26.11.2014 Views

Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Maria Danilov<br />

Nu pot să tac, prietene al meu, şi de acel mare folos în atărnarea de învăţătură, pre care îl vom<br />

primi noi de la cetirea părţii neoffiţiale a vedomostiilor de Eparhie: îţ spun drept, după tot adevărul<br />

ele or deştepta în preoţii noştri cei de prin sate măcar ce-va ohota spre dezboltirea purtărilor şi<br />

spre învăţătura cea însăşi de sine […[ Cu atât mai mult dacă preotul de sat nu se îndeletnicesce cu<br />

cetirea cărţilor, nuş cumpără jurnaluri, nu urmează literaturii cei <strong>din</strong> vremea deacuma, vederat că<br />

deşteptarea lui însăşi de sine nici un pas nu se mişcă mai înainte, ci încă dă înapoi.<br />

Dar spre milă vei zice, oare mulţi <strong>din</strong> fraţii noştri, cei de prin sate, după slujirea Domnului<br />

şi bisericii Lui, având mijloacele cele sărace, îşi cumpără jurnaluri măcar de cele duhonicesci?<br />

Abia doar partea a zecea – acesta nui cu mărime la număr, ci însuşi lucrul. Vra să zică îndătorita<br />

cumpărare a vedomostiilor de Eparhie, despre partea aceasta, îi foarte făcătoare de bine.<br />

Ele, fiind în locul altor tipăriri, celor de printre vremi, în atîrnarea ştiută în felul său, vor trezi <strong>din</strong><br />

dormitarea minţii pre mulţi <strong>din</strong> fraţii noştri, şi foarte poate fi, că după aceasta şi la voi se vor arăta<br />

iubitori de cetire, care vor scrie […] 226 .<br />

Însă de la tipărirea la noi vedomostiilor de Eparhie, de cele ce noi mai sus am pomenite, nu<br />

aşteptaţi îndată toate urmările cele făcătoare de bine. Ca una nouă, ce la noi nau fost, tipărire<br />

a vedomostiilor de Eparhie, după însăşi a sa novita, şi îndestul de gre, chiar întîia-oară nu pot să<br />

dobîndească scopusurile sale, cele mai sus de noi căutate.<br />

Ca vedomostiile de Eparhie cu îndestulare săşi îndeplinească programa saşi aleagă zadacea<br />

sa, să ne aducă nouă folosul cel sis, dobîn<strong>din</strong>d cu sporiu scoposul său, – oare sciţi, că neapărat<br />

trebuie, ca toţi lucrătorii noştri de învăţătură şi Păstorii Eparhiei de aici, cari îi informat cu învăţătură,<br />

să ia sama cu aspri luare aminte de acest jurnal de loc […[, să pue fiesce-carele cel favorisit<br />

întraceastă, aşa a zice, obscescu a noastră vistierie duhovnicească, după puterea sa, dajdia ce<br />

prin scriere, atîrnătoare de învăţătură; datori sunt să înfăţoţăze însciinţările sale, trebile cele cu<br />

însăşi lucrul şi băgările de samă, cu un cuvînt, ce lucrează prin puterile obscesci cu o inimă spre<br />

răsfăţarea şi ţinerea vedomostiilor noastre celor duhonicesci.<br />

Prelîngă aceea, mi se pare, că noi suntem datori să ne punem sieşi sfîntă îndatorire, să întrebuinţăm<br />

toate chipurile şi mijlocele, cele ce atîrnă dela noi, ca iscălitura spre cumpărarea jurnalului<br />

de loc în sfera norodului nostru să fie mai silnic şi deobsce să se înmulţască cei ce îl vor întrebuinţa<br />

pre el, avînd în vedere, că numai cu aşa condiţii vedomostiile noastre de Eparhie vor ave înlesnire<br />

să se tipărească încă mai cu îndestulare, îndeplin şi mai felurit; vederat – aici folosul unul şi altul,<br />

precum al alcătuitorilor aşa şi al cititorilor […] 227 . Să cinstim dar mai mult lucrul cel de obştesc<br />

folos, decât lucrarea cea proastă, să înmulţim mintea noastă cea înclinată la ostenelile cele mai<br />

mult nobile de cuviinţă sanului nostru, şi, fără pretindere asupra literaturii, mai adeseori frăţeşte<br />

să ne întâlnim întracest loc mult cinstit” 228 .”<br />

Autorul acestui încercat studiu publicistic reuşeşte să atragă atenţia preotului de la sat asupra<br />

diverselor forme de manifestare a vieţii duhovniceşti ale păstoriţilor, a sentimentului religios al<br />

acestora, care, la prima vedere, pare a fi neimportant, însă, despre care merită să se ştie, să se<br />

scrie, să se publice în sfârşit în „Vedomostile de Eparhie”. Pentru că indiferenţa faţă de revistă,<br />

susţine autorul, va fi deopotriva în defavoarea tuturor.<br />

Cenzura sinodală şi problema limbii române în paginile revistei. După cum s-a menţionat mai<br />

sus, revista Kišiniovskie Eparchial’nye Vedomosti, iniţial, pentru o perioadă relativ scurtă (între anii<br />

1867-1872) a apărut parţial într-o versiune bilingvă: română şi rusă. De asemenea, vom observa<br />

că, versiunea românească, în special, partea neoficială, este una tradusă şi abundă în calchieri lexicale.<br />

Ştefan Ciobanu susţinea în acest sens: „limba în care era scrisă revista este o limbă moldovenească,<br />

fără neologisme, pe alocurea cam stricată [...] toate articolele sunt traduse <strong>din</strong> ruseşte” 229 .<br />

Şi oricât ar părea de straniu, însă clerul basarabean obţine acest „privilegiu” (în 1867) – de a-şi<br />

226<br />

Feodor Laşcov, op. cit., p. 453.<br />

227<br />

Ibidem, p. 455.<br />

228<br />

Ibidem, p. 457.<br />

229<br />

Ştefan Ciobanu, Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă…, p. 224<br />

– 48 –

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!