Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

More documents

Recommendations

Info

Presă şi cenzură în Basarabia. Documente şi comentarii fost încredinţată lui Grigore Galin (1823-1893) 212 , inspector la Seminarul Teologic din Chişinău. Amintim în context, că editarea revistei Kišiniovskie Eparchialnye Vedomosti a fost autorizată în ediţie bilingvă 213 . Printre traducătorii textelor în versiunea românească au fost identificaţi protoiereul Teodor Baltaga şi preotul Emilian Ghepeţki, deşi numele acestora nu este menţionat special printre membrii colectivului de redacţie 214 . În paginile revistei (în primul an de apariţie) pot fi identificate şi alte nume de preoţi: Ioan Galupa, Gh. Dânga, Ioan Butuc, Luca Laşcu, diacon A. Ciugureanu 215 . În partea neoficială a revistei s-a publicat un material imens, atât cu conţinut dogmatic/ religios, cât şi materiale privitor la istoricul eparhiei Chişinăului şi Hotinului. Pr. T. Laşcov susţinea, precum că materialele apărute în paginile revistei „vor trezi din dormitarea minţii pre mulţi din fraţii noştri, şi foarte poate fi, că după aceasta şi la voi se vor arăta iubitori de cetire, care vor scrie […] 216 . În paginile revistei, în special, pe anii 1869-1879, se regăsesc un şir de materiale / acte, statistici / cu referinţă la viaţa bisericească din Principatele Române 217 . Deşi, ar trebui să observăm că aceste materiale sunt interpretate izolat, fără a se face vreo legătură cu viaţa spirituală a românilor basarabeni. Însă cele mai multe publicaţii reflectau viaţa bisericească a basarabenilor „sub ruşi” 218 , care, bineînţeles sunt priviţi doar din perspectiva concepţiei imperiale ruse vis a vis de soarta acestora „eliberaţi” de sub jugul păgân. Cât priveşte reflectarea vieţii cotidiene din parohiile Basarabiei, apoi acele materiale lipsesc aproape cu desăvârşire în paginile revistei. Doar unele fragmente lapidare mai pot fi recuperate din „dispoziţiunile” stăpânirii locale (de regulă, circulare emise de către Consistoriu sau direcţia economică a Casei Arhiereşti din Chişinău), care constituia partea „oficială” a revistei. Caracterul strict oficial al revistei are şi o explicaţie la suprafaţă: publicaţia, de fapt, exista pe lângă Seminarul Teologic, instituţie în care domnea spiritul şi/ sau duhul oficial (imperial), aceasta fiind „populată” de cadre didactice, în marea lor majoritate, de origine velicorusă. Aceştia din urmă şi sunt, de regulă, semnatarii materialelor publicate în paginile buletinului. Autori-localnici, de origine română, sunt puţini 219 . Şi, totuşi vom cita în continuare (aproape integral) din materialul publicat de un autor local, preotul rural Teodor Laşcov. Judecând după stilul publicistic în care îşi îmbrăca gândul, se vede că avea o anumită experienţă a scrisului, dar şi o bună pregătire teologică 220 . Acesta se adresa către preoţimea parohiilor rurale în scopul de a-i atrage să citească şi să scrie pentru revista bisericească despre problemele cotidiene cu care se confruntau enoriaşii. „Scrisoarea” pr. Teodor Laşcov ne oferă o perspectivă unică de a recepta concepţia unei viziuni din epocă. Spre exemplu: cum vedea autorul rostul unei asemenea publicaţii pentru tagma duhovnicească locală; sau rolul şi importanţa „întîei despărţiri a vedomostilor” – partea oficială şi neoficială; cum era privită şi/ sau acceptată revista în mediul parohiilor de la sate? „Scrisoarea preotului de sat către preotul tot de sat” 221 (Fiind prilejul acela, că se tipăresc vedomostiile de Eparhia Chişinăului) Preaiubite întru Domnul frate! După punerea la cale a Stăpânirii noastre cei mai înalte, care poartă de grijă pentru binele 212 Grigore Galin (1823-1893), fiul preotului Ioan Galin din s. Oxentia, jud. Orhei; a absolvit Seminarul Teologic din Chişinău (1847) şi Academia Teologică din Kiev (1851); inspector la Seminarul Teologic (1861-1878); a fost suspectat de naţionalism şi transferat la Seminarul Teologic din Taurida (1878), apoi trecut protoiereu la catedra din or. Minsk, unde a şi decedat (1893). 