Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

More documents

Recommendations

Info

Presă şi cenzură în Basarabia. Documente şi comentarii Liviu Marian, în 1932, susţinea „că unicul studiu privitor la publicaţiile periodice basarabene era compartimentul presei din lucrarea lui Ştefan Ciobanu apărută la 1923 424 . Prima încercare însă nu era completă. Şi asta din motivul că surse sunt foarte puţine. Academia Română posedă prea puţine periodice româneşti şi acestea de dată recentă” 425 . Care sunt cauzele unei asemenea situaţii? Putem presupune doar, că o bună parte din colecţiile publicaţiilor apărute în Basarabia la începutul secolului XX (de până la anul 1918), au fost distruse în perioada ţaristă a regimului, în special pe valul evenimentelor de război (1914-1918). O altă parte, însă, a fost confiscată de cenzură. Şi, din puţinul ce mai rămase „pe mâini”, în interbelic – din colecţiile ziarelor basarabene – se păstrau în colecţii particulare. Cei care au scris despre apariţia primului ziar în limba română din perioada ţaristă a Basarabiei au avut la îndemână, în primul rând, colecţia de ziare. De aceea, credem, au interpretat în baza materialelor publicate în presă, fără a mai apela la alte documente. Să mai adăugăm că, o bună parte din materialele publicate în interbelicul românesc au fost scrise de participanţii nemijlociţi ai evenimentului (ne referim, mai întâi, la fondarea şi activitatea propriu-zisă a ziarului Basarabia): memoriile lui Pan Halippa, Th. Inculeţ, Ioan Pelivan, Nicolae Popovschi ş.a. În cea de a doua etapă – perioada sovietică – s-a scris puţin. Explicaţiile sunt la suprafaţă. Şi totuşi, problema ziarului Basarabia, abordată dintr-o perspectivă anume a fost posibilă chiar. Astfel se face, că despre apariţia ziarului Basarabia au scris Dumitru Coval, Sava Pânzaru şi Boris Trubeţkoj. Cea din urmă etapă – a treia – începe cu anul de graţie 1989. Tăcerea arhivelor de altădată a fost spartă de Tatiana Spătaru. Cercetătoarea se înscrie printre primii care au valorificat arhivele moscovite unde se păstrează aproape integral toată colecţia ziarului Basarabia 426 . Apoi au urmat şi alţii: Ion Varta, Gheorghe Negru, Tatiana Varta, Dinu Poştarencu. . *** Ştefan Ciobanu şi sursele cele dintâi. Dintre studiile temeinice – după volum – privitor la destinul primului ziar în limba română, se evidenţiază publicaţiile lui Ştefan Ciobanu apărute în revista Viaţa Basarabiei (în două numere consecutiv) 427 . Ştefan Ciobanu este printre puţinii cercetători din interbelic, care a cercetat temeinic şi a pus în valoare presa basarabeană dintr-o perspectivă academică. În 1929 a dat Basarabiei un impresionant volum de „studii şi documente” privitor la evenimentul Unirii, în care aproape 70 la sută din documentele publicate au fost preluate din publicistica vremii 428 . Şi asta nu numai pentru că acest gen de surse era pe atunci dintre cele mai accesibile (se vede, că multe colecţii de ziare le avea la îndemână), însă şi pentru faptul că o bună parte dintre acele surse documentare ce reflectau nemijlocit evenimentul, încă nu erau adunate şi/sau predate în arhivele statului, risipite fiind în „diferite mâini”. În lipsa altor studii în domeniu (încă nu exista la acea vreme un studiu sintetic asupra mişcării de emancipare naţională în Basarabia, cum, de altfel, nici azi nu-l avem), a căutat de fiecare dată