Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

More documents

Recommendations

Info

Presă şi cenzură în Basarabia. Documente şi comentarii cei duhovnicesci– învăţate şi în atîrnarea cea bisericesce – lucrătoare. Întru tagma duhovnicescă poate să arăte nevoiele şi cererile cele păstoreşti, să şi lămurească mijlocele spre îmbunătăţirea stării sale şi spre înălţarea lucrării sale […]. Afară de aceasta, nouă ni se descoperă aici prilej să fim de folos Stăpînirii de Eparhie şi întra cea nouă pentru noi atîrnare, că prin partea neoffiţială acelor vedomosti, noi putem să înfăţoşăm cele gata înfiinţate prin lucrare, care pot să fie temeiu Stăpînirii de Eparhie la chibzuirii pentru feliuri de mijloace şi de aşezămînturi, cele ce se atîrnă către ce mai buni întocmire a stării religioase în păstoria de loc. Au doai aceastanui de priinţă pentru voi? Despre altă parte tot prin aceeasi despărţire a vedomostilor va fi, de sine se înţîleje […]. Şi în aşa chip despărţirea cea neoffiţială va fi un feliu demijlocitoriu între stăpînire ce Eparhială de loc şi între tagma duhovnicească cea supusă ei. Cum aceasta îi de bucurie şi mult însemnează pentru noi!” 222 Acest lămuritor articol în problema conţinutului şi/ sau programului prevăzut pentru buletinul eparhial a avut continuare în două numere de revistă. Cea de a doua parte a fost publicată imediat în ultimul număr al buletinului din primul an de apariţie – nr. 12 din 15 decembrie, 1867 ” 223 . De astă dată, autorul se referea direct la sarcina clerului parohial în vederea propagării materialelor apărute în paginile revistei, care, în opinia acestuia, nu sunt altceva decât un „semn al muncii intelectuale a clerului local”. Pr. Laşcov susţine, că „întîia datorie a noastră [a clerului], săi învăţăm pe cei ce îi păstorim adevărurile credinţei şi ale purtărilor cele Pravoslavnice cretcinesci. Şi iată, întru ajutori, spre folosul vostru aşa-feliu de îndeletnicire păstoresci, – despărţireacea neoffiţială a vedomostiilor noastre de Eparhie, în care se înfăţoşază cele mai bune, – ale păstorilor noştri din vreme de acuma, pilde de propveduire Cuvântului lui Dumnezeu – în forma cea de cuvinte şi de învăţătură; asemeni ce înfăţoşază materialuri gata spre cuvinte pentru norod, de pildă: în tâlcuirile Apostolilor care se tipăresc in aceeaşi parte a vedomostilor noastre. Prin aşa feliu de ajiutori, firesce, că multi din noi mai bine , mai uşor şi mai cu sporiu vor dobândi scoposul prpoveduirii. Nu socoti, prietene al meu, că tipărirea cuvintelor întru însemnata despărţire a vedomistiilor de Eparhie poate să fie o piatră de poticnire pentru preoţii, cei vrednici chiar însuşi ei singuri să alcătuiască cuvinte şi învăţături în scurt, şi, ca la aşa întâmplare, ei vor pune nădejde la cele tipărite şi fata? Să ne izbăvească Dumnezeu pre noi de asemenea gînd de ne lucrare! Preoţii de la sate, cei mai procopsiţi, care sau informat cu învăţătura la Seminarie, de sine se înţăleje, şi în viaţa ca ce cu trudă îs datori – şi vor prelungi lucrul său cu cu pregătirea pouceniilor, mai ales pentru norodul cel prost (aşa felu cu dorinţă ar fi, ca mai multe să se tipărească în vedomostiile de Eparhie 224 ): dar acesta e numai al 10-lea proţent împotriva obscei gloate al duhovnicilor noştri celor de prin sate, cari nu sau informat după orînduială cu învăţătura şi nu pot chiar însăşi să ei sînguri să alcătuiască poucenii şi îs siliţi aşa sau admitrelea să le citească aşa – feliu pe cele tipărite. De unde dar