Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Maria Danilov
de altădată 158 . Evident că, o imagine recreată a istoriei presei din Basarabia, se impune. Aceasta ar
crea o posibilitate unică de cunoaştere adecvată a unui trecut mereu evocat, însă niciodată cercetat
în măsura adevărului istoric.
Deşi, categorisită în alte dimensiuni valorice, trebuie să remarcăm faptul că, au existat în Basarabia
secolului al XIX-lea, şi încercări de publicistică românească. De reţinut, în acest sens, corespondenţele
apărute în gazeta liberală-bucureşteană – Telegraful, apoi în Telegraful Român pe o
perioadă de aproape zece ani (1880-1890) 159 . Din păcate, cercetările întreprinse, de până acum,
nu au favorizat stabilirea identităţii corespondentului din Chişinău, care semna cu pseudonimul
Basarab, acesta rămânând în continuare ascuns în anonimatul istoriei presei basarabene din
secolul al XIX-lea, şi nu se ştie dacă va fi identificat vreodată 160 .
Mărturiile aduse în discuţie se înscriu cronologic între anii 1856-1864 şi nu sunt altceva decât
o restituire documentară asupra unei perioade, care a coincis cu primele divergenţe între ruşi
şi români (la nivelul relaţiilor oficiale), şi care, în ultimă instanţă, au condus la înăsprirea regimului
de frontieră de la Prut. Această perspectivă cronologică, din anii amintiţi, impune, de altfel,
o analiză de context a istoriei presei basarabene, de aceea şi intenţionăm să intrăm în unele
amănunte de analiză, stăruind să reproducem şi unele fragmente din documentul citat.
De asemenea, se cuvine să remarcăm că, cercetările noastre vin să completeze parţial informaţiile
lansate în istoriografia basarabeană la începutul deceniului cinci al secolului XX, de către
istoricul Alexandru Boldur 161 . Acesta din urmă a cercetat, în exclusivitate, Arhiva Guvernatorului
General din Odesa, reuşind să reconstituie doar parţial evenimentele ce s-au produs în istoria
presei basarabene între anii 1858-1864. Să mai adăugăm că mărturiile aduse în discuţie sunt, în
marea lor majoritate, documente oficiale ale administraţiei imperiale din Basarabia, de cele mai
multe ori sigilate cu verdictul “strict secret”. Deşi fragmentare (unele s-au conservat doar în varianta
de “ciornă”), aceste probe certe ale istoriei noastre culturale, vin să întregească un segment
important al istoriei presei basarabene de la mijlocul secolului al XIX-lea.
În epicentrul evenimentelor din aceşti ani se impune o personalitate cunoscută în istoria presei
din provincie – consilierul de stat Ioan Dabija 162 . Numele acestuia este cunoscut alături de cel al
lui Alexandru Hâjdău, Constantin Stamati, Alexandru Cotruţă s. a., în calitate de eventual colaborator
în proiectul de editare la Chişinău a unei reviste cu titlul Steluţa Prutului. Cum de altfel,
s-au întrebat şi alţi cercetători în domeniu – să fie oare, vorba de o replică la “Steaua Dunării” a
lui M. Kogâlniceanu? 163 .
Pentru a găsi un răspuns afirmativ la această întrebare, să încercăm o structurare a materialului
decodificat din dosarele secrete ale arhivei guvernatorului din Chişinău şi cele din arhiva
Guvernatorului general din Odesa (publicat de Al. Boldur în 1943), în scopul de a reînchega un
tablou adecvat realităţii istorice din epocă în legătură cu activităţile întreprinse de către consilierul
Ioan Dabija în scopul editării unor ziare în Basarabia 164 . Investigaţiile întreprinse asupra
probelor documentare cuprinse între anii 1858-1864, ne conduc să delimităm două etape:
158
Efim Levit, Primele încercări de editare a unui periodic în Basarabia şi răspândirea iniţială a presei ruse în ţinut (1820-1850), în Pagini din
istoria literaturii şi culturii moldoveneşti, Editura Ştiinţa, Chişinău, 1979, p. 3-29; Idem, Vasile Ciocanu, Literatura din Basarabia în anii
1840-1880 (Unele aspecte),în Pagini din istoria literaturii şi culturii moldoveneşti, Editura Ştiinţa, Chişinău, 1979, p. 30-58; Pavel Balmuş,
Coordonate ale activităţii lui A. Hâjdeu, în Pagini din istoria literaturii şi culturii moldoveneşti, Editura Ştiinţa, Chişinău, 1979, p.69-83.
159
Basarab. Scrisori din Basarabia, 1880-1890, Vol. 1. Ediţie îngrijită de Aristiţa şi Tiberiu Avramescu, Editura Ştiinţa, Chişinău –
Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1996, 316 p; Basarab. Scrisori din Basarabia, 1884-1890, Vol. 2. Ediţie îngrijită
de Aristiţa şi Tiberiu Avramescu, Editura Ştiinţa, Chişinău, 2001, 298 p.
160
Basarab. Scrisori din Basarabia, 1884-1890..., Vol. 2, p. XI-XV.
161
Alexandru Boldur, Basarabia românească, Tpografia Carpaţi, Bucureşti, 1943; Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei...,
p .471-474.
162
Лотоцки П.А., Список и краткая биография окончивших курс Кишиневской Духовной Семинарии за сто лет его существования,
Епархаильная Типография, Кишинев, 1914, с. 4. Ioan Dabija, fiu de nobil, născut în 1808, în ţinutul Orhei,
absolvent al Seminarului Duhovnicesc din Chişinău, promoţia anului 1827.
163
Pavel Balmuş, Mesaje româneşti din Basarabia anilor 1860-1890, în Sud-Estul şi contextul european, Buletin VII, Institutul de Studii
Sud-Est Europene, Bucureşti, 1997, p. 70; Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei, Editura Victor Frunză, Bucureşti, 1992, p. 471.
164
ANRM, F. 2, inv. 1, d. 2790, p. 160; pe 5 decembrie 1836 este înregistrată trecerea lui Ioan Dabija la vama Sculeni. În actul
semnat de el (nr. 2489) se arată că acesta „se îndreaptă spre Chişinău. Ioan Dabija se obliga să prezinte la cancelaria guvernatorului
cărţile „în dialect străin”, înregistrate la controlul vamal în „catalogul-anexă”.
– 36 –