să scoată în evidenţă, să surprindă de fapt, tot ce ar fi putut închega o imagine adevărată a Basarabiei, o istorie necercetată încă. Spre exemplu, atunci când făcea referinţă la starea agravantă a limbii române din Basarabia „sub ruşi”, – va cita din Constantin Stamati (1898): „Poate că limba din scrierile noastre române va face asupra cercurilor literare o stranie impresie […]. N-am putut scrie altmintrelea. Limbă română rustică, precum o vorbeşte poporul nostru din Basarabia, a fost singurul izvor din care m-am adăpat. N-am în patria mea nici un institut naţional, nici o şcoală 424 Ştefan Ciobanu. Din istoria mişcării naţionale în Basarabia [II], Viaţa Basarabiei, anul II, 1933, nr. 1-2, p. 3-13; autorul nu indică paginile referitor la materialele preluate din revistele interbelice. 425 Liviu Marian, Începuturile publicisticii româneşti, Viaţa Basarabiei, nr. 2, Chişinău, 1932, p. 43. 426 Tatiana Spătaru, Ora amintirilor durute, Nistru, nr. 8, 1989, p. 127-134. 427 Ştefan Ciobanu, op. cit. (Ziarul Basarabia), [I], Viaţa Basarabiei, nr. 1, 1933, p. 3-13. 428 Ştefan Ciobanu, Unirea Basarabiei. Studiu de documente cu privire la mişcarea naţională din Basarabia, Cartea Românească, Bucureşti, 1929, p.1-70. – 85 –
Maria Danilov poporală măcar: am fost şi sunt o insulă solitară în oceanul imens al slavismului. Mai mult nu zic” 429 . Însă de cele mai multe ori, pentru a găsi o explicaţie a manifestărilor de conştiinţă naţională şi/sau de continuitate a acesteia în spaţiul dintre Prut şi Nistru, a apelat la publicistica vremii, la presa scrisă ca formă de manifestare a acestei conştiinţe. Dar mai întâi. Până a ajunge, însă, la Basarabia lui Manolache Gavriliţă, Ştefan Ciobanu întreprinde un scurt istoric asupra presei naţionale din Basarabia: va consemna neapărat fenomenul ziaristic a anilor 1846-1848, în vederea întemeierii ziarului Românul; va aminti despre încercările lui Gheorghe Gore de a întemeia o publicaţie naţională (1873) 430 , dar şi despre efortul clerului basarabean în vederea fondării primei reviste bisericeşti Buletinul Eparhiei Chişinăului (Кишиневские Епархиальные Ведомости), ediţie bilingvă, ruso-română între anii1867-1871 431 . De asemenea, Ştefan Ciobanu va întreprinde o prezentare succintă a presei de limbă română din cele trei judeţe alipite (în urma războiului Crimeii) la Principatului Moldovei (1858-1876) 432 . Contextul imperial a fost defavorabil Basarabiei, pentru că „în ultimele trei decenii ale veacului al XIX-lea politica rusească se caracterizează printr-un reacţionarism înverşunat şi printr-o opresiune a popoarelor subjugate. Răscoala a doua a polonezilor din anul 1863 a dus la o schimbare destul de bruscă a regimului faţă de minorităţile din Rusia”. Apoi „Unirea Principatelor şi războiul ruso-turc din 1877-1878 , când pentru prima dată, pe cale diplomatică este abordată problema Basarabiei, îi face pe imperiali să-şi schimbe imediat strategiile: este închisă Tipografia Eparhială, este scoasă limba română din şcoli”, constată Ştefan Ciobanu 433 . Anul 1905 şi mişcarea naţională în Basarabia. Evenimentele anului 1905 au avut, fără îndoială, un ecou în Basarabia. În contextul evenimentului se înscriu şi activităţile tinerii basarabeni de la Dorpat care „făceau revoluţie”, adică cereau fel de fel de revindicări cu caracter politic, economic şi cultural. Revindecările acestora se