Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

More documents

Recommendations

Info

Presă şi cenzură în Basarabia. Documente şi comentarii În sfârşit, autorul insistă: „Să daţi locul acestei scrisori în coloanele stimatului vostru ziar […]. Şi dacă găsiţi că avem greşală la ceva din câte am scris, vă rugăm ca tot în al vostru ziar să ne arătaţă în ce părerea noastră este greşită [...]” 181 . „Greşeli” acesta avea suficiente, dar să reţinem: stilul de polemică, în care s-a erijat publicistul basarabean este răutăcios, de sorginte filorusă (dar nu şi românofob!). Bineînţeles, conceptele enunţate mai sus, sunt expresie a unei mentalităţi specifice a unei anumite categorii sociale de basarabeni prinşi în mrejele imperialilor. Pentru că, zicea, în acest sens, Nicolae Iorga, în 1905: “Măreţia rolului şi chemării Rusiei le striveşte sufletele. Apoi fiecare se găseşte bine. Preotul e foarte bine privit şi are venituri frumoase, de ce n-ar cânta şi ceti numai sloveneşte în Biserică? Funcţionarul poate ajunge şi ministru plenipotenţiar, ca Onu de la Atena, unde-i pot da românii aşa ceva…?” 182 . La fel, şi ardeleanul Onisifor Ghibu, găsea în Basarabia, încă la începutul secolului XX, o situaţie similară cu cea din „Alsacia Lorena, anexată de Germania în 1871”, unde timp de câteva decenii s-a ajuns „la o stare sufletească specifică, foarte deosebită de cea a conaţionalilor lor din ţaramamă”. Şi asta s-a întâmplat, constata la rândul său O. Ghibu, pentru că „tânăra generaţie nu cunoştea Franţa, decât sub raportul dezordinii interioare şi a slăbirii exterioare“ 183 . Să mai adăugăm aici, că basarabeanul Ioan Dabija 184 , care s-a ales cu funcţii privilegiate „sub ruşi”, a continuat să-şi antreneze scrisul în polemici sterile cu drept de replică la unele publicaţii apărute în presa din Principatele Române 185 . Corespondenţa secretă din arhiva guvernatorului militar al Basarabiei mai aminteşte, în acest sens, că între 19 iunie 1865 – 7 aprilie 1866, consilierul Ioan Dabija a fost “pasionat” de o problemă, mult mai modestă, însă la fel de importantă: se insista către administraţie să i se permită publicarea „de urgenţă” a unui articol de răspuns celui publicat de către Cezar Boliac în ziarul „Trompeta Carpaţilor” (ce anume, în documentul de arhivă, nu se indică) care urma să fie tipărit la Chişinău „şi răspândit ulterior în Basarabia şi în Principate.” (!) 186 . Articolul lui Ioan Dabija urma să apară сu titlul Din viaţa românilor basarabeni (Из бытa бессарабских румын) – iniţiativa fiind încuviinţată de reprezentanţa Consulatului Rus din Bucureşti (contele Offerenberg), deoarece ”nu încalcă regulamentul presei”, după cum se specifică în adresa expediată la Chişinău în 19 iunie, 1865 187 . Iniţiativele consilierului titular al administraţiei guberniale, se vede, au fost autorizate şi de guvernatorul local, odată ce se insista asupra „traducerii versiunii ruseşti” a lucrării lui Dabija, de care acesta promise „să se ocupe de curând” (după data de 24 august, când urma să revină din Bucureşti), fapt despre care aflăm din adresa strict „secretă” înregistrată în 24 august 1865 la cancelaria guvernatorului din Chişinău 188 . Nu se ştie dacă lucrarea promovată cu atâta insistenţă de consilierul de colegiu Ioan Dabija a fost şi tipărită, pentru că în Chişinăul anilor ’70 ai secolului al XIX-lea nu exista o altă tipografie unde se mai imprimau texte româneşti, decât cea eparhială, a Casei Arhiereşti. Anume călugărul Isakie de la tipografie urma să fie rugat „să se ocupe cu tipărirea broşurii” 189 . Concluzii. Acestea fiind spuse, mai constatăm doar, în baza surselor cercetate, că timp de aproape un deceniu consilierul Ioan Dabija a încercat în repetate rânduri, însă fără succes, să 181 Paul Mihail, Tipărituri româneşti in Basarabia de la 1812 până la 1918, Bucureşti, 1940 [ nr. 218], p. 124-126. 