Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Maria Danilov
poporului românesc din Basarabia, că el, pentru prima dată în mod făţiş şi clar, pune chestiunea
naţională a românilor basarabeni” 446 .
„Deşteaptă-te române din somnul robiei” 447 . Acest mesaj poate fi receptat din articolul de
fond al primului număr al ziarului Basarabia. Ştefan Ciobanu cu o minuţiozitate de invidiat redă
aproape în întregime conţinutul celor mai importante materiale din paginile publicaţiei. Moto-ul
era unul ferm: „Dacă nu eu pentru sine, atunci cine pentru mine”. De la starea generală a lipsei
de drepturi ale popoarelor înglobate în imperiu se ajunge la problema ţăranului „adus la o stare
în care nu putea aduna nici fărâmiturile de pe masa boierului […]” 448 . Starea spirituala a ţăranului
este „întunecată”, pentru că nu pricepe a citi „cărţi şi jurnaluri ruseşti”. Se pun multe speranţe
într-un regim constituţional în Rusia, în care duma imperială va rezolva chestia naţională. Or,
„numai o gazetă în limba moldovenească va deschide ochii şi destupa urechile ţăranului”. Articolul
se termină cu cuvintele: „Deşteaptă-te române din somnul robiei. Ai în vedere ca de azi
înainte cum îţi vei aşterne aşa vei dormi” 449 . De fapt, este vorba de un articol-program al ziarului.
Dacă rezumăm conţinutul de idei atunci constatăm ca, publicaţia promova trei direcţii distincte:
1) trezirea conştiinţei naţionale a basarabenilor 2) şcoli în limba moldovenească 3) participarea
basarabenilor la viaţa politică din Rusia. Mesajul este preluat într-un articol semnat de Alexis
Nor, şi care începe cu o poezie de Octavian Goga (citită de C. Stere, în repetate rânduri, amicilor
basarabeni când, acesta încerca să-i convingă să se unească într-o echipă şi să scoată ziarul):
„Avem un vis neîmplinit //Copil al suferinţei // De jalea lui ne-au răposat// Şi moşii şi părinţii”.
Acest „vis” spune autorul este „o fiinţă naţională. De o sută de ani Basarabia noastră, ţară de
plugari români, a intrat în sânul popoarelor Rusiei, dar până acum basarabenii n-au luat nici parte
în mişcările naţionale. […] poporul nostru e o mare putere, dar el n-a ajuns încă la conştiinţa de
sine şi fără îndreptător de această conştiinţă poate fi năprasnică ca oceanul nemărginit. Şi iată
„Basarabia” va fi îndreptător de idee naţională” 450 . Ştefan Ciobanu a urmărit insistent – în baza
articolelor apărute în primul număr al ziarului – conceptul ideii naţionale promovat de colaboratorii
Basarabiei. Mesajul ideii naţionale se regăseşte şi în articolul semnat de Ion Pelivan: „două
milioane de moldoveni au fost osândiţi să zacă într-un întuneric adânc […]. Programul se clarifică:
şcoală românească, biserică naţională şi dregătorii în limba românească 451 . Aceste ideii programatice
se regăsesc, de fapt, în toate cele 79 de numere apărute ale ziarului Basarabia.
„Deşteaptă-te române din somnul cel de moarte // în care te adânciră barbarii de tirani”.
Sub acest generic perpetuu ideea emancipării naţionale este continuată într-un alt articol de
fond (Basarabia, nr. 3), Deşi nu este semnat, Ştefan Ciobanu consideră că, acesta aparţine lui
Ion Pelivan. Conţinutul este unul combatant, de protest, de incursiune în istoria luptei de emancipare
a românilor din Ardeal, Bucovina şi Macedonia, care „se folosesc de mai multe drepturi
naţionale”. Se termină acest discurs de protest cu un vers din poezia „Deşteaptă-te Române” 452 .
Cine şi ce probleme a luat în dezbatere în paginile „Basarabiei”? Cele mai multe articole
în problema şcolii româneşti din Basarabia sunt semnate de Mihai Vântu, pe atunci învăţător
[semna Mihai Furtună sau M.Vârtej] 453 . Acesta constată trist de tot: „moldovenii nu au conducători,
iar intelectualitatea s-a lepădat de neam; Boieri, cereţi şcoli moldoveneşti; ţăranii vor
şcoli moldoveneşti”. Preotul Onofrei, un alt colaborator al Basarabiei cheamă clerul la muncă
pe terenul cultural, invocând exemplul Ardealului; „În Transilvania preoţimea poporană a înscris
o filă de aur în cartea străduinţelor poporului românesc. Preoţii iubitori de neam au fost întot-
446
Ştefan Ciobanu, Din istoria mişcării naţionale…, p. 7.
447
Ziarul Basarabia, nr, 1, 24 mai 1906, p. 1 (vezi articolul de fond al primului număr).
448
Ibidem, p. 7-8.
449
Ibidem, p. 8.
450
Ştefan Ciobanu, Din istoria mişcării naţionale…, p. 8-9.
451
Ion Pelivan, Folosul gazetei moldoveneşti, în Basarabia, nr. 1, p. 2.
452
Ştefan Ciobanu, Din istoria mişcării naţionale…, p. 10.
453
Vezi Basarabia , nr. 15, 44, 48, 50
– 88 –