Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Maria Danilov
Capitolul II
EPOCA DEBUTULUI. PROIECTE CENZURATE
Lipsa totală a perspectivelor pentru presa basarabeană este un fenomen constant pentru toată
perioada secolului al XIX-lea. Supusă unor restricţii opresive, presa locală a persistat permanent
sub teroarea cenzurii imperiale. După cum s-a constatat în scrisul nostru istoric, pe parcursul
secolului al XIX-lea, au fost cunoscute mai multe încercări, de fel timide, ale intelectualilor basarabeni
de a-şi crea o presă românească proprie: în 1830, 1845, 1846, 1