concentrau în jurul conceptului despre „pământ şi voie”,– lozincă moştenită de la poporaniştii ruşi de pe la 1870 434 . Or, anul 1905 a fost precedat de o mişcare a generaţiei mai vechi, dar şi „a tinerilor naţionalişti din Basarabia care se grupează într-un cerc naţional-moldovenesc, în frunte cu Ion Pelivan” 435 . Această primă etapa de luptă se va încheia de curând – pe la 1899 – „prin întemniţarea şi exilul câtorva fruntaşi ai mişcării” 436 . Universitatea din Dorpat se va închide, iar studenţii basarabeni vor veni la Chişinău. Din acest moment, poate fi delimitată o nouă etapă în lupta pentru emancipare naţională. Acea grupare a tinerilor (P. Halippa, P. Grosu, N. Bivol, F. Platon ş.a.), intenţiona sa scoată „pentru adâncirea revoluţiei” un ziar moldovenesc „Deşteptarea”, care, însă nu le-a reuşit 437 . Nu se cunosc care au fost cauzele nereuşitei gazetăreşti ale tinerilor. Or, Ştefan Ciobanu nu stăruie să pătrundă în alte amănunte. Însă, demn de reţinut, că, o asemenea iniţiativă cu adevărat a existat. În urma unor cercetări recente, întreprinse de istoricul Gheorghe Negru, în arhivele din Sankt Petersburg, s-a demonstrat că programul unui cotidian „în limba moldovenească intitulat „Deşteptarea” a fost aprobat de cenzură în 24 octombrie 1906, iar certificatul de redactor-editor a fost eliberat lui Ivan Petrilo, consilier de stat 438 . O altă grupare a boierilor moldoveni în frunte cu P. Dicescu, P. Gore şi D-r Glavce, formează un „partid moldovenesc”, care urmăreşte scopuri pur naţionale (fără zguduiri) 439 . În momentul în care se întoarce din exil I. Pelivan, s-a creat cea de a treia grupare a basarabenilor. Acesta a reuşit 429 Ştefan Ciobanu. Din istoria mişcării naţionale în Basarabia [I]..., p. 5. 430 Ştefan Ciobanu, la fel ca şi mulţi alţi cercetători din perioada interbelică considera greşit ca, intenţiile lui Gheorghe Gore de a întemeia o publicaţie basarabeană s-au manifestat în 1863 (corect – 1873); vezi ANICB, Fond Paul Gore, d. 9, f. 68. 431 Ibidem, p. 4. 432 Ibidem, p. 4; Liviu Marian, Începuturile publicisticii româneşti..., p. 43 433 Ibidem, p. 5. 434 Ibidem, p. 6. 435 Ibidem, p. 5. 436 Ibidem, p. 5 (cazul lui I. Pelivan). 437 Ibidem, p. 6. 438 Gheorghe Negru, Presa de limbă română din Basarabia şi Regatul României sub impactul cenzurii ţariste..., p. 188-191. 439 Ibidem, p. 6 – 86 –
Page 2 and 3:
Maria Danilov Presă şi cenzură
Page 4 and 5:
Maria Danilov Presă şi cenzură
Page 6 and 7:
CUPRINS PRELIMINARII...............
Page 8 and 9:
Presă şi cenzură în Basarabia.
Page 10 and 11:
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37: Presă şi cenzură în Basarabia.
Page 136 and 137:
Page 138 and 139:
Page 140 and 141:
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Page 148 and 149:
Page 150 and 151:
Page 152 and 153:
Page 154 and 155:
Page 156 and 157:
Page 158 and 159:
Page 160 and 161:
Page 162 and 163:
Page 164 and 165:
Page 166 and 167:
Page 168 and 169:
Page 170 and 171:
Page 172 and 173:
Page 174 and 175:
Page 176 and 177:
Page 178 and 179:
Page 180 and 181:
Page 182 and 183:
Page 184 and 185:
Page 186 and 187:
Page 188 and 189:
Page 190 and 191:
Page 192 and 193:
Page 194 and 195:
Page 196 and 197:
Page 198 and 199:
Page 200 and 201:
Page 202 and 203:
Page 204 and 205:
Page 206 and 207:
Page 208 and 209:
Page 210:
show all

Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?