Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Maria Danilov
roagă să i se aprobe editarea la Chişinău a unei gazete cu titlul Românul. Totodată, funcţionarul
din cancelaria Direcţiei guberniale amintea, între altele, că tipograful Achim Popov insista ca
acelei publicaţii să i se adauge şi „un buletin regional” 120 . Alte mărturii în această privinţă au fost
decodificate în anii din urmă de către cercetătorul Gheorghe Negru (în colecţia Arhivei Istorice
de Stat a Rusiei) şi, care lărgesc mult perspectiva de abordare a problemei ziarului Românul 121 .
***
Înainte însă de a lămuri unele aspecte ale problemei cenzurii intervenite în cazul publicaţiei, se
cuvine tocmai să amintim în context că tipograful Akim Popov, cel care era delegat să-şi asume iniţiativa
tipăririi ziarului, deţinea la acea vreme unica – în toată Basarabia – tipografie particulară 122 .
Încercările armeanului Achim Popov de a organiza o întreprindere tipografică în Basarabia se înscriu
„la anul 1838, aprilie 15 zile”, când acesta înainta un memoriu către Pavel Ivanovici Feodorov, guvernatorul
militar al Basarabiei 123 . Iniţial Akim Popov intenţiona să deschidă o întreprindere litografică
la Ismail „în oraşul port”. Pentru a fi legiferată activitatea unei asemenea întreprinderi se cerea, mai
întâi, avizul guvernatorului general de la Odesa, apoi al Ministrului de Interne.
Funcţionarii imperiali erau preocupaţi să adune cele mai diverse informaţii despre persoana lui
A. Popov. Spre exemplu: în adresa din 7 octombrie 1839, guvernatorul din Chişinău era întrebat
dacă este cunoscut şi statutul social al persoanei în cauză, la ce clasă socială poate fi atribuit,
pentru că „în lipsa acestor date”, susţinea guvernatorul din Odesa – „nu poate întreprinde un
demers către instanţele superioare” 124 . Abia în 27 februarie 1840, guvernatorul din Odesa aducea
la cunoştinţă despre avizul pozitiv obţinut de la graful Stroganov (ministerul de interne) pentru
deschiderea atelierului de litografie solicitat de Akim Popov. Guvernatorul mai atenţiona să fie
informat „când va avea loc evenimentul deschiderii oficiale al întreprinderii lui Popov” 125 .
Chiar şi în lipsa unor asemenea iniţiative, organele de cenzură difuzau circulare prin care solicitau
informaţii exacte asupra numărului de tipografii din oblastea Basarabiei. Spre exemplu, în
1833, mai 15 (nr. 8716, secţia a 3-a imperială), pe adresa guvernatorului civil al Basarabiei este
înregistrată dispoziţia guvernatorului general al Novorossiei prin care acesta solicita informaţii
exacte despre numărul de tipografii în Basarabia, cu indicarea „locului unde se află” 126 . Sau: cu
data de 6 iunie 1833, consemnăm o altă adresă a Ministerului Afacerilor Interne (departamentul
de poliţie, secţia de statistici), care atenţiona că „în baza circularei din 20 mai, curent, nr. 109, se
solicită informaţii referitor la numărul de tipografii în oblastea Basarabiei. Asemenea informaţii
erau solicitate anual de către „centrul de statistici” de pe lângă Ministerul Afacerilor Interne. În
context mai consemnăm raportul guvernatorului civil al Basarabiei (răspuns la Circulara ministerială
din 12 mai 1836), în care se confirmă că Tipografia Regională a Basarabiei funcţionează
din anul 1818 şi are două teascuri de imprimat. Iniţial pentru întreţinere se cheltuiau 500 ruble/
anual, din anul 1828 –800 rub., şi tot acolo: „În baza Ucazului Sf. Sinod din 4 mai 1814, în oblastea
Basarabiei, mai funcţionează o tipografie pe lângă Casa Arhierească pentru tiparul cărţilor în
limba slavă şi cea moldovenească, cât despre sursele de întreţinere se va raporta către Sinodul
din Petersburg” 127 .
120
ANRM, F. 2, inv.1, d. 5187, f. 1-1 verso.
121
Gheorghe Negru, Proiecte privind editarea ziarelor şi revistelor româneşti în Basarabia respinse de autorităţile ţariste. Ziarul
„Românul” (1846-1848), în Destin Românesc, Revistă de istorie şi cultură, An III [XIV], nr 5-6 [57-58], Chişinău, 2008, p. 22-31.
122
ANRM, F. 2, inv. 1, d. 2879, f.1-3; ANRM, F. 187, inv. 1, d. 13, f. 4; Activitatea editorială a lui A. Popov – aproape patru decenii
– a facilitat interesul cercetătorilor în domeniu.
123
ANRM, F. 2, inv. 1, d. 2879, f. 1.
124
ANRM, F. 2, inv. 1, d. 3078, f. 2.
125
ANRM, F. 2, inv. 1, d. 3078, f. 7.
126
ANRM, F. 187, inv. 1, d. 13, f. 4-4 (verso).
127
ANRM, F. 2, inv.1, d. 2110, f. 1-2; însemnare manuscrisă (partea inferioară a paginii): „Să se raporteze, precum că dintre
instituţiile nominalizate funcţionează aici numai o singură tipografie pe lângă Sfatul Oblastei şi alta pe lângă Consistoriul
Duhovnicesc”.
– 28 –