Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Presă şi cenzură în Basarabia. Documente şi comentarii
„persoană de încredere”, care dispunea de împuterniciri speciale în vederea selectării publicaţiilor
destinate să ajungă în cancelaria şefului din Basarabia sau a Bibliotecii Publice din Chişinău.
Cităm din acest raport: „În baza dispoziţiei Î.V., nr. 8616, primită în 26 decembrie anul trecut
(1864, n.n.), am rugat primul Dragoman al Consulatului nostru General din Bucureşti, în data de
29 a aceluiaşi Decembrie, să întocmească, după modelul vechi, abonamente pentru Biblioteca
Publică din Chişinău – Monitorul oficial şi alte două ziare – una de guvern şi alta de opoziţie, după
alegere, deoarece din cele primite mai înainte – Românul, de opoziţie şi, – Buciumul, al guvernului,
nu mai apar . Am recepţionat, în 20 ianuarie, curent, Monitorul oficial, nr. 5-10, şi un singur
ziar ce se editează în limba franceză – organ al guvernului – La Voix de la Roumanie, nr. 7-10
inclusiv; costul anual e de 4 rub./argint;
Ziarele de opoziţie sunt oprite în Principate, iar atunci când vor reapărea Vă vom da de ştire.
Împărtăşind părerea dl Dragoman, Kiradilijan, ca după exemplul ziarului de opoziţie Românul
– costul acestora nu va depăşi suma de 4 rub./argint anual, Vă expediez nouă numere din publicaţiile
amintite şi să Vă rog, totodată, să restituiţi banii achitaţi deja, – 4 rub./argint către dl. Kiradilijan;
alte 4 rub./argint, mi le trimiteţi mie, pentru ca să pot achita la timp taxa, în cazul când veţi
dori să aveţi un ziar de opoziţie şi în acest an” 367 . Raportul a fost recepţionat în 2 februarie 1864.
Un alt raport, din 5 februarie 1865, nr. 122, sosit la Chişinău de la Consulatul General Imperial
Rus, completează cu probe certe cele afirmate anterior: „Secretarul de colegiu Ioan Dabija,
în scrisoarea expediată din Ismail, în 29 decembrie 1864, roagă să achităm, ca şi mai înainte,
abonamentul pentru ziarele româneşti destinate Bibliotecii publice din Chişinău, prin serviciul
nostru de la Consulat. De asemenea, cere ca publicaţiile să fie expediate la Ismail, apoi de acolo
vor fi readresate unde se cuvine. La subiectul pus în discuţie, secretarul de colegiu Ioan Dabija
a prezentat, între altele, un extras din dispoziţia Domniei Voastre., din 23 decembrie 1864, nr.
8616. Din cele solicitate, am făcut, în cele din urmă, abonament la trei publicaţii: La Voix de la
Roumanie, Monitorul oficial şi Constituţia, pe care le expediez domnului Dabija. Pentru abonament
s-au achitat 6 rub./argint; banii urmează să fie restituiţi către serviciul consular “ 368 . După
unele statistici, Biblioteca publică din Chişinău, la anul 1861, deţinea peste 30 de titluri din ediţii
periodice ruseşti şi 10 străine (marea majoritate într-un singur exemplar). Unele publicaţii ruseşti,
ce se bucurau de o largă solicitare, cum erau, de pildă, Sovremenik, Otečestvennye Zapiski, Odesskij
Vestnik – se deţineau în 2-3 exemplare 369 .
Începând cu anul 1861, după cum s-a consemnat deja, biblioteca a intrat şi în posesia unor
publicaţii periodice româneşti. Aceste publicaţii erau depozitate pentru păstrare într-un fond
strict secret, interzis pentru accesul liber al publicului. Ambiguitatea documentului este de-a
dreptul derutantă, pentru că această iniţiativa aparţine guvernatorului Fanton de Verrayon,
care a beneficiat de abonament personal la mai multe ziare şi reviste româneşti: Steaua Dunării,
Conservatorul Progresist, Reforma, Monitorul oficial al Moldovei, Viitorul, Dacia, Unirea, Tribuna,
Constituţia, Românul etc. 370 . Impactul acestei iniţiative a fost, în linii mari, benefic, în sensul că au
fost obţinute, deşi pentru o perioadă relativ scurtă, doar pentru doi ani – din 1863 până în 1865
– servicii de abonament la publicaţiile româneşti pentru colecţiile Bibliotecii publice din Chişinău.
În contextul acestor metamorfoze se înscrie şi iniţiativa editorului din Iaşi Th. Balassan, care
spera să obţină de la guvernul ţarist o trecere liberă a publicaţiei /foii, pe care o edita la acea
vreme – Curierul de Iaşi 371 . Despre acest moment aflăm din demersul Direcţiei Consulatului Imperial
Rus, din 3 august 1868, către guvernatorul din Basarabia, în care, se explică intenţiile lui Th.
367
ANRM, F. 2, inv.1, d. 7663, f. 6: titlul dosarului: „Corespondenţă Consulatul Rus din Moldova către guvernatorul din Basarabia
privitor la expedierea ziarelor „moldoveneşti” pentru Biblioteca publică din Chişinău”.
368
ANRM, F. 2, inv.1, d. 7663, f. 7-8.
369
Petru Ganenco, Scrieri istorice în 2 volume, vol. I, [redactor res., dr.conf. univ., Ion Madan], Biblioteca Naţională, Chişinău,
2001, p. 107-108; idem, vol. II, p. 71.
370
ANRM, F. 2, inv. 1. d. 7177, f. 25.
371
ANRM, F. 2, inv. 1. d. 8014, f. 1-8; Curierul de Iaşi, ziar politic; a apărut la Iaşi din 31 martie 1868 până în septembrie 1884; din
anul 1874, devine “foaia publicaţiunilor oficiale din resortul Curţii apelative din Iaşi”.
– 73 –