Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

More documents

Recommendations

Info

Presă şi cenzură în Basarabia. Documente şi comentarii să adune în jurul său pe E. Gavriliţă, N. Adronovici, V. Hartia, N. Popovschi, N. Florov ş.a., în scopul creării unui partid naţional-democrat (unii „nu cunoşteau deloc limba moldovenească”) 440 . În mare parte, vom observa că toate acele trei grupări basarabene reprezentau în fond o platformă socială destul de moderată, care încearcă să împace reformele sociale cu principiile naţionale. La rândul său, Ştefan Ciobanu intervine cu aprecieri contradictorii: iniţial afirmă precum „ca toate acele trei grupări erau destul de îndepărtate ca ideologie”, ca mai apoi să susţină prompt: „toate aceste trei grupări urmăreau cam aceleaşi scopuri” 441 . În contextul subiectului luat în dezbatere, mult mai important pentru noi este să observăm şi altceva: cum putem noi explica faptul că boierul/ nobilul Emanuil Gavriliţă s-a pomenit în această mişcare socială împreună cu alte categorii sociale, mult mai radicale decât cea a boierilor moderaţi (M. Feodosiu, Paul Gore, Pavel Dicescu)? Fenomenul Stere: vechiul revoluţionar îi va uni pe toţi. Ştefan Ciobanu îşi derulează firul intervenţiei ştiinţifice „pe viu”. Pentru că istoria mişcării naţionale din Basarabia de la începutul secolului XX, mai era pentru el o istorie trăită. Revoluţia rusă, susţine Ştefan Ciobanu, „îl aduce prin Basarabia pe vechiul revoluţionar Constantin Stere, profesor la Universitatea din Iaşi. […], el se simţi dator în a veni în ajutorul Moldovenilor” 442 . După mai multe consfătuiri cu localnicii angajaţi în lupta de emancipare socială şi naţională, el reuşeşte sa-i unească pe studenţii revoluţionari (cap Pan Halippa) cu reprezentanţii mişcării moderate a lui Ion Pelivan şi Emanuil Gavriliţă. Cu „foarte multe greutăţi”, susţine Ştefan Ciobanu, – „se pune la cale scoaterea unui ziar moldovenesc cu denumirea de „Basarabia” 443 . În contextul amintit, G. Ibrăileanu scria către Brătiecu Voineşti (15 aprilie 1906): „Ţin să vă fac cunoscută o mare bucurie. Am pătruns şi în Basarabia. Am trecut 200 de exemplare şi au trecut prin cenzură (revista Viaţa Românescă, – n.a. M.D.). Să fie cauza „liberalismului” rusesc ori a anarhiei? Nu ştiu, căci Stere, care ar putea să mă lumineze, e în Basarabia: scoate, adică pregăteşte să scoată un ziar românesc. Aşadar, o revistă, a noastră, şi un ziar, românesc, în Basarabia! […]” 444 . Este cunoscut faptul că, banii pentru editarea ziarului, iniţial au venit din partea guvernului Român. Într-o scrisoare către Barbu Catargiu – din 14 ianuarie 1906 – Constantin Stere aminteşte despre banii prevăzuţi pentru Basarabia: „plecând la Chişinău, am luat cu mine 10 000 ruble (27 000 lei) pentru a începe gazeta, apoi încă 3 500 ruble (aproape 10 000 lei) pe care le-am depus odată cu petiţia de autorizarea gazetei la guvernator” 445 . Ajutorul fraţilor din dreapta Prutului a fost benefic pentru basarabeni. Visul acestora de a avea o gazetă românească a devenit realitate. *** Ne-am referit până acum la intenţiile lui Ştefan Ciobanu de a schiţa un scurt istoric al mişcării de emancipare naţională de până la anul 1906, care a condus la întemeierea primei gazete în limbă română. În ziua de 24 mai, stil vechi „vede lumina primul număr al „gazetei naţional democratice” scrise cu slove chirilice, titlul fiind imprimat însă cu litere latine”. Din capul locului, Ştefan Ciobanu intervine cu o apreciere sintetică asupra publicaţiei: „însăşi faptul apariţiei unui ziar în limba românească în Basarabia este un mare eveniment pentru istoria noastră culturală, chiar dacă acest ziar n-ar pune chestiunile revindecărilor noastre naţionale […]. Analizând conţinutul articolelor publicate în acest ziar, tendinţa lui generală, concepţiile autorilor, tragem la concluzia că ziarul „Basarabia”, de la primul număr şi până la ultimul, este pătruns de ideea emancipării 440 Gheorghe Negru, Presa de limbă română din Basarabia şi Regatul României sub impactul cenzurii ţariste..., p. 6; Ion Pelivan, Amintiri, România Nouă, nr. 24, 1906, p. 2. 441 Ion Pelivan, Amintiri..., p. 6-7. 442 Ibidem, p. 7. 443 Ibidem, p. 7. 444 Zidu Ornea, Viaţa lui Constantin Stere, Editura Universul, Chişinău, 2005, p. 367. 445 Ibidem, p. 371. – 87 –