sa iae cuvintele, mai ales pe limba moldovenească, cele ces din vremea deacuma? Aşa feliu la noi îs foarte puţine şi toată nădejdea îi la Redacţia vedomostiilor de Eparhie, – ea despre partea aceasta poate să facă ajutoriu duhovnicescilor de sate, carii au şi dreptate să aştepte dela aşa – feliu de ajutoriu […]. De la sine se înţălege că, cînd se va îmbunătăţi starea tagmei duhovnicesci şi se vor înmulţi prin satwe preoţii noştri cei informaţi la Seminarie, – apoi atunci – se va dezvolta ohota şi ştiinţa supt jugul altor binepriincioase împrejurări spre alcătuirea cuvintelor chiar ale sale, – şi atunci, şi numai atunci, de sine se înţăleje, departe în cele fiitoare, fără îndoială, nu vor tipări în vedomostiile de Eparhie preste samă aşa des cuvinte gata; iar pînă la vremea aceea este neapărat a le da lor locul văzut pe filelele despărţiriei neoffiţiale ale vedomostiilor noastre, şi noi cu heretisire suntem datori a zice pentru aceasta alcătuitorilor de cuvinte şi Redacţiei „ce din inimă bodaprosti” 225 . 222 Feodor Laşcov, Scrisoarea preotului de sat ..., p. 409-417. 223 Ibidem, p. 449-459 224 Nota la subsolul paginii are următoarea explicaţie: „Redacţia doresce ca aşa feliu de poucenii mai multe să tipărească, dar nu le are. Red.” 225 Ibidem, p. 451. – 47 –
Maria Danilov Nu pot să tac, prietene al meu, şi de acel mare folos în atărnarea de învăţătură, pre care îl vom primi noi de la cetirea părţii neoffiţiale a vedomostiilor de Eparhie: îţ spun drept, după tot adevărul ele or deştepta în preoţii noştri cei de prin sate măcar ce-va ohota spre dezboltirea purtărilor şi spre învăţătura cea însăşi de sine […[ Cu atât mai mult dacă preotul de sat nu se îndeletnicesce cu cetirea cărţilor, nuş cumpără jurnaluri, nu urmează literaturii cei din vremea deacuma, vederat că deşteptarea lui însăşi de sine nici un pas nu se mişcă mai înainte, ci încă dă înapoi. Dar spre milă vei zice, oare mulţi din fraţii noştri, cei de prin sate, după slujirea Domnului şi bisericii Lui, având mijloacele cele sărace, îşi cumpără jurnaluri măcar de cele duhonicesci? Abia doar partea a zecea – acesta nui cu mărime la număr, ci însuşi lucrul. Vra să zică îndătorita cumpărare a vedomostiilor de Eparhie, despre partea aceasta, îi foarte făcătoare de bine. Ele, fiind în locul altor tipăriri, celor de printre vremi, în atîrnarea ştiută în felul său, vor trezi din dormitarea minţii pre mulţi din fraţii noştri, şi foarte poate fi, că după aceasta şi la voi se vor arăta iubitori de cetire, care vor scrie […] 226 . Însă de la tipărirea la noi vedomostiilor de Eparhie, de cele ce noi mai sus am pomenite, nu aşteptaţi îndată toate urmările cele făcătoare de bine. Ca una nouă, ce la noi nau fost, tipărire a vedomostiilor de Eparhie, după însăşi a sa novita, şi îndestul de gre, chiar întîia-oară nu pot să dobîndească scopusurile sale, cele mai sus de noi căutate. Ca vedomostiile de Eparhie cu îndestulare săşi îndeplinească programa saşi aleagă zadacea sa, să ne aducă nouă folosul cel sis, dobîndind cu sporiu scoposul său, – oare sciţi, că neapărat trebuie, ca toţi lucrătorii noştri de învăţătură şi Păstorii Eparhiei de aici, cari îi informat cu învăţătură, să ia sama cu aspri luare aminte de acest jurnal de loc […[, să pue fiesce-carele cel favorisit întraceastă, aşa a zice, obscescu a noastră vistierie duhovnicească, după puterea sa, dajdia ce prin scriere, atîrnătoare de învăţătură; datori sunt să înfăţoţăze însciinţările sale, trebile cele cu însăşi lucrul