Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Presă şi cenzură în Basarabia. Documente şi comentarii
Liviu Marian, în 1932, susţinea „că unicul studiu privitor la publicaţiile periodice basarabene
era compartimentul presei din lucrarea lui Ştefan Ciobanu apărută la 1923 424 . Prima încercare
însă nu era completă. Şi asta din motivul că surse sunt foarte puţine. Academia Română posedă
prea puţine periodice româneşti şi acestea de dată recentă” 425 . Care sunt cauzele unei asemenea
situaţii? Putem presupune doar, că o bună parte din colecţiile publicaţiilor apărute în Basarabia
la începutul secolului XX (de până la anul 1918), au fost distruse în perioada ţaristă a regimului,
în special pe valul evenimentelor de război (1914-1918). O altă parte, însă, a fost confiscată de
cenzură. Şi, din puţinul ce mai rămase „pe mâini”, în interbelic – din colecţiile ziarelor basarabene
– se păstrau în colecţii particulare. Cei care au scris despre apariţia primului ziar în limba
română din perioada ţaristă a Basarabiei au avut la îndemână, în primul rând, colecţia de ziare.
De aceea, credem, au interpretat în baza materialelor publicate în presă, fără a mai apela la alte
documente. Să mai adăugăm că, o bună parte din materialele publicate în interbelicul românesc
au fost scrise de participanţii nemijlociţi ai evenimentului (ne referim, mai întâi, la fondarea şi
activitatea propriu-zisă a ziarului Basarabia): memoriile lui Pan Halippa, Th. Inculeţ, Ioan Pelivan,
Nicolae Popovschi ş.a.
În cea de a doua etapă – perioada sovietică – s-a scris puţin. Explicaţiile sunt la suprafaţă. Şi
totuşi, problema ziarului Basarabia, abordată dintr-o perspectivă anume a fost posibilă chiar.
Astfel se face, că despre apariţia ziarului Basarabia au scris Dumitru Coval, Sava Pânzaru şi Boris
Trubeţkoj. Cea din urmă etapă – a treia – începe cu anul de graţie 1989. Tăcerea arhivelor de altădată
a fost spartă de Tatiana Spătaru. Cercetătoarea se înscrie printre primii care au valorificat
arhivele moscovite unde se păstrează aproape integral toată colecţia ziarului Basarabia 426 . Apoi
au urmat şi alţii: Ion Varta, Gheorghe Negru, Tatiana Varta, Dinu Poştarencu. .
***
Ştefan Ciobanu şi sursele cele dintâi. Dintre studiile temeinice – după volum – privitor la
destinul primului ziar în limba română, se evidenţiază publicaţiile lui Ştefan Ciobanu apărute
în revista Viaţa Basarabiei (în două numere consecutiv) 427 . Ştefan Ciobanu este printre puţinii
cercetători din interbelic, care a cercetat temeinic şi a pus în valoare presa basarabeană dintr-o
perspectivă academică. În 1929 a dat Basarabiei un impresionant volum de „studii şi documente”
privitor la evenimentul Unirii, în care aproape 70 la sută din documentele publicate au fost
preluate din publicistica vremii 428 . Şi asta nu numai pentru că acest gen de surse era pe atunci
dintre cele mai accesibile (se vede, că multe colecţii de ziare le avea la îndemână), însă şi pentru
faptul că o bună parte dintre acele surse documentare ce reflectau nemijlocit evenimentul, încă
nu erau adunate şi/sau predate în arhivele statului, risipite fiind în „diferite mâini”. În lipsa altor
studii în domeniu (încă nu exista la acea vreme un studiu sintetic asupra mişcării de emancipare
naţională în Basarabia, cum, de altfel, nici azi nu-l avem), a căutat de fiecare dată să scoată în
evidenţă, să surprindă de fapt, tot ce ar fi putut închega o imagine adevărată a Basarabiei, o
istorie necercetată încă. Spre exemplu, atunci când făcea referinţă la starea agravantă a limbii
române din Basarabia „sub ruşi”, – va cita din Constantin Stamati (1898): „Poate că limba din
scrierile noastre române va face asupra cercurilor literare o stranie impresie […]. N-am putut
scrie altmintrelea. Limbă română rustică, precum o vorbeşte poporul nostru din Basarabia, a fost
singurul izvor din care m-am adăpat. N-am în patria mea nici un institut naţional, nici o şcoală
424
Ştefan Ciobanu. Din istoria mişcării naţionale în Basarabia [II], Viaţa Basarabiei, anul II, 1933, nr. 1-2, p. 3-13; autorul nu indică
paginile referitor la materialele preluate din revistele interbelice.
425
Liviu Marian, Începuturile publicisticii româneşti, Viaţa Basarabiei, nr. 2, Chişinău, 1932, p. 43.
426
Tatiana Spătaru, Ora amintirilor durute, Nistru, nr. 8, 1989, p. 127-134.
427
Ştefan Ciobanu, op. cit. (Ziarul Basarabia), [I], Viaţa Basarabiei, nr. 1, 1933, p. 3-13.
428
Ştefan Ciobanu, Unirea Basarabiei. Studiu de documente cu privire la mişcarea naţională din Basarabia, Cartea Românească,
Bucureşti, 1929, p.1-70.
– 85 –