleul redacţional al ziarului îl găsim chiar
în editorialul primului număr „Către cititori”, din care cităm: „Noi vom vorbi de nevoile plugarului
de astăzi, vom povesti de grijele lui,, dar tot să nu-i uităm, că în Basarabia ideea democratică,
lipsită de o idee naţională (s. n. – M.D), nu va da de făcut nici un pas înainte” 489 . Caracterul
combativ al publicaţiei s-a datorat, fără îndoială, acelui spirit intransigent de care erau pătrunşi
intelectualii basarabeni, participanţi în mişcarea naţională din Basarabia la începutul secolului
XX. Ei toţi, fără excepţie, aparţin acelei generaţii de sacrificiu, care la 1918, au înfăptuit Unirea
Basarabiei cu Ţara.
În loc de concluzii: numărul 78 al ziarului – din 4 martie 1907 – n-a fost ultimul (!). În legătură
cu lămurirea problemelor de cenzură suportate de ziarul Basarabia, Ştefan Ciobanu constată
că „greutăţile pe care le întâmpină ziarul îi face pe conducătorii lui să-l închidă. Numărul 78 al
ziarului a fost ultimul. Aici găsim un articol violent al D-lui Pan Halippa şi pe prima pagină a ziarului
se publică în întregime poezia „Deşteaptă-te Române. […] Ziarul dispare la 4 martie 1907” 490 . Fără
îndoială că, la mijloc s-a strecurat o confuzie cu care s-a confruntat cercetătorul din cauza unei
documentări neadecvate (ultimul număr al Basarabiei (nr.79), a apărut exact peste o săptămână,
în 11 martie). Inexactităţi de acest gen, se întâlnesc şi la alţi cercetători din interbelic. Alexandru
Bodur, la fel susţinea, că ultimul număr al ziarului Basarabia „poartă data de 4 martie 1907” 491 .
În contextul unor afirmaţii de acest gen, neîntemeiate, este tocmai momentul să intervenim cu
câteva precizări:
489
Ziarul Basarabia, nr. 1, 1906, p. 1.
490
Ştefan Ciobanu, Din istoria mişcării naţionale…(II), p. 8, 11.
491
Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei…, p. 393.
– 98 –