26.11.2014 Views

Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Presă şi cenzură în Basarabia. Documente şi comentarii<br />

Concluzii. Fără îndoială, apariţia revistei Kišiniovskie Eparchial’nye Vedomosti 247 în ediţie<br />

bilingvă poate fi calificată drept o izbândă efemeră a clerului basarabean. Deşi ar trebui să<br />

observăm că evenimentul publicistic se înscrie într-un context mult mai larg al investigaţiei istorice.<br />

Faptul că anume clerul a fost acea categorie socială <strong>din</strong> Basarabia secolului al XIX-lea, care<br />

a izbutit să-şi apere dreptul de a edita o publicaţie în limba română are şi altă explicaţie istorică.<br />

Fenomenul publicistic se înscrie mai degrabă pe linia unei tradiţii culturale în tipărirea cărţilor<br />

liturgice în limba română, care îşi are începutul <strong>din</strong> 31 mai 1814, când a fost deschisă Tipografia<br />

Eparhicească <strong>din</strong> Chişinău sub oblăduirea Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni. Anume în<br />

această tipografie a şi fost tipărită iniţial revista Kišiniovskie Eparchial’nye Vedomosti. Însă ar<br />

trebui să observăm şi altceva: clerul basarabean, către a doua jumătate a secolului al XIX-lea, nu<br />

a mai manifestat consecvenţa de altădată în susţinerea şi promovarea limbii române în paginile<br />

buletinului eparhial 248 . Atât cei implicaţi direct în traducerea textelor în română, cât şi cei <strong>din</strong><br />

conducerea oficială a publicaţiei, care, de altfel, erau străini (de regulă, velicoruşi) de interesele<br />

şi valorile clerului local – cu toţii la un loc – nu s-au arătat preocupaţi de continuarea ediţiei<br />

bilingve a buletinului Kišiniovskie Eparchial’nye Vedomosti, adică de susţinerea limbii române.<br />

Drept urmare a stadiului actual al investigaţiei asupra problemei, înaintăm câteva consideraţii de<br />

or<strong>din</strong> general:<br />

• Kišiniovskie Eparchial’nye Vedomosti, a fost prima şi/ sau unica revistă în limba română<br />

apărută în Basarabia pe parcursul secolului al XIX-lea: ediţia bilingvă apare între anii 1867-<br />

1872. Buletinul, însă, a avut o apariţie constantă între anii 1867-1917.<br />

• În urma cercetărilor de visu întreprinse asupra colecţiei publicaţiei bisericeşti s-a stabilit:<br />

1) criteriul bilingvismului a fost respectat doar în primii doi ani de apariţie a revistei: 1867-<br />

1869; 2) Începând cu nr. 3-4, 1869, treptat este omisă traducerea în română a unor texte,<br />

atât <strong>din</strong> partea oficială, cât şi cea neoficială. Iar în final, către anul 1872, în cuprinsul revistei<br />

apar doar unele fragmente răzleţe a textelor traduse în română;<br />

• Kišiniovskie Eparchial’nye Vedomosti este cea dea a doua publicaţie oficială a provinciei<br />

(după 13 ani de la apariţia primei publicaţii basarabene – Bessarabskie Oblastnye Vedomosti,<br />

1854 ), ceea ce stă mărturie că regimul de cenzură în Basarabia era foarte dur. În<br />

plus, sistemul restrictiv al cenzurii ţariste a anihilat <strong>din</strong> start şi alte iniţiative particulare de<br />

a întemeia în provincie o presă în limba română.<br />

Apariţia unei asemenea publicaţii poate fi atribuită unui eveniment cultural deosebit, atât<br />

pentru clerul local, cât şi pentru viaţa religioasă a întregii eparhii. Clerul, în societatea imperială<br />

rusă s-a bucurat, totuşi, de un statut privilegiat în raport cu alte categorii sociale. Acesta a fost<br />

singura categorie socială, în interiorul căreia s-a menţinut constant – pe toată perioada dominaţiei<br />

ruseşti – elementul autohton moldovenesc. Înfiinţarea unei publicaţii bisericeşti în Eparhia<br />

Chişinăului şi Hotinului nu poate fi atribuită exclusiv unei iniţiative locale. Acest fapt cultural a<br />

urmat unui model imperial (după pilda eparhiilor ruse). Buletinul a fost o publicaţie pur oficială,<br />

de aceea conducerea eparhială avea în supraveghere strictă programul de activitate al revistei,<br />

care era stabilit conform stipulărilor prevăzute de cenzura sinodală.<br />

247<br />

După jumătate de secol – în luna iulie 1917 – revista Kišiniovskie Eparchial’nye Vedomosti îşi va schimba titulatura în „Голос<br />

Православной Бессарабской Церкви”.<br />

248<br />

Atunci când folosim sintagma „clerul basarabean”, facem referinţă la toată tagma duhovnicească a Basarabiei, atât cei implicaţi<br />

direct în editarea revistei, cât şi cei care citeau această revistă – preoţimea de la sate.<br />

– 51 –

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!