Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Presă şi cenzură în Basarabia. Documente şi comentarii
3. Presa ieşeană în dosarele secrete ale ohranei ţariste din Chişinău
(cazul ziarului Basarabia, 1879)
Mărturii documentare referitor la presa ieşeană ajunsă în Basarabia, pe parcursul secolului
al XIX-lea, sunt puţine. Referinţele noastre sunt adunate, mai degrabă, din fărâmele de informaţii
oferite de fondul arhivelor „secrete” ale Direcţiei guberniale de jandarmi din Basarabia 375 .
Subiectul luat în dezbatere privitor la editarea ziarului Basarabia, la Iaşi, în 1879, publicaţie de
orientare socialistă, nu este în exclusivitate unul inedit. Sursele documentare au constituit deja
subiect de cercetare istorică. Şi trebuie explicat de ce.
Mai întâi, ar trebui subliniat faptul că este vorba de o gamă de subiecte ce ţin de contextul
istoric în care apare periodicul ieşean la 1879 şi, care, înainte vreme, în perioada regimului totalitar,
sovietic, figurau între temele de importanţă majoră. Canonul ideologic însă nu a permis o
altă abordare decât cea închistată într-o interpretare unilaterală a faptului istoric. Fără îndoială,
aceste surse documentare în măsura în care s-au bucurat de interesul sporit al regimului
de altădată, au fost consultate de o serie de cercetători. Doar o simplă enumerare de nume –
dintre cei care au ţinut în mâini aceste surse – fie istorici sau filologi, fie cercetători din alte varii
domenii, este suficient de sugestiv la acest capitol: I.G. Budac (1956), M. Muntean (1957; 1961),
P. Ganenco (1960), M. Hasnaş (1991) Gh. Negru (1993), S. Pânzaru (1995), E. Marmaz (1987), M.
Işaev (1998), A. Moraru (2000). Moment curios, de altfel, să constatăm precum că, sursele au
mai fost consultate, în 1987, în scop muzeografic de către cercetătorii unei instituţii ce purta pe
timpuri o titulatură sofisticată de „Muzeul Republican al Prieteniei Popoarelor”.
Reflecţii istoriografice. Evident se cere să subliniem şi altceva: informaţiile istorice, asupra
surselor amintite – apărute sporadic, în varii publicaţii, pe parcursul unei jumătăţi de secol – sunt
excesiv de scunde. Dumitru Coval, spre exemplu, cel care ne-a oferit un amplu tablou istoric al
presei secolului al XIX-lea de pe ambele maluri ale Prutului, a evitat, practic, în scrisul său, acest
subiect de referinţă, amintind doar în treacăt, precum că publicaţia (ziarul Basarabia,1879), a
fost fondată de un grup de revoluţionari emigranţi din Basarabia, care propagau idei socialiste:
„Nu întâmplător una din primele gazete ale acestora, editată tot la Iaşi, din septembrie până în
decembrie, 1879, s-a numit Basarabia. Printre iniţiatorii ei au fost doctorul N. Russel, N. Zubcu-
Codreanu, C. Dobrogeanu-Gherea” 376 .
O primă abordare critică a materialului documentar, referitoare la ziarul Basarabia,1879, a
fost realizată de Maria Hasnaş, în 1992 377 . Cercetătoarea s-a arătat preocupată, mai întâi, de
constatarea unor „momente de controversă între istoriografia română oficială şi izvoarele de
arhivă” referitoare la ziarul Basarabia din colecţiile din Chişinău. Autorul a înaintat „câteva supoziţii”
care vizau legăturile publicaţiei cu Basarabia, propriu-zis, dar şi cu „aspiraţiile naţionale ale
redacţiei” 378 . În contextul amintit, autorul îşi exprimă nedumerirea „de ce programul în cauză (a
ziarului Basarabia, – s.n. M.D), n-a fost publicat şi nici comentat în lucrarea „Presa muncitorească
şi socialistă din România (vol. I. Bucureşti, 1964) […]. Unica referinţă la convingerile naţionale
ale membrilor redacţiei se conţine în afirmaţia, precum că în primele numere şi-au făcut apariţia
unele manifestări naţionaliste, datorită bagajului politico-ideologic cu care venise Ioan Nădejde în
mişcarea socialistă” 379 . Refuzând, de fapt, să accepte o astfel de interpretare, M. Hasnaş, exprima,
totodată, un protest vehement faţă de istoriografia încă „proaspătă” a regimului totalitar. Era un
protest îndreptăţit, un protest îndreptat împotriva imobilismului doctrinar, fie cel de sorginte
oficială al istoriografiei române, fie că era vorba de istoriografia sovietică moldovenească. Însă,
375
ANRM, F. 297, inv. 1, d., f. 10 (78 file).
376
Dumitru Coval, Din istoria jurnalisticii româneşti, sec. XIX – înc. sec. XX, Chişinău. Ştiinţa, 1992, p. 194; Vezi la compartimentul
„Revista Contemporanul” (1881-189), cap VI.
377
Maria Hasnaş, Ziarul „Basarabia ” – Câteva file de arhivă, în Anuarul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, vol. 1, Chişinău,
1992, p. 205– 207.
378
Ibidem, p. 205.
379
Ibidem, p. 205; vezi Presa muncitorească şi socialistă din Româna, v. I., Bucureşti, 1964, p. 46.
– 75 –