Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Maria Danilov
nostru, acum nu-i cea întâia lună de cînd se tipăresc vedomostiile de Eparhia Chişiinăului. Heretisire
voao şi adîncă dinpreună simţire înalt cinstite – demult dorite vedomosti. Voi sunteţi a
noastră după noi moştenire, semn de lucrare cu mintea al tagmei duhovniceşci de loc, graiu al
curgerii vieţii noastre bisericeşc prin descoperirile ei cele de căpetenie. Să de voao Dumnezeu să
prelunjiţi cele începute, cu cuget curat să adeveriţi datoria ca, însămnare şi încredinţare, şi cu
vrednicie ţiind această încredinţare, să fiţi putenci organ al lucrării şi vieţii duhovniceşci a tagmei
duhovniceşci şi a Eparhiei noastre deobşce! Cu bună samă, iubite frate, dacă care-va Eparhie
ave nevoie de aşa feliu de organ duhovnicesc de loc, apoi chiar anume ţara noastră, cea cuprinzătoare
cu locuinţa de norod şi bogată cu mulţimea tagmei duhovniceşci, dar pînă acum săracă
de răsfăţarea ideii cei cu cunoşcinţă şi a trudei duhovniceci cu mintea, după mila soartei sale cei
istoriceci, trecute, triste.
Pentru aceasta, tipărirea vedomistiilor de Eparhie la noi, îţ spun drept, este o înfiinţare însemnată
ivire de bucurie, de mângăere, care mărturisece de mişcarea vieţii în sfera tagmei noastre
cei duhovniceci. Să ai osteneli, fratele meu, să căutăm să pătrundem cu luare aminte însemnarea
nostimă şi folosul dela tipărirea vedomostiilor Eparhialnice de loc, şi atunci noi vom şi fi părtaşii
lor la simţire şi cu cuviinţă le vom preţelui pre ele […].
1.) Cum îi de nostim şi de interes şi foarte de folos pentru noi şi întru adevăr neapărat de trebuinţă
întâia despărţire a vedomostiilor de Eparhie – cea offiţială, – această preste samă îi prin
înţeles fiesce-căruia chiar şi dintru aceea, că însa se cuprind însăşi cele mai ne apărate pentru
tagma duhovnicescă offiţiale, aşa zice, cu îndătorire înştiinţări pentru cele obscesci ocîrmuitoare
leţuirii, punerii la cale, precum acei mai înalte ocîrmuirii bisericesci, aşa şi a cei Eparhialnice de loc,
şi pre lîngă aceea ele se tipăresc precum pre limba russască, aşa şi pe ce moldovenească. Acum
însăşi judecaţi, aşa– feliu de înştiinţări offiţiale, cele ce cu chipul însemnat ce primesc prin vedomostiişe
de Eparhie, oare nu slobod pe persoanele duhovniceci de perescriere de aşa – feliu despre
Ucazurile cele ţirculare, care adeseori se primesc numai câte un exemplar pentru tot okrugul, şi
pre lângă aceea oare nus mai mult siguripsite acele înştiinţări şi punerii la cale spre împlinire, decît
acele ce se fac ştiute ei cu porunca Blagocinului de loc prin trimiterea Ukazurilor ţirculare întradins
pe la casa tagmei duhonicesci, numai ca săle ceteascvă şi să le iscălească. Lucru pre înţeles!
Cînd vedomostiile de Eparhie îs înaintea d-voastră, cetind înpartea lor cea offiţială punerile la
cale ale ocîrmuirii şi tot aşa feliu ale Stăpînirii de Eparhie, firesce le primesce toate spre sciinţă şi
căutînd la noima şi cuprinderea lor, vă apucaţi de împlinit […]. Chiar, fratele meu, de sânteti de
naţia moldovenească şi ne cunoscuţi cu patriota limbă russască cea prefrumoasă, – apoi şi la aşa
– feliu de întîmplare d-voastră aveţi mulţumire şi putinţă de ale citi acele puneri la cale pe limba
de neam naţională, încă puteţi a le citi, dacă va cere trebuinţa, şi poporenilor d-voastre […].
Tipărirea în parte offiţială acelor vedomosti, după putinţă a tuturor ucazurilor celor ţirculeare
ale Consistoriei, cu perevodul, precum aceasta deacum îi întrodusă, pe limnba moldovenească, va
fi pentru tagma noastră cea duhovnicească de loc cel mai bun conducător de punerile la cale ale
ocîrmuirii şi de asemenea ale Stăpînirii de Eparhie, şi chizăşie pentru cuviincioasa lor îndeplinire […].
2.) Acum să ne întoarcem cu luare aminte la a doua desoărţire a vedomostiilor de Eparhie – ce
neofiţiale. De către mulţi obicnuit se socoteşte mai de interes decît cea dintîi, fiindcă cuprinde
întru sine mai multe date înfiinţate prin lucrare, decît despărţireas ce offiţială, dar chir că însăşi
lucrul amândouă despărţirile îs deopotrivă vajnice şi de interes. Dacă în partea cea offiţială se
tipăresc înştiinţările pentru punere la cale cele obscesci precum ale ocîrmuirii bisericesci mai
înalte, aşa şi ale Eparhiei de loc, – apoi e de la sine se înţeleje ce alcătuesc sunt jugul condiţiilor
spre veţuire şi se închpuesc cu cererilr şi nevoiele stării cei după vreme a vieţii, îar în partea cea
neofifiţială se tipăresc înştiinţările pentru aceea, cum aşezările cele oscesci sunt jugul condiţiilor
spre veţuire. Vra să zică amîndouă despărţirile îs necurmat legate între sine şi îs neapărat de
trebuinţă pentru noi. Iar cea mai de căpetenie, – că despărţirea neoffiţială îi foarte vajnică pentru
noi chiar şi pentru aceea că este un organ al tagmei duhovnicesci de loc spre arătare lucrării sale
– 46 –