şi băgările de samă, cu un cuvînt, ce lucrează prin puterile obscesci cu o inimă spre răsfăţarea şi ţinerea vedomostiilor noastre celor duhonicesci. Prelîngă aceea, mi se pare, că noi suntem datori să ne punem sieşi sfîntă îndatorire, să întrebuinţăm toate chipurile şi mijlocele, cele ce atîrnă dela noi, ca iscălitura spre cumpărarea jurnalului de loc în sfera norodului nostru să fie mai silnic şi deobsce să se înmulţască cei ce îl vor întrebuinţa pre el, avînd în vedere, că numai cu aşa condiţii vedomostiile noastre de Eparhie vor ave înlesnire să se tipărească încă mai cu îndestulare, îndeplin şi mai felurit; vederat – aici folosul unul şi altul, precum al alcătuitorilor aşa şi al cititorilor […] 227 . Să cinstim dar mai mult lucrul cel de obştesc folos, decât lucrarea cea proastă, să înmulţim mintea noastă cea înclinată la ostenelile cele mai mult nobile de cuviinţă sanului nostru, şi, fără pretindere asupra literaturii, mai adeseori frăţeşte să ne întâlnim întracest loc mult cinstit” 228 .” Autorul acestui încercat studiu publicistic reuşeşte să atragă atenţia preotului de la sat asupra diverselor forme de manifestare a vieţii duhovniceşti ale păstoriţilor, a sentimentului religios al acestora, care, la prima vedere, pare a fi neimportant, însă, despre care merită să se ştie, să se scrie, să se publice în sfârşit în „Vedomostile de Eparhie”. Pentru că indiferenţa faţă de revistă, susţine autorul, va fi deopotriva în defavoarea tuturor. Cenzura sinodală şi problema limbii române în paginile revistei. După cum s-a menţionat mai sus, revista Kišiniovskie Eparchial’nye Vedomosti, iniţial, pentru o perioadă relativ scurtă (între anii 1867-1872) a apărut parţial într-o versiune bilingvă: română şi rusă. De asemenea, vom observa că, versiunea românească, în special, partea neoficială, este una tradusă şi abundă în calchieri lexicale. Ştefan Ciobanu susţinea în acest sens: „limba în care era scrisă revista este o limbă moldovenească, fără neologisme, pe alocurea cam stricată [...] toate articolele sunt traduse din ruseşte” 229 . Şi oricât ar părea de straniu, însă clerul basarabean obţine acest „privilegiu” (în 1867) – de a-şi 226 Feodor Laşcov, op. cit., p. 453. 227 Ibidem, p. 455. 228 Ibidem, p. 457. 229 Ştefan Ciobanu, Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă…, p. 224 – 48 –
Page 2 and 3: Maria Danilov Presă şi cenzură
Page 4 and 5: Maria Danilov Presă şi cenzură
Page 6 and 7: CUPRINS PRELIMINARII...............
Page 8 and 9: Presă şi cenzură în Basarabia.
Page 98 and 99:
Presă şi cenzură în Basarabia.
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Page 122 and 123:
Page 124 and 125:
Page 126 and 127:
Page 128 and 129:
Page 130 and 131:
Page 132 and 133:
Page 134 and 135:
Page 136 and 137:
Page 138 and 139:
Page 140 and 141:
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Page 148 and 149:
Page 150 and 151:
Page 152 and 153:
Page 154 and 155:
Page 156 and 157:
Page 158 and 159:
Page 160 and 161:
Page 162 and 163:
Page 164 and 165:
Page 166 and 167:
Page 168 and 169:
Page 170 and 171:
Page 172 and 173:
Page 174 and 175:
Page 176 and 177:
Page 178 and 179:
Page 180 and 181:
Page 182 and 183:
Page 184 and 185:
Page 186 and 187:
Page 188 and 189:
Page 190 and 191:
Page 192 and 193:
Page 194 and 195:
Page 196 and 197:
Page 198 and 199:
Page 200 and 201:
Page 202 and 203:
Page 204 and 205:
Page 206 and 207:
Page 208 and 209:
Page 210:
show all

Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?