Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Presă şi cenzură în Basarabia. Documente şi comentarii
În sfârşit, autorul insistă: „Să daţi locul acestei scrisori în coloanele stimatului vostru ziar […].
Şi dacă găsiţi că avem greşală la ceva din câte am scris, vă rugăm ca tot în al vostru ziar să ne
arătaţă în ce părerea noastră este greşită [...]” 181 .
„Greşeli” acesta avea suficiente, dar să reţinem: stilul de polemică, în care s-a erijat publicistul
basarabean este răutăcios, de sorginte filorusă (dar nu şi românofob!). Bineînţeles, conceptele
enunţate mai sus, sunt expresie a unei mentalităţi specifice a unei anumite categorii sociale de
basarabeni prinşi în mrejele imperialilor. Pentru că, zicea, în acest sens, Nicolae Iorga, în 1905:
“Măreţia rolului şi chemării Rusiei le striveşte sufletele. Apoi fiecare se găseşte bine. Preotul e
foarte bine privit şi are venituri frumoase, de ce n-ar cânta şi ceti numai sloveneşte în Biserică?
Funcţionarul poate ajunge şi ministru plenipotenţiar, ca Onu de la Atena, unde-i pot da românii
aşa ceva…?” 182 .
La fel, şi ardeleanul Onisifor Ghibu, găsea în Basarabia, încă la începutul secolului XX, o situaţie
similară cu cea din „Alsacia Lorena, anexată de Germania în 1871”, unde timp de câteva decenii
s-a ajuns „la o stare sufletească specifică, foarte deosebită de cea a conaţionalilor lor din ţaramamă”.
Şi asta s-a întâmplat, constata la rândul său O. Ghibu, pentru că „tânăra generaţie nu
cunoştea Franţa, decât sub raportul dezordinii interioare şi a slăbirii exterioare“ 183 .
Să mai adăugăm aici, că basarabeanul Ioan Dabija 184 , care s-a ales cu funcţii privilegiate „sub
ruşi”, a continuat să-şi antreneze scrisul în polemici sterile cu drept de replică la unele publicaţii
apărute în presa din Principatele Române 185 . Corespondenţa secretă din arhiva guvernatorului
militar al Basarabiei mai aminteşte, în acest sens, că între 19 iunie 1865 – 7 aprilie 1866, consilierul
Ioan Dabija a fost “pasionat” de o problemă, mult mai modestă, însă la fel de importantă:
se insista către administraţie să i se permită publicarea „de urgenţă” a unui articol de răspuns
celui publicat de către Cezar Boliac în ziarul „Trompeta Carpaţilor” (ce anume, în documentul de
arhivă, nu se indică) care urma să fie tipărit la Chişinău „şi răspândit ulterior în Basarabia şi în
Principate.” (!) 186 . Articolul lui Ioan Dabija urma să apară сu titlul Din viaţa românilor basarabeni
(Из бытa бессарабских румын) – iniţiativa fiind încuviinţată de reprezentanţa Consulatului Rus
din Bucureşti (contele Offerenberg), deoarece ”nu încalcă regulamentul presei”, după cum se
specifică în adresa expediată la Chişinău în 19 iunie, 1865 187 . Iniţiativele consilierului titular al
administraţiei guberniale, se vede, au fost autorizate şi de guvernatorul local, odată ce se insista
asupra „traducerii versiunii ruseşti” a lucrării lui Dabija, de care acesta promise „să se ocupe de
curând” (după data de 24 august, când urma să revină din Bucureşti), fapt despre care aflăm din
adresa strict „secretă” înregistrată în 24 august 1865 la cancelaria guvernatorului din Chişinău 188 .
Nu se ştie dacă lucrarea promovată cu atâta insistenţă de consilierul de colegiu Ioan Dabija a
fost şi tipărită, pentru că în Chişinăul anilor ’70 ai secolului al XIX-lea nu exista o altă tipografie
unde se mai imprimau texte româneşti, decât cea eparhială, a Casei Arhiereşti. Anume călugărul
Isakie de la tipografie urma să fie rugat „să se ocupe cu tipărirea broşurii” 189 .
Concluzii. Acestea fiind spuse, mai constatăm doar, în baza surselor cercetate, că timp de
aproape un deceniu consilierul Ioan Dabija a încercat în repetate rânduri, însă fără succes, să
181
Paul Mihail, Tipărituri româneşti in Basarabia de la 1812 până la 1918, Bucureşti, 1940 [ nr. 218], p. 124-126.
182
Nicolae Iorga, Neamul românesc în Basarabia, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1995, p. 86.
183
Onisifor Ghibu, De la Basarabia rusească la Basarabia românească..., p. LII.
184
ANRM, F. 2, inv.1, d. 7663, f. 6-8; d. 7177, f. 1-30.
185
ANRM, F. 2, inv.1, d. 7801, f. 1; Corespondenţa Consulatului rus Imperial din Bucureşti către gubernatorul din Basarabia, în
vederea aprobărilor de rigoare privitor la replica de răspuns a consilierului titular Ioan Dabija la adresa ziarului Trompeta
Carpaţilor a lui Cezar Boliac.
186
ANRM, F. 2, inv.1, d. 7801, f. 1. Adresa din 19 iunie 1865.
187
ANRM, F. 2, inv.1, d. 7801, f. 3-5.
188
ANRM, F. 2, inv.1, d. 7801, f. 3-5; În adresa secretă (nr. 789) către guvernatorul Basarabiei, Ioan Dabija susţinea, precum că
avea gata un articol despre „modul de viaţă al românilor basarabeni” ca răspuns la cele publicate în Buciumul şi Trompeta
Carpaţilor.
189
ANRM, F. 2, inv.1, d. 7801, f. 3 verso; Pavel Balmuş, Mesaje româneşti din Basarabia anilor 1860-1890, în Sud-Estul şi contextul
european [Buletin VIII], Bucureşti, 1997, p.70-71.
– 41 –