Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Maria Danilov
„La Iaşi, în România, în acest an si-a început activitatea o gazetă în limba română sub titlul
de Basarabia, cu orientări duşmănoase faţă de Rusia. Pentru argumentarea spuselor mele, am
onoarea de a Vă prezenta, Înălţimea Voastră, câteva numere de revistă cu indicarea materialelor,
care mi-au atras în mod special atenţia şi programul revistei, inclusiv” 392 .
• Două mari pericole ce ameninţă existenţa României. Nr. 1109 / cu 6 anexe [copie], Iaşi,
23 noiembrie/ 5 decembrie 1879. Adresa secretă a agentului imperial a agentului diplomatic al
Rusiei în România, D. Kazarinov către Nicolaj Karlovici.
„Milostive Domn Nikolai Karlovici,
Pe 28 noiembrie, la Iaşi, a apărut primul număr al revistei române Basarabia. Intrigat de acest
titlu, mi-am dorit să i-au cunoştinţă de programul revistei, în scopul de a pricepe direcţia de
perspectivă a acestui nou organ de publicitate.
Am deosebita onoare, să Vi le prezint totodată, la discreţia Înălţimii Voastre, în traducere
în ruseşte. Programul acestei reviste (lit. A), pune în evidenţă două mari pericole ce ameninţă
existenţa României şi anume: 1) înlocuirea elementului românesc cu cel evreiesc 2) intrarea sub
stăpânirea Rusiei, sau divizarea între Rusia şi Austria. Redacţia Basarabiei îi îndeamnă pe români
să renunţe la speranţa de a fi susţinuţi de Europa latină şi să caute sprijin în ei înşine, în ţărănime
şi în clasa muncitoare, declarând, totodată că şi-au propus scopul de a ridica nivelul clasei muncitoare
româneşti.
Redacţia a explicat, între altele, că denumirea de Basarabia a fost dată pentru că să nu dispară
din inima română amintirea despre cea de a doua jumătate a Moldovei aflate sub jugul Rusiei.
În plus, redactorii au declarat că nu fac parte din nici un partid. Doar numerele ulterioare ale
Basarabiei au arătat clar, care interese anume ii sunt scumpe şi care măsuri le găseşte de cuviinţă
pentru apărarea poporului român” 393 .
• Propovăduirii celui mai extrem socialism. „Din cele trei articole apărute consecutiv în nr.
9.10 şi 11 ale revistei Basarabia (Lit. C, D şi E) prezentate spre judecata Excelenţei Voastre, în
versiunea tradusă în limbă rusă, rog, Excelenţă să sesizaţi, precum că redactorul acestei reviste,
profesorul Nădejde de Liceul „Alexandru cel Bun, şi-a propus sarcina propovăduirii celui mai
extrem socialism.
Corespondenţa apărută în nr. 5 al revistei Basarabia (lit B), pe care o prezint în versiunea
tradusă în limba rusă, mi-a oferit prilejul să fiu suspect, presupunând anumite relaţii ale redacţiei
revistei cu partidul revoluţionar rus. Corespondenţa din Rusia, apărută în nr. 12 al Basarabiei
din 11 noiembrie (Lit G), în care se anunţă despre fondarea din organul revoluţionar „Pământ şi
Voie”, a două foi clandestine separate: „Voia Poporului”– organ terorist şi „Refacerea Neagră”,
organ al propagandiştilor, m-au convins definitiv că presupunerile mele sunt întemeiate.
La fel, numele editorului revistei Basarabia, este suficient de compromiţător, precum că
redacţia acesteia nu este străină de relaţiile cu Partidul revoluţionar Rus şi, în egală măsură, cu
socialiştii de altă naţionalitate” 394 .
• Editorul revistei Basarabia şi şedinţă agitată a Senatului din 17 ianuarie 1879. „Încă nimeni
n-a uitat în România acea şedinţă gălăgioasă a Senatului din17 ianuarie 1879, în cadrul căreia
senatorul Grădişteanu a declarat, precum că la Argeş a decedat un cetăţean român care , înainte
de moarte, şi-a exprimat dorinţa de a fi înmormântat fără ceremonia religioasă, însă clerul a
încălcat acea ultimă dorinţă a răposatului, petrecându-l după tradiţia ritualului creştin. Faptul
consemnat a servit drept motiv de învinuiri reciproce dintre Mitropolitul Moldovei Iosif şi preşedintele
român al Consiliului de miniştri Ion Brătianu. Cel care a anunţat despre dorinţa răposatului,
doctorul Russel, este editorul revistei Basarabia, iar cel care şi-a dorit să fie petrecut
fără ritualul bisericesc, Nicolae Zubku Codreanu 395 , este originar din gubernia Basarabiei. Încă pe
392
ANRM, F. 297, inv.1, d. 10, f. 1; notă: documentul citat s-a păstrat doar în versiunea de ciornă.
393
ANRM, F. 297, inv.1, d. 10, f. 3.
394
ANRM, F. 297, inv.1, d. 10, f. 3 v.
395
Nicolae Zubku-Codreanu a decedat pe 31 decembrie, 1878.
– 78 –