182 Nicolae Iorga, Neamul românesc în Basarabia, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1995, p. 86. 183 Onisifor Ghibu, De la Basarabia rusească la Basarabia românească..., p. LII. 184 ANRM, F. 2, inv.1, d. 7663, f. 6-8; d. 7177, f. 1-30. 185 ANRM, F. 2, inv.1, d. 7801, f. 1; Corespondenţa Consulatului rus Imperial din Bucureşti către gubernatorul din Basarabia, în vederea aprobărilor de rigoare privitor la replica de răspuns a consilierului titular Ioan Dabija la adresa ziarului Trompeta Carpaţilor a lui Cezar Boliac. 186 ANRM, F. 2, inv.1, d. 7801, f. 1. Adresa din 19 iunie 1865. 187 ANRM, F. 2, inv.1, d. 7801, f. 3-5. 188 ANRM, F. 2, inv.1, d. 7801, f. 3-5; În adresa secretă (nr. 789) către guvernatorul Basarabiei, Ioan Dabija susţinea, precum că avea gata un articol despre „modul de viaţă al românilor basarabeni” ca răspuns la cele publicate în Buciumul şi Trompeta Carpaţilor. 189 ANRM, F. 2, inv.1, d. 7801, f. 3 verso; Pavel Balmuş, Mesaje româneşti din Basarabia anilor 1860-1890, în Sud-Estul şi contextul european [Buletin VIII], Bucureşti, 1997, p.70-71. – 41 –
Maria Danilov obţină permisiunea editării unui periodic în Basarabia. Deşi acţiunile acestuia în domeniul ziaristicii basarabene sunt tributare intereselor politice ale administraţiei imperiale din Basarabia (şi nu numai), acesta nu reuşeşte, totuşi, să spargă sistemul autoritar al cenzurii ţariste. Ar trebuie să fim nepărtinitori, însă, şi să-i atribuim lui Ioan Dabija şi unele merite în contextul istoriei presei basarabene: insista de fiecare dată către conducerea gubernială să fie distribuite taxe de stat pentru abonamentul presei româneşti destinată pentru colecţiile bibliotecii publice din Chişinău. 5. Prima publicaţie în limba română: „Vedomosti de Eparhie” – o izbândă efemeră Este un fapt constatat deja în scrisul nostru istoric că, presa basarabeană din secolul al XIX-lea a fost scrisă aproape exclusiv în ruseşte. Excepţie în acest sens poate servi doar presa bisericească. În urma decretului din 17 februarie 1867 emis de către Sfântul Sinod al Bisericii Ruse către arhiepiscopul Antonie 190 se stipula, că alcătuirea Vedomostilor Eparhiei Chişinăului şi Hotinului se va face „în limba rusească cu tălmăcire pe limba cea de loc moldovenească” 191 . Primul număr al revistei va fi semnalat însă ceva mai târziu, începând cu 1 iulie 1867. Fără îndoială, apariţia unei asemenea publicaţii poate fi atribuită unui eveniment cultural deosebit, atât pentru clerul local, cât şi pentru viaţa religioasă a întregii eparhii. În linii mari vom observa şi altceva: clerul, în societatea imperială rusă, s-a bucurat, totuşi de un statut privilegiat în raport cu alte categorii sociale. Privit din această perspectivă istorică anume clerul basarabean a fost singura categorie socială, în interiorul căreia s-a menţinut constant – pe toată perioada dominaţiei ruseşti – elementul autohton moldovenesc. Deşi, administraţia imperială a provinciei a stăruit mult să modifice această stare de lucruri, nu i-a reuşit prea mult. Statisticele (surse ruseşti) arată că numărul preoţilor români a prevalat numeric pe toată perioada secolului al XIX-lea, în raport cu alte etnii din conglomeratul basarabean: 59,7 – români, 23,9 – ruşi, 11,4 – ucraineni etc. 192 . În celelalte sfere sociale ale instituţiilor publice numărul românilor era infim. Astfel, in contextul istoriei presei basarabene, revista bisericească Kišiniovskie Eparchial’nye Vedomosti, se înscrie mai curând într-un studiu de caz, odată ce în acest domeniu anume s-a reuşit ceva mai mult pe terenul cultural românesc. Sunt de remarcat însă – în legătură cu acest eveniment publicistic – câteva momente semnificative: • Mai întâi vom observa că, înfiinţarea unei publicaţii bisericeşti în Eparhia Chişinăului şi Hotinului nu poate fi atribuită exclusiv unei iniţiative locale. Acest fapt cultural a urmat unui model imperial: după pilda eparhiilor ruse 193 . Buletinul eparhial – Kišiniovskie Eparchial’nye Vedomosti – a fost o publicaţie pur oficială. • Şi, doi: conducerea eparhială avea în supraveghere strictă programul de activitate al revistei stabilit conform stipulărilor prevăzute de cenzura sinodală. *** Istoriografie. Câteva precizări. În plan istoriografic avem de a face cu o situaţie nelămurită şi/ sau neclară în problema respectării bilingvismului în paginile primei reviste în limba română Kišiniovskie Eparchial’nye Vedomosti. Mai degrabă, este vorba de un trecut mereu evocat însă niciodată cercetat îndeajuns în măsura adevărului istoric ce ar permite să închegăm, în cele din urmă, o imagine adecvată a istoriei Basarabiei „sub ruşi”. Or, această imagine a Basarabiei 190 Arhiepiscopul Antonie [Şokotov] a condus catedra episcopală din Chişinău din 17 martie 1858 –13 martie 1871. 191 Кишиневские Епархиальные Ведомости, № 1, от 1 июля 1867 г., стр. 3– 11. 192 Gheorghe Negru, Ţarismul şi mişcarea naţională a românilor din Basarabia, Editura Prut Internaţional, Chişinău, 2000, p. 13. 193 Înfiinţarea revistelor bisericeşti este atestată din 1860, în eparhia Chersonului şi cea a Iaroslavului. – 42 –
Page 2 and 3: Maria Danilov Presă şi cenzură
Page 4 and 5: Maria Danilov Presă şi cenzură
Page 6 and 7: CUPRINS PRELIMINARII...............
Page 8 and 9: Presă şi cenzură în Basarabia.
Page 92 and 93:
Presă şi cenzură în Basarabia.
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Page 122 and 123:
Page 124 and 125:
Page 126 and 127:
Page 128 and 129:
Page 130 and 131:
Page 132 and 133:
Page 134 and 135:
Page 136 and 137:
Page 138 and 139:
Page 140 and 141:
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Page 148 and 149:
Page 150 and 151:
Page 152 and 153:
Page 154 and 155:
Page 156 and 157:
Page 158 and 159:
Page 160 and 161:
Page 162 and 163:
Page 164 and 165:
Page 166 and 167:
Page 168 and 169:
Page 170 and 171:
Page 172 and 173:
Page 174 and 175:
Page 176 and 177:
Page 178 and 179:
Page 180 and 181:
Page 182 and 183:
Page 184 and 185:
Page 186 and 187:
Page 188 and 189:
Page 190 and 191:
Page 192 and 193:
Page 194 and 195:
Page 196 and 197:
Page 198 and 199:
Page 200 and 201:
Page 202 and 203:
Page 204 and 205:
Page 206 and 207:
Page 208 and 209:
Page 210:
show all

Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?