Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

More documents

Recommendations

Info

Presă şi cenzură în Basarabia. Documente şi comentarii 3. Presa ieşeană în dosarele secrete ale ohranei ţariste din Chişinău (cazul ziarului Basarabia, 1879) Mărturii documentare referitor la presa ieşeană ajunsă în Basarabia, pe parcursul secolului al XIX-lea, sunt puţine. Referinţele noastre sunt adunate, mai degrabă, din fărâmele de informaţii oferite de fondul arhivelor „secrete” ale Direcţiei guberniale de jandarmi din Basarabia 375 . Subiectul luat în dezbatere privitor la editarea ziarului Basarabia, la Iaşi, în 1879, publicaţie de orientare socialistă, nu este în exclusivitate unul inedit. Sursele documentare au constituit deja subiect de cercetare istorică. Şi trebuie explicat de ce. Mai întâi, ar trebui subliniat faptul că este vorba de o gamă de subiecte ce ţin de contextul istoric în care apare periodicul ieşean la 1879 şi, care, înainte vreme, în perioada regimului totalitar, sovietic, figurau între temele de importanţă majoră. Canonul ideologic însă nu a permis o altă abordare decât cea închistată într-o interpretare unilaterală a faptului istoric. Fără îndoială, aceste surse documentare în măsura în care s-au bucurat de interesul sporit al regimului de altădată, au fost consultate de o serie de cercetători. Doar o simplă enumerare de nume – dintre cei care au ţinut în mâini aceste surse – fie istorici sau filologi, fie cercetători din alte varii domenii, este suficient de sugestiv la acest capitol: I.G. Budac (1956), M. Muntean (1957; 1961), P. Ganenco (1960), M. Hasnaş (1991) Gh. Negru (1993), S. Pânzaru (1995), E. Marmaz (1987), M. Işaev (1998), A. Moraru (2000). Moment curios, de altfel, să constatăm precum că, sursele au mai fost consultate, în 1987, în scop muzeografic de către cercetătorii unei instituţii ce purta pe timpuri o titulatură sofisticată de „Muzeul Republican al Prieteniei Popoarelor”. Reflecţii istoriografice. Evident se cere să subliniem şi altceva: informaţiile istorice, asupra surselor amintite – apărute sporadic, în varii publicaţii, pe parcursul unei jumătăţi de secol – sunt excesiv de scunde. Dumitru Coval, spre exemplu, cel care ne-a oferit un amplu tablou istoric al presei secolului al XIX-lea de pe ambele maluri ale Prutului, a evitat, practic, în scrisul său, acest subiect de referinţă, amintind doar în treacăt, precum că publicaţia (ziarul Basarabia,1879), a fost fondată de un grup de revoluţionari emigranţi din Basarabia, care propagau idei socialiste: „Nu întâmplător una din primele gazete ale acestora, editată tot la Iaşi, din septembrie până în decembrie, 1879, s-a numit Basarabia. Printre iniţiatorii ei au fost doctorul N. Russel, N. Zubcu- Codreanu, C. Dobrogeanu-Gherea” 376 . O primă abordare critică a materialului documentar, referitoare la ziarul Basarabia,1879, a fost realizată de Maria Hasnaş, în 1992 377 . Cercetătoarea s-a arătat preocupată, mai întâi, de constatarea unor „momente de controversă între istoriografia română oficială şi izvoarele de arhivă” referitoare la ziarul Basarabia din colecţiile din Chişinău. Autorul a înaintat „câteva supoziţii” care vizau legăturile publicaţiei cu Basarabia, propriu-zis, dar şi cu „aspiraţiile naţionale ale redacţiei” 378 . În contextul amintit, autorul îşi exprimă nedumerirea „de ce programul în cauză (a ziarului Basarabia, – s.n. M.D), n-a fost publicat şi nici comentat în lucrarea „Presa muncitorească şi socialistă din România (vol. I. Bucureşti, 1964) […]. Unica referinţă la convingerile naţionale ale membrilor redacţiei se conţine în afirmaţia, precum că în primele numere şi-au făcut apariţia unele manifestări naţionaliste, datorită bagajului politico-ideologic cu care venise Ioan Nădejde în mişcarea socialistă” 379 . Refuzând, de fapt, să accepte o astfel de interpretare, M. Hasnaş, exprima, totodată, un protest vehement faţă de istoriografia încă „proaspătă” a regimului totalitar. Era un protest îndreptăţit, un protest îndreptat împotriva imobilismului doctrinar, fie cel de sorginte oficială al istoriografiei române, fie că era vorba de istoriografia sovietică moldovenească. Însă, 375 ANRM, F. 297, inv. 1, d., f. 10 (78 file). 376 Dumitru Coval, Din istoria jurnalisticii româneşti, sec. XIX – înc. sec. XX, Chişinău. Ştiinţa, 1992, p. 194; Vezi la compartimentul „Revista Contemporanul” (1881-189), cap VI. 377 Maria Hasnaş, Ziarul „Basarabia ” – Câteva file de arhivă, în Anuarul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, vol. 1, Chişinău, 1992, p. 205– 207. 378 Ibidem, p. 205. 379 Ibidem, p. 205; vezi Presa muncitorească şi socialistă din Româna, v. I., Bucureşti, 1964, p. 46. – 75 –