213 Kišiniovskie Eparchialnye Vedomosti a apărut în versiune bilingvă o perioadă relativ scurtă (între anii 1867-1872). 214 Materialele traduse, de regulă, nu sunt semnate; vezi A. Пархомовичь, Очерк пастырской деятельности высокопреосвященного Антония в Кишиневской Епархии с 1858-1871 г., КЕВ, № 8, 1871, с. 260. 215 Nicolae Popovschi, Istoria Bisericii din Basarabia în veacul al XIX-lea sub ruşi, Museum, Chişinău, 2000, p. 135. 216 Feodor Laşcov, Scrisoarea preotului de sat …, p. 453. 217 Nicolae Popovschi, Istoria Bisericii din Basarabia în veacul al XIX-lea…, p. 139 (nota 77) 218 Vezi în paginile revistei (1867-1894) articole semnate de A.E. Silin; M.A. Ganiţki; P.T. Pahovski; A.M. Parhomovici; A.V. Bălţătescu; I. Cerniavski; S. Bogoslavski; A. Konski, A. Stadniţki; P. Sârcu ş.a. 219 A.V. Bălţătescu; Gh. Gore; A. Stadniţki; P. Sârcu; A. Celac; Gurie (Grosu). 220 Feodor Laşcov, Scrisoarea preotului de sat către preotul tot de sat, KEV, nr. 11 din 1 decembrie 1867, p. 410-414. 221 Se respectă întocmai ortografia originalului. – 45 –
Maria Danilov nostru, acum nu-i cea întâia lună de cînd se tipăresc vedomostiile de Eparhia Chişiinăului. Heretisire voao şi adîncă dinpreună simţire înalt cinstite – demult dorite vedomosti. Voi sunteţi a noastră după noi moştenire, semn de lucrare cu mintea al tagmei duhovniceşci de loc, graiu al curgerii vieţii noastre bisericeşc prin descoperirile ei cele de căpetenie. Să de voao Dumnezeu să prelunjiţi cele începute, cu cuget curat să adeveriţi datoria ca, însămnare şi încredinţare, şi cu vrednicie ţiind această încredinţare, să fiţi putenci organ al lucrării şi vieţii duhovniceşci a tagmei duhovniceşci şi a Eparhiei noastre deobşce! Cu bună samă, iubite frate, dacă care-va Eparhie ave nevoie de aşa feliu de organ duhovnicesc de loc, apoi chiar anume ţara noastră, cea cuprinzătoare cu locuinţa de norod şi bogată cu mulţimea tagmei duhovniceşci, dar pînă acum săracă de răsfăţarea ideii cei cu cunoşcinţă şi a trudei duhovniceci cu mintea, după mila soartei sale cei istoriceci, trecute, triste. Pentru aceasta, tipărirea vedomistiilor de Eparhie la noi, îţ spun drept, este o înfiinţare însemnată ivire de bucurie, de mângăere, care mărturisece de mişcarea vieţii în sfera tagmei noastre cei duhovniceci. Să ai osteneli, fratele meu, să căutăm să pătrundem cu luare aminte însemnarea nostimă şi folosul dela tipărirea vedomostiilor Eparhialnice de loc, şi atunci noi vom şi fi părtaşii lor la simţire şi cu cuviinţă le vom preţelui pre ele […]. 1.) Cum îi de nostim şi de interes şi foarte de folos pentru noi şi întru adevăr neapărat de trebuinţă întâia despărţire a vedomostiilor de Eparhie – cea offiţială, – această preste samă îi prin înţeles fiesce-căruia chiar şi dintru aceea, că însa se cuprind însăşi cele mai ne apărate pentru tagma duhovnicescă offiţiale, aşa zice, cu îndătorire înştiinţări pentru cele obscesci ocîrmuitoare leţuirii, punerii la cale, precum acei mai înalte ocîrmuirii bisericesci, aşa şi a cei Eparhialnice de loc, şi pre lîngă aceea ele se tipăresc precum pre limba russască, aşa şi pe ce moldovenească. Acum însăşi judecaţi, aşa– feliu de înştiinţări offiţiale, cele ce cu chipul însemnat ce primesc prin vedomostiişe de Eparhie, oare nu slobod pe persoanele duhovniceci de perescriere de aşa – feliu despre Ucazurile cele ţirculare, care adeseori se primesc numai câte un exemplar pentru tot okrugul, şi pre lângă aceea oare nus mai mult siguripsite acele înştiinţări şi punerii la cale spre împlinire, decît acele ce se fac ştiute ei cu porunca Blagocinului de loc prin trimiterea Ukazurilor ţirculare întradins pe la casa tagmei duhonicesci, numai ca săle ceteascvă şi să le iscălească. Lucru pre înţeles! Cînd vedomostiile de Eparhie îs înaintea d-voastră, cetind înpartea lor cea offiţială punerile la cale ale ocîrmuirii şi tot aşa feliu ale Stăpînirii de Eparhie, firesce le primesce toate spre sciinţă şi căutînd la noima şi cuprinderea lor, vă apucaţi de împlinit […]. Chiar, fratele meu, de sânteti de naţia moldovenească şi ne cunoscuţi cu patriota limbă russască cea prefrumoasă, – apoi şi la aşa – feliu de întîmplare d-voastră aveţi mulţumire şi putinţă de ale citi acele puneri la cale pe limba de neam naţională, încă puteţi a le citi, dacă va cere trebuinţa, şi poporenilor d-voastre […]. Tipărirea în parte offiţială acelor vedomosti, după putinţă a tuturor ucazurilor celor ţirculeare ale Consistoriei, cu perevodul, precum aceasta deacum îi întrodusă, pe limnba moldovenească, va fi pentru tagma noastră cea duhovnicească de loc cel mai bun conducător de punerile la cale ale ocîrmuirii şi de asemenea ale Stăpînirii de Eparhie, şi chizăşie pentru cuviincioasa lor îndeplinire […]. 2.) Acum să ne întoarcem cu luare aminte la a doua desoărţire a vedomostiilor de Eparhie – ce neofiţiale. De către mulţi obicnuit se socoteşte mai de interes decît cea dintîi, fiindcă cuprinde întru sine mai multe date înfiinţate prin lucrare, decît despărţireas ce offiţială, dar chir că însăşi lucrul amândouă despărţirile îs deopotrivă vajnice şi de interes. Dacă în partea cea offiţială se tipăresc înştiinţările pentru punere la cale cele obscesci precum ale ocîrmuirii bisericesci mai înalte, aşa şi ale Eparhiei de loc, – apoi e de la sine se înţeleje ce alcătuesc sunt jugul condiţiilor spre veţuire şi se închpuesc cu cererilr şi nevoiele stării cei după vreme a vieţii, îar în partea cea neofifiţială se tipăresc înştiinţările pentru aceea, cum aşezările cele oscesci sunt jugul condiţiilor spre veţuire. Vra să zică amîndouă despărţirile îs necurmat legate între sine şi îs neapărat de trebuinţă pentru noi. Iar cea mai de căpetenie, – că despărţirea neoffiţială îi foarte vajnică pentru noi chiar şi pentru aceea că este un organ al tagmei duhovnicesci de loc spre arătare lucrării sale – 46 –
Page 2 and 3: Maria Danilov Presă şi cenzură
Page 4 and 5: Maria Danilov Presă şi cenzură
Page 6 and 7: CUPRINS PRELIMINARII...............
Page 8 and 9: Presă şi cenzură în Basarabia.
Page 96 and 97:
Presă şi cenzură în Basarabia.
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Page 122 and 123:
Page 124 and 125:
Page 126 and 127:
Page 128 and 129:
Page 130 and 131:
Page 132 and 133:
Page 134 and 135:
Page 136 and 137:
Page 138 and 139:
Page 140 and 141:
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Page 148 and 149:
Page 150 and 151:
Page 152 and 153:
Page 154 and 155:
Page 156 and 157:
Page 158 and 159:
Page 160 and 161:
Page 162 and 163:
Page 164 and 165:
Page 166 and 167:
Page 168 and 169:
Page 170 and 171:
Page 172 and 173:
Page 174 and 175:
Page 176 and 177:
Page 178 and 179:
Page 180 and 181:
Page 182 and 183:
Page 184 and 185:
Page 186 and 187:
Page 188 and 189:
Page 190 and 191:
Page 192 and 193:
Page 194 and 195:
Page 196 and 197:
Page 198 and 199:
Page 200 and 201:
Page 202 and 203:
Page 204 and 205:
Page 206 and 207:
Page 208 and 209:
Page 210:
show all

Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?