Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Presă şi cenzură în Basarabia. Documente şi comentarii
de Pintilie Cubolteanu şi Pintilie Basarabeanu, care este Dl Pan Halippa. El este cel care scrie
„cu o îndrăzneală fără pereche şi cu o violenţă de limbaj uimitoare. Dl Halippa pune mai multe
probleme de ordin social şi politic. El este cel mai aprig apărător al dobândirilor revoluţiei. El este
cel mai înverşunat luptător pentru „liga ţăranilor” 465 . În conceptele lui de odinioară se constată,
însă o schimbare radicală: de la abordarea revoluţionară a problemei ţăranului va evolua tot mai
mult spre problemele naţionale.
Ion Pelivan este cel mai consecvent apărător al ideii naţionale. El este „sufletul ideii naţionale”
Pentru acele ideii „a avut mult de suferit în închisori”. Pe lângă o serie de articole cu caracter
naţional a mai fost cel care era responsabil şi de partea tehnică a publicaţiei. Se pare, era „cel
mai bun cunoscător al limbii române”. Face aproape zilnic corectura ziarului (până la venirea lui
Sergiu Cujbă la Chişinău).
Emanuil Gavriliţă, cel care a rămas în memoria contemporanilor ca „bătrânul avocat” (în 1906
avea doar 59 de ani!) era persoana care „dădea oarecum garanţii autorităţilor ruseşti”, intervenea
de fiecare dată pe lângă funcţionarii oficiali pentru „ai scoate din diverse încurcături pe cei
tineri”. El ducea tot greul revistei, care consta în lupta continuă cu autorităţile, ce vedeau „cu ochi
foarte răi apariţia gazetei. Nu o dată, după hărţuieli continue „cu vocea-i blajină, se ruga către
tineret să se domolească şi să se ferească de întrebuinţarea limbajului combativ. Când trecea pe
la redacţie îi certa pe cei tineri cu numele de ostrovari: „Măi băieţi, lăsaţi-o mai moale, mai domoliţi-vă,
că mă băgaţi la ostrov” 466 . A scris câteva articole privitor la „istoria dreptului din Basarabia”
sub Alexandru I (1812-1825)
Mihai Vântu semna „vârtej” sau „furtună” (era învăţător). A scris şi a publicat multe articole în
problema şcolii naţionale. A fost participant la „un congres al învăţătorilor, petrecut în Finlanda.
De atunci problema şcolii în limba maternă devine pentru el, una prioritară. Limbajul publicistic
este la fel de agresiv, precum la P. Halippa”.
Gheorghe Stârcea semna „Gr” şi „ tânăr Graţios” sau „Georgescu”. Este autorul mai multor
articole cu subiect agrar şi alte chestiuni ale Ligii ţăranilor.
Sergiu Cujbă era basarabean de origine. Venit în Basarabia „în mod expres pentru a ajuta
confraţilor săi de la Basarabia, a lucrat în calitate de redactor al ziarului, dându-i acestuia „o notă
naţională ca şi Pelivan, însă a fost obligat, în 1907 să părăsească Basarabia în 24 de ore”.
Ion Inculeţ semna sub diverse nume: „Ion Gându, „Enclitică” şi „I. Năgaică” . A semnat o serie
de articole cu tematică socială, politică, bisericească şi naţională, care se evidenţiau prin tonul
moderat al abordării.
Vasile Ouatu, era cel care semna „Moşu Vasile”, iar Constantin Inculeţ semna „Panfil Ţugueş”.
Aceştia erau, probabil dintre cei mai în vârstă colaboratori ai ziarului: „doi bătrâni”, după cum
îi numeşte Ştefan Ciobanu. Ei publică foiletoane cu scene din viaţa ţăranilor, pentru că „ştiau să
prindă nota hazlie a ţăranului” 467 .
Teodor Inculeţ semna „Toader Scarandiu”. Era unul dintre cei mai tineri colaboratori ai Basarabiei
(avea doar 15 ani, elev de şcoală). Îl amuza „tablouri din natură” dar îşi încearcă pana şi în
probleme de istorie bisericească.
Nicolae Popovschi semnează „Visterniceanu”. A scris la început despre alegerile în Duma
imperială.
Grigore Constantinescu semna „bogoslovul”. Începând cu 24 septembrie 1906, în mai multe
numere la rând, pe prima pagină a ziarului, a apărut oferta unui dascăl care îndemna doritorii de
a scrie „bine româneşte”: „Cine doreşte a vorbi, scri şi a ceti bine româneşte să se îndrepte în scris
sau în persoană la domnul Gr. D. Konstantinescu, Sobornîi Dvor, cv[artalul] Medana”. Şt.Ciobanu
constata că „răspunsul autorităţilor la astfel de patetice demersuri naţionale, în atmosfera de
prigoană ţaristă, nu putea fi decât unul singur: interzicerea Basarabiei”.
465
Ştefan Ciobanu, Din istoria mişcării naţionale…(II), p. 8.
466
„Ostrov” – închisoare/ deportare.
467
Ştefan Ciobanu, Din istoria mişcării naţionale…(II), p. 10.
– 91 –