Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Presă şi cenzură în Basarabia. Documente şi comentarii
la o strae grea, ca asta. Baştinaşii locuitori ai Basarabiei – moldovenii la ştiinţa de carte sunt cei
de pe urmî, afarî numai de ţîgani. Şi dup asta pot sî mai zicî toţi aciea, ce au avut toatî putinţa se
vie spre ajutorul poporului, cei, ce conduceau zemstvele Basarabiei, nobilii dvoreni, cei, ce şi astăzi
strigî, cî voesc numai binele norodului,– pot ei sî mai zicî, cî sunt binevoitorii poporului? Binevoitorii,
cari recunosc, cî pasul întăi pentru ridicarea propăşirei al moldovenilor din Basarabia este
numai aşezarea în locul şcolelor ruseşti şcoli moldoveneşti, nu se mulţămesc numai cu binevoitori,
însî iau toate măsurele, ca sî se împlineascî durerosul gînd . Furtuna . (caractere latine)
Furtună
Basarabia nr. 40, 11 octombrie4, 1906, p.1
***
„Ce ne găteşte nouă ziua viitoare”?
« S-apropie 17 octombrie; s-apropie ziua, la care stăpînirea preaînaltî în anul trecut – 1905
prin manifestul împăratului Neculai II nea făgăduit nouă cetăţănilor ţărei ruseşti darea drepturilor
cetăţeneşti, darea slobozeniilor, nea făgăduit schimbări, în întregul trai al poporului Rusiei.
Pentru întreaga ţarî ziua aceasta a fost o sărbătoare, căci numai în zîua aceasta poporul întîia-şi
datî a putut sî se răsufle îndeplin şi sî bee din limpedele izvor al slobozeniilor. Şi cîte patimi a
suferit poporul Rusiei după sărbătoarea aceasta, iar tot odatî ziua de 17 octomvrie rămâne şi păn
acuma o zi de bucurie, de nădejde în viitor şi de credinţî în marele puteri ale norodului, care după
luptă cu vrăjmaşii săi biurocraţii-cîrmuitori. Ş-acuma, cînd ziua aceasta s-apropie în mintea fiecăruia
creşte o întrebare: ce ne aduce nouă ziua de 17 octomvrie? Şi cum noi trebui s-o întîlnim?
Şi cînd te gîndeşti despre aceasta, de odatî, nici nu ştii, ce poţi să răspunzi la întrebările acestea,
şi cînd te gîndeşti despre aceasta, de odatî nici nu ştii, ce poţi sî răspunzi la întrebările de az, îţi
spui: v-om trăi şi vom videa. Dar cu aşa răspuns nu poci, sî te mulţămeşti şi tu iarăşi începi a te
uita împrejur. Şi ce vezi?
Dintr-o parte, grupările obşteşti înainte, adica acelea, cari cer schimbări în viaţa poporului
nostru pentru propăşirea lui parc-au adormit, parcî au pierdut focul acela, care ardea în sînul lor.
Apăsările şi asprimele stăpînirei au făcut pe ele să-şi ascundî afacerile lor, lea făcut sî retragî puterele
sale înapoi spre sîne şi sî le îndrepte la luptî prin ascuns. Şi într-adevăr, lupta, care pîn acuma
mergea făţiş între stăpînire şi între popor, acuma se face într-un chip secret.. Revoluţionarii azvîrl
boambe în părtaşii stăpînitârei de az, sfărîmă cu încetu mehanismul ocărmuirei biurocratice, iar
stpînirea face toate chipurile sî-i zătreascî: sî-i înfunde prin temniţi, sî-i ucidă după judecata de
război şi altele. Şi numai răufăcătorii din „soiuzu adevăraţilor ruşi” sau „din cuta negră »
P. Basarabeanu
Basarabia nr. 40, 11 octombrie, 1906, p.2
“Hronica românească” –
Ce zice lumea despre despre expoziţia românească.
La expoziţia din Bucureşti au venit mii şi mii de oameni din toate părţile lumii. Toţi au fost
fermecaţi de bogăţia expoziţiei şi lăudau munca românilor. Scriitorii nemţi, francezi, unguri –
toţi scriu că aşa exp. nu au văzut de mult prin orientul/răsăritul bătrânei Europe.
Dar afarî de frumuseţe şi bogăţie, expoziţia mai are pentru toţi Românii şi o altă însemnătate
În ea s-au adunat Români din toate părţile pentru a-şi strânge mâna frăţeşte şi a se bucura, cî i-a
învrednicit Dumnezeu să petreacă împreună.
Au venit sî vadî minunile expoziţiunii mulţi Români din Transilvani, Bucovina, Macedonia şi
cîţiva din iubita noastră Basarabie.
– 97 –