Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Presă şi cenzură în Basarabia. Documente şi comentarii
activităţile comisiei de tutelă în vederea elaborării proiectului de organizare a Bibliotecii publice
guberniale la Chişinău.
Revenind însă la activităţile dirijate de guvernul ţarist privitor la organizarea presei în gubernii,
trebuie să observăm şi altceva: iniţiativa ministerială (Ucazul imperial din 9 decembrie 1830)
a fost valorificată de un funcţionar imperial, şi anume, guvernatorul general al Novorossiei şi
Basarabiei, contele Mihail Semionovici Voronţov (1823-1853). Probabil acest funcţionar imperial,
educat în “şcoli occidentale”, a găsit de cuviinţă, să iniţieze în gubernia pe care o avea în supraveghere,
editarea unui ziar ce i-ar fi asigurat, în bună măsură, o coordonare mai eficientă a conducerii
ce şi-o asumase, de aceea şi încearcă să sondeze opinia publică din Basarabia în vederea
unei posibile editări a periodicului. După cum mărturisesc faptele, contele Voronţov a fost suficient
de insistent (corespondenţa ce se păstrează în arhivele locale este elocventă în acest sens),
atât cu subalternii provinciali, cât şi cu superiorii săi din Sankt Petersburg 89 . Cronologic această
corespondenţă poate fi structurată în două etape:
I. 8 martie – 21 noiembrie 1833;
II. 3 iulie – 15 noiembrie 1837.
În prima etapă sunt de reţinut trei adrese – din 8 martie, 8 mai şi 5 iulie 1833– prin care guvernatorul
general, contele M.Voronţov, solicita părerea administraţiei locale şi informaţiile necesare
“pentru editarea în oblastea Basarabiei a Buletinului” 90 . Vom observa, că deşi promulgate
de o autoritate reprezentativă a Puterii, aceste iniţiative nu reuşesc să treacă decât pragul unor
încercări particulare, fiind anihilate din start, de către sistemul administrativ, de rutină, al autocraţiei
ţariste, care era incompatibil cu orice manifestare de înnoire socială. Prima adresă, din 8
martie 1833, rămâne fără răspuns. Între timp au loc schimbări în conducerea regiunii, guvernatorul
civil, contele Sorokunski, fiind înlocuit cu I. S. Klişin (acesta din urmă cu funcţia de guvernator
interimar). În luna aprilie 1833 guvernatorul general a fost nevoit să expedieze la Chişinău o
adresă similară pentru a doua oară, în 8 mai 1833, însoţită şi de o notă specială, prin care se cerea
urgentarea unui răspuns privitor la oportunitatea editării unui periodic în provincie 91 .
Guvernatorul interimar al Basarabiei I. S. Klişin a fost nevoit, la rândul său, să insiste către
Consiliul Regional (autoritate administrativă şi judecătorească) pentru ca problema să fie examinată
“mai pe larg” (dispoziţia din 13 iulie 1833). Cert este că, guvernatorul Klişin primeşte chiar a
doua zi o relatare amănunţită în care se arăta că “o asemenea întreprindere utilă” necesită mari
cheltuieli de întreţinere. Iar ceea ce este deosebit de relevant, se atenţiona faptul că „locuitorii
oblastei sunt în majoritatea lor de obârşie moldovenească, care defel nu posedă limba rusă”, de
aceea, consideră ei “ar fi fost de folos ca buletinele” să fie şi traduse. La acel raport era anexată
o listă aproximativă de cheltuieli ce prevedea întărirea statelor la Tipografia Regională (funcţiona
din anul 1818), costul întreţinerii personalului 92 . Alte surse mărturisesc ca a fost procurat utilaj
special “unde urmau să tipărească încontinuu”. Aceste concluzii şi propuneri sunt readresate
în 17 iulie 1833, contelui M. Voronţov, care le va prezenta în demersul său din 30 august 1833
către instanţele din Sankt Petersburg – ministrului de interne D. Bludov. Refuzul acestuia a fost
categoric (adresa din 21 noiembrie 1833), deoarece “provincia nu se înscria pe temeiul regulamentului
statutar” privitor la editarea Buletinelor guberniale 93 . Însă vom observa că, premierul
promitea ”să nu întârzie să reia legătură” dacă va apărea o posibilitate “pe temeiurile căreia va
putea fi tipărit Buletinul gubernial basarabean” 94 .
În paralel, în proiectul de organizare a Bibliotecii Publice din Basarabia (1830), alcătuit de
89
Efim Levit, Primele încercări de editare a unui periodic în Basarabia..., p. 5; Dumitru Coval, Din istoria jurnalisticii româneşti...,
p. 214.
90
ANRM, F. 2, inv. 1, d. 1951, f. 5-6.
91
Efim Levit, op. cit., p. 6.
92
ANRM, F. 2, inv. 1, d. 1951, f. 13.
93
Efim Levit, op. cit., p. 7, 14-17.
94
ANRM, F. 2, inv. 1, d. 1951, f. 13-16.
– 23 –