Maria Danilov disputa critică nu mai putea fi invocată doar unor interpretări eronate din trecut, lipsite de temei istoric. Altceva se cerea evocat dintr-o perspectivă istorică a faptului împlinit. Pentru că falsurile în istorie, de cele mai multe ori, s-au altoit pe necunoaşterea şi/sau neştiinţa noastră, pe erori şi tăinuiri sigilate sub lacătele ruginite ale unor regimuri efemere. În sfârşit trebuie să subliniem că, o bună parte din sursele luate în dezbatere, referitor la apariţia ziarului Basarabia, în 1879, la Iaşi, au fost publicate de către cercetătorul Gheorghe Negru, în 2008. O parte doar, din documentarul depozitat în arhivele secrete ale ohrancei ţariste din Chişinău (scrisoarea lui D. Kazarinov, agentul diplomatic al Rusiei în România, adresată lui Nicolaj Karlovici Ghiers (1820-1895), şeful departamentului Asiatic a Ministerului Afacerilor Externe, la Petersburg) 380 şi care acoperă, de altfel, partea cea mai valoroasă a colecţiei 381 . Câteva precizări. Scopul nostru este de a aduce în discuţie informaţiile asupra colecţiei integrale de documente referitoare la ziarul Basarabia (1879), oferind astfel o reinterpretare asupra surselor depozitate în arhivele din Chişinău, dintr-o altă perspectivă istorică: o analiză de context, de mecanism social-politic, de mentalitate. Vom urmări, prioritar, câteva obiective: • stabilirea unor particularităţi specifice mentalităţii funcţionarului imperial, aflat în serviciu comandat peste frontierele Imperiului Rus şi menit să vegheze liniştea şi statornicia puterii autocrate; • în ce măsura funcţionarul imperial încearcă să sesizeze comportamentul unor anumite categorii sociale din societatea românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, să pătrundă în esenţa unor doctrine sociale venite din „apusul latin”. Sarcinile serviciilor secrete din cadrul Direcţiei Guberniale ale ohranei ţariste nu se limitau doar la supravegherea persoanelor „suspecte” care emigrau din imperiu. Acestor categorii de funcţionari imperiali le revenea o sarcină mult mai dificilă: să colecteze şi să difuzeze informaţii sigure către serviciul diplomatic al Imperiului Rus, menite să asigure un control drastic asupra vieţii social-politice din România. Ştefan Ciobanu, sublinia, între altele că „popoarele reacţionau cum puteau împotriva opresiunilor ţariste […]. Emigrările în masă în America şi în ţările apusene ale popoarelor din Rusia şi crearea de cercuri naţionale în străinătate, de focare naţionale, ostile Rusiei, duceau la întărirea ideii marii nedreptăţi faţă de neruşi […]. Toate popoarele în numele celor mai sfinte interese ale lor, au fost nevoite să-şi creeze „piemonţii” săi peste hotarele Rusiei. Flacăra sufletească a Poloniei ardea în Cracovia austriacă. Ucrainenii trăiau prin Lembergul lor. Letonienii îşi tipăreau cărţile şi îşi puneau piatră fundamentală a renaşterii naţionale în Prusia de Est. Finlandezii îşi aveau focarele lor în Suedia […]” 382 . În această ordine de idei poate fi explicată şi emigrarea basarabenilor. Problema basarabenilor stabiliţi în dreapta Prutului însă, pe parcursul secolului al XIX-lea, este mult mai largă şi depăşeşte evident cadrul tematic de abordare în demersul nostru, care urmăreşte alte obiective. În contextul evenimentului editorial de la Iaşi, ar trebui, să reţinem, alte două momente semnificative, greu de neglijat. Mai întâi, este vorba de fenomenul unui impact direct asupra vieţii social-politice din România în legătura cu evenimentele petrecute în războiul din 1877- 1878. Temerile imperialilor pentru securitatea frontierei de vest erau întemeiate. Şeful jandarmeriei guberniale din Basarabia raporta către guvernatorul general, în 1879, precum că „Odată cu întoarcerea armatelor noastre de după frontieră, revoluţionarii ruşi şi-au transferat activitatea din Elveţia în România, găsind acolo un teren fertil [sic!] de susţinere […], având şi participanţi printre muncitorii căilor ferate […]. Numărul acestora creşte impunător la hotarele noastre, de la 380 ANRM, F. 297, inv. 1, d. 10, f. 3-7, 23. 381 Gheorghe Negru, Presa de limbă română din Basarabia şi regatul României sub impactul cenzurii ţariste. Documente inedite din arhivele de la Moscova, Sankt Petersburg, Chişinău, Bucureşti, în Destin Românesc, Ediţie specială, Chişinău, 2008, p. 164-169. 382 Ştefan Ciobanu, Unirea Basarabiei, Editura Universitas, Chişinău, 1992, В. Станкевичь, Сульбы народов России, Берлин, 1921, с. 5. – 76 –
Page 2 and 3:
Maria Danilov Presă şi cenzură
Page 4 and 5:
Maria Danilov Presă şi cenzură
Page 6 and 7:
CUPRINS PRELIMINARII...............
Page 8 and 9:
Presă şi cenzură în Basarabia.
Page 10 and 11:
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27: Presă şi cenzură în Basarabia.
Page 126 and 127:
Page 128 and 129:
Page 130 and 131:
Page 132 and 133:
Page 134 and 135:
Page 136 and 137:
Page 138 and 139:
Page 140 and 141:
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Page 148 and 149:
Page 150 and 151:
Page 152 and 153:
Page 154 and 155:
Page 156 and 157:
Page 158 and 159:
Page 160 and 161:
Page 162 and 163:
Page 164 and 165:
Page 166 and 167:
Page 168 and 169:
Page 170 and 171:
Page 172 and 173:
Page 174 and 175:
Page 176 and 177:
Page 178 and 179:
Page 180 and 181:
Page 182 and 183:
Page 184 and 185:
Page 186 and 187:
Page 188 and 189:
Page 190 and 191:
Page 192 and 193:
Page 194 and 195:
Page 196 and 197:
Page 198 and 199:
Page 200 and 201:
Page 202 and 203:
Page 204 and 205:
Page 206 and 207:
Page 208 and 209:
Page 210:
show all

Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?