26.11.2014 Views

Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Maria Danilov<br />

În linii mari, apariţia ediţiei bilingve a revistei bisericeşti poate fi delimita în trei etape distincte:<br />

• I. 1867-1869. În această etapa a fost respectat criteriul bilingvismului în ambele părţi ale<br />

revistei: oficială şi neoficială (până la nr. 3-4, 1869, ediţie dublă).<br />

• II. 1869-1870. Etapa traducerii parţiale a textelor, atât în partea oficială, cât şi cea neoficială.<br />

• III. 1871-1872. În această etapă textele în limba română apar fragmentar doar în partea<br />

neoficială a buletinului, pe când partea oficială s-a tipărit doar în ruseşte, exceptând nr. 10<br />

<strong>din</strong> 1 mai 1871 (partea oficială).<br />

Nu sunt deloc lipsite de interes nici unele probleme ce ţin de aspectul grafic al paginii cu text<br />

bilingv (în oglindă: rus-român) <strong>din</strong> cuprinsul revistei. Cei care au consultat colecţia revistei Kišiniovskie<br />

Eparchial’nye Vedomosti pe anii 1867-1871, au observat, cu siguranţă, că volumul informaţiei<br />

în pagina tradusă (în limba română) este mut mai mare în raport cu textul originalului.<br />

Cum se proceda în asemenea cazuri? În partea stângă a paginii, unde era plasat, de regulă, textul<br />

rusesc, se lăsa spaţiu alb, fără text. Astfel se recupera iluzia unui anumit echilibru în distribuirea<br />

informaţiei în paginile publicaţiei. Fără îndoială, traducerea textelor în limba română era una<br />

greoaie, anevoioasă, împresurată cu multe calchieri lexicale şi explicaţii de prisos. Acei puţini<br />

traducători ai textelor în limba română, nu aveau o experienţă publicistică în acest sens. Să mai<br />

amintim şi de o anumită pregătire lingvistică, care le lipsea cu desăvârşire. Pentru că, se întreba<br />

pr. F. Laşcu: „De unde dar sa iae cuvintele, mai ales pe limba moldovenească, cele ce-s <strong>din</strong> vremea<br />

deacuma?” 241 . Şi asta, credem, a fost unul <strong>din</strong> motivele care a grăbit procesul de abandonare<br />

a limbii române în paginile buletinului eparhial. Care au fost, totuşi, cauzele lichidării versiunii<br />

bilingve a buletinului eparhial: insistenţele autorităţilor sau inconsecvenţa editorilor?<br />

În lipsa unor certe mărturii <strong>document</strong>are (sursele cercetate nu indică impactul unei interdicţii<br />

oficiale a cenzurii sinodale) este nespus de dificil să ne pronunţăm direct în această nelămurită<br />

problemă încă 242 . Ambiguitatea problemei este de-a dreptul derutantă. S-a afirmat precum că<br />

editarea bilingvă a revistei era „de prisos şi fără de trebuinţă”, deoarece, pe atunci, „majoritatea<br />

preoţimii făcându-şi studiile în Seminar, cunoştea bine limba rusă” 243 . Fără îndoială, explicaţia<br />

oficială a motivelor care au condus la dispariţia versiunii bilingve a buletinului eparhial este una<br />

falsă şi denigratoare. Mai degrabă, suspendarea versiunii româneşti a buletinului (1872) a coincis<br />

cu atmosfera social-politică <strong>din</strong> anturajului administraţiei imperiale <strong>din</strong> Basarabia – defavorabilă<br />

limbii române. Este tocmai perioada în care limba română este suspendată ca obiect de studiu în<br />

sistemul de învăţământ <strong>din</strong> Basarabia (1871). O dată cu numirea în scaunul eparhial <strong>din</strong> Chişinău<br />

a episcopului Pavel Lebedev 244 (23 iunie 1871 – 16 iunie 1882) 245 – cel destinat să asigure urgentarea<br />

procesului de uniformizare (rusificare) a vieţii spirituale <strong>din</strong> eparhia Chişinăului şi Hotinului<br />

– suspendarea versiunii româneşti a buletinului s-a întâmplat cât mai curând. De asemenea,<br />

episcopul Pavel Lebedev îşi asigurase un control drastic asupra publicaţiei 246 .<br />

S-au tălmăcit de pe limba rossască pe ce moldovenească de preotul E. Ghepeţki ; I. Parhomovici face menţiunea că aceste<br />

„poucenij” se vor tipări şi în continuare… cei ce nu cunosc ruseşte (vezi în cuprinsul ediţiei p. 150-152) ; Vezi, de asemenea,<br />

KEV, nr. 7, 1872, p. 204-210 (Nr. 2 „Poucenie” , p. 204-210) ; KEV, nr. 8, 1872 (nr. 3 ”Poucenie”, p. 228-238); Dinu Poştarencu,<br />

Versiunea în limba română a Buletinului…, p. 30.<br />

241<br />

Feodor Laşcov, Scrisoarea preotului de sat …, KEV, nr. 12 <strong>din</strong> 15 decembrie 1867, p. 451.<br />

242<br />

А. Пархомовичь, Редакторы и цензоры „Кишиневских Епархиальных Ведомостей” (с 1867 по 1911 г.). К материалам<br />

для истории Кишиневской духовной Семинарии), КЕВ № 28, 1 июля 1911 г., с. 1042-1055.<br />

243<br />

KEV, nr. 18 1892, p. 421, (nota 2).<br />

244<br />

П. Паховский, Прибытие в Кишинев его Преосвященства Священнейшего Павла епископа Кишиневского и<br />

Хотинскаго, КЕВ № 18, 15.30 сентября 1871 г., стр. 386-396. Посещение его Преосвященства, Преосвященнейшим<br />

Павлом Епископом Кишиневским и Хотинским, некоторых монастырей и сельских церквей, КЕВ, № 21 1-15 ноября<br />

1871 г., с. 539.<br />

245<br />

Episcopul Pavel a sosit la catedra <strong>din</strong> Chişinău abia la 13 septembrie 1871; primii l-au întâmpinat reprezentanţii clerului <strong>din</strong><br />

Bender (Tighina). A doua zi, pe 14 septembrie a slujit Sf. Liturghie în catedrala <strong>din</strong> Chişinău; vezi KEV, nr. 18, 1871, p. 394-395.<br />

246<br />

După anul 1905 editarea revistei a fost preluată sub controlul clerului, însă nu s-a mai revenit la varianta română a buletinului.<br />

Poate şi <strong>din</strong> motivul că în aceşti ani începe să apară o revistă pur românească a clerului basarabean, cu un titlu atât de sugestiv<br />

– Luminătorul (1908).<br />

– 50 –

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!