26.11.2014 Views

Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Presă şi cenzură în Basarabia. Documente şi comentarii<br />

cei duhovnicesci– învăţate şi în atîrnarea cea bisericesce – lucrătoare. Întru tagma duhovnicescă<br />

poate să arăte nevoiele şi cererile cele păstoreşti, să şi lămurească mijlocele spre îmbunătăţirea<br />

stării sale şi spre înălţarea lucrării sale […].<br />

Afară de aceasta, nouă ni se descoperă aici prilej să fim de folos Stăpînirii de Eparhie şi întra<br />

cea nouă pentru noi atîrnare, că prin partea neoffiţială acelor vedomosti, noi putem să înfăţoşăm<br />

cele gata înfiinţate prin lucrare, care pot să fie temeiu Stăpînirii de Eparhie la chibzuirii<br />

pentru feliuri de mijloace şi de aşezămînturi, cele ce se atîrnă către ce mai buni întocmire a stării<br />

religioase în păstoria de loc. Au doai aceastanui de priinţă pentru voi? Despre altă parte tot prin<br />

aceeasi despărţire a vedomostilor va fi, de sine se înţîleje […]. Şi în aşa chip despărţirea cea neoffiţială<br />

va fi un feliu demijlocitoriu între stăpînire ce Eparhială de loc şi între tagma duhovnicească<br />

cea supusă ei. Cum aceasta îi de bucurie şi mult însemnează pentru noi!” 222<br />

Acest lămuritor articol în problema conţinutului şi/ sau programului prevăzut pentru buletinul<br />

eparhial a avut continuare în două numere de revistă. Cea de a doua parte a fost publicată<br />

imediat în ultimul număr al buletinului <strong>din</strong> primul an de apariţie – nr. 12 <strong>din</strong> 15 decembrie, 1867<br />

” 223 . De astă dată, autorul se referea direct la sarcina clerului parohial în vederea propagării materialelor<br />

apărute în paginile revistei, care, în opinia acestuia, nu sunt altceva decât un „semn al<br />

muncii intelectuale a clerului local”.<br />

Pr. Laşcov susţine, că „întîia datorie a noastră [a clerului], săi învăţăm pe cei ce îi păstorim<br />

adevărurile cre<strong>din</strong>ţei şi ale purtărilor cele Pravoslavnice cretcinesci. Şi iată, întru ajutori, spre<br />

folosul vostru aşa-feliu de îndeletnicire păstoresci, – despărţireacea neoffiţială a vedomostiilor<br />

noastre de Eparhie, în care se înfăţoşază cele mai bune, – ale păstorilor noştri <strong>din</strong> vreme de<br />

acuma, pilde de propveduire Cuvântului lui Dumnezeu – în forma cea de cuvinte şi de învăţătură;<br />

asemeni ce înfăţoşază materialuri gata spre cuvinte pentru norod, de pildă: în tâlcuirile Apostolilor<br />

care se tipăresc in aceeaşi parte a vedomostilor noastre. Prin aşa feliu de ajiutori, firesce, că<br />

multi <strong>din</strong> noi mai bine , mai uşor şi mai cu sporiu vor dobândi scoposul prpoveduirii. Nu socoti,<br />

prietene al meu, că tipărirea cuvintelor întru însemnata despărţire a vedomistiilor de Eparhie<br />

poate să fie o piatră de poticnire pentru preoţii, cei vrednici chiar însuşi ei singuri să alcătuiască<br />

cuvinte şi învăţături în scurt, şi, ca la aşa întâmplare, ei vor pune nădejde la cele tipărite şi fata?<br />

Să ne izbăvească Dumnezeu pre noi de asemenea gînd de ne lucrare! Preoţii de la sate, cei mai<br />

procopsiţi, care sau informat cu învăţătura la Seminarie, de sine se înţăleje, şi în viaţa ca ce cu<br />

trudă îs datori – şi vor prelungi lucrul său cu cu pregătirea pouceniilor, mai ales pentru norodul<br />

cel prost (aşa felu cu dorinţă ar fi, ca mai multe să se tipărească în vedomostiile de Eparhie 224 ):<br />

dar acesta e numai al 10-lea proţent împotriva obscei gloate al duhovnicilor noştri celor de prin<br />

sate, cari nu sau informat după orînduială cu învăţătura şi nu pot chiar însăşi să ei sînguri să alcătuiască<br />

poucenii şi îs siliţi aşa sau admitrelea să le citească aşa – feliu pe cele tipărite. De unde<br />

dar sa iae cuvintele, mai ales pe limba moldovenească, cele ces <strong>din</strong> vremea deacuma? Aşa feliu la<br />

noi îs foarte puţine şi toată nădejdea îi la Redacţia vedomostiilor de Eparhie, – ea despre partea<br />

aceasta poate să facă ajutoriu duhovnicescilor de sate, carii au şi dreptate să aştepte dela aşa –<br />

feliu de ajutoriu […]. De la sine se înţălege că, cînd se va îmbunătăţi starea tagmei duhovnicesci<br />

şi se vor înmulţi prin satwe preoţii noştri cei informaţi la Seminarie, – apoi atunci – se va dezvolta<br />

ohota şi ştiinţa supt jugul altor binepriincioase împrejurări spre alcătuirea cuvintelor chiar ale<br />

sale, – şi atunci, şi numai atunci, de sine se înţăleje, departe în cele fiitoare, fără îndoială, nu vor<br />

tipări în vedomostiile de Eparhie preste samă aşa des cuvinte gata; iar pînă la vremea aceea este<br />

neapărat a le da lor locul văzut pe filelele despărţiriei neoffiţiale ale vedomostiilor noastre, şi noi<br />

cu heretisire suntem datori a zice pentru aceasta alcătuitorilor de cuvinte şi Redacţiei „ce <strong>din</strong><br />

inimă bodaprosti” 225 .<br />

222<br />

Feodor Laşcov, Scrisoarea preotului de sat ..., p. 409-417.<br />

223<br />

Ibidem, p. 449-459<br />

224<br />

Nota la subsolul paginii are următoarea explicaţie: „Redacţia doresce ca aşa feliu de poucenii mai multe să tipărească, dar nu<br />

le are. Red.”<br />

225<br />

Ibidem, p. 451.<br />

– 47 –

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!