Maria Danilov poporului românesc din Basarabia, că el, pentru prima dată în mod făţiş şi clar, pune chestiunea naţională a românilor basarabeni” 446 . „Deşteaptă-te române din somnul robiei” 447 . Acest mesaj poate fi receptat din articolul de fond al primului număr al ziarului Basarabia. Ştefan Ciobanu cu o minuţiozitate de invidiat redă aproape în întregime conţinutul celor mai importante materiale din paginile publicaţiei. Moto-ul era unul ferm: „Dacă nu eu pentru sine, atunci cine pentru mine”. De la starea generală a lipsei de drepturi ale popoarelor înglobate în imperiu se ajunge la problema ţăranului „adus la o stare în care nu putea aduna nici fărâmiturile de pe masa boierului […]” 448 . Starea spirituala a ţăranului este „întunecată”, pentru că nu pricepe a citi „cărţi şi jurnaluri ruseşti”. Se pun multe speranţe într-un regim constituţional în Rusia, în care duma imperială va rezolva chestia naţională. Or, „numai o gazetă în limba moldovenească va deschide ochii şi destupa urechile ţăranului”. Articolul se termină cu cuvintele: „Deşteaptă-te române din somnul robiei. Ai în vedere ca de azi înainte cum îţi vei aşterne aşa vei dormi” 449 . De fapt, este vorba de un articol-program al ziarului. Dacă rezumăm conţinutul de idei atunci constatăm ca, publicaţia promova trei direcţii distincte: 1) trezirea conştiinţei naţionale a basarabenilor 2) şcoli în limba moldovenească 3) participarea basarabenilor la viaţa politică din Rusia. Mesajul este preluat într-un articol semnat de Alexis Nor, şi care începe cu o poezie de Octavian Goga (citită de C. Stere, în repetate rânduri, amicilor basarabeni când, acesta încerca să-i convingă să se unească într-o echipă şi să scoată ziarul): „Avem un vis neîmplinit //Copil al suferinţei // De jalea lui ne-au răposat// Şi moşii şi părinţii”. Acest „vis” spune autorul este „o fiinţă naţională. De o sută de ani Basarabia noastră, ţară de plugari români, a intrat în sânul popoarelor Rusiei, dar până acum basarabenii n-au luat nici parte în mişcările naţionale. […] poporul nostru e o mare putere, dar el n-a ajuns încă la conştiinţa de sine şi fără îndreptător de această conştiinţă poate fi năprasnică ca oceanul nemărginit. Şi iată „Basarabia” va fi îndreptător de idee naţională” 450 . Ştefan Ciobanu a urmărit insistent – în baza articolelor apărute în primul număr al ziarului – conceptul ideii naţionale promovat de colaboratorii Basarabiei. Mesajul ideii naţionale se regăseşte şi în articolul semnat de Ion Pelivan: „două milioane de moldoveni au fost osândiţi să zacă într-un întuneric adânc […]. Programul se clarifică: şcoală românească, biserică naţională şi dregătorii în limba românească 451 . Aceste ideii programatice se regăsesc, de fapt, în toate cele 79 de numere apărute ale ziarului Basarabia. „Deşteaptă-te române din somnul cel de moarte // în care te adânciră barbarii de tirani”. Sub acest generic perpetuu ideea emancipării naţionale este continuată într-un alt articol de fond (Basarabia, nr. 3), Deşi nu este semnat, Ştefan Ciobanu consideră că, acesta aparţine lui Ion Pelivan. Conţinutul este unul combatant, de protest, de incursiune în istoria luptei de emancipare a românilor din Ardeal, Bucovina şi Macedonia, care „se folosesc de mai multe drepturi naţionale”. Se termină acest discurs de protest cu un vers din poezia „Deşteaptă-te Române” 452 . Cine şi ce probleme a luat în dezbatere în paginile „Basarabiei”? Cele mai multe articole în problema şcolii româneşti din Basarabia sunt semnate de Mihai Vântu, pe atunci învăţător [semna Mihai Furtună sau M.Vârtej] 453 . Acesta constată trist de tot: „moldovenii nu au conducători, iar intelectualitatea s-a lepădat de neam; Boieri, cereţi şcoli moldoveneşti; ţăranii vor şcoli moldoveneşti”. Preotul Onofrei, un alt colaborator al Basarabiei cheamă clerul la muncă pe terenul cultural, invocând exemplul Ardealului; „În Transilvania preoţimea poporană a înscris o filă de aur în cartea străduinţelor poporului românesc. Preoţii iubitori de neam au fost întot- 446 Ştefan Ciobanu, Din istoria mişcării naţionale…, p. 7. 447 Ziarul Basarabia, nr, 1, 24 mai 1906, p. 1 (vezi articolul de fond al primului număr). 448 Ibidem, p. 7-8. 449 Ibidem, p. 8. 450 Ştefan Ciobanu, Din istoria mişcării naţionale…, p. 8-9. 451 Ion Pelivan, Folosul gazetei moldoveneşti, în Basarabia, nr. 1, p. 2. 452 Ştefan Ciobanu, Din istoria mişcării naţionale…, p. 10. 453 Vezi Basarabia , nr. 15, 44, 48, 50 – 88 –
Page 2 and 3:
Maria Danilov Presă şi cenzură
Page 4 and 5:
Maria Danilov Presă şi cenzură
Page 6 and 7:
CUPRINS PRELIMINARII...............
Page 8 and 9:
Presă şi cenzură în Basarabia.
Page 10 and 11:
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39: Presă şi cenzură în Basarabia.
Page 138 and 139:
Page 140 and 141:
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Page 148 and 149:
Page 150 and 151:
Page 152 and 153:
Page 154 and 155:
Page 156 and 157:
Page 158 and 159:
Page 160 and 161:
Page 162 and 163:
Page 164 and 165:
Page 166 and 167:
Page 168 and 169:
Page 170 and 171:
Page 172 and 173:
Page 174 and 175:
Page 176 and 177:
Page 178 and 179:
Page 180 and 181:
Page 182 and 183:
Page 184 and 185:
Page 186 and 187:
Page 188 and 189:
Page 190 and 191:
Page 192 and 193:
Page 194 and 195:
Page 196 and 197:
Page 198 and 199:
Page 200 and 201:
Page 202 and 203:
Page 204 and 205:
Page 206 and 207:
Page 208 and 209:
Page 210:
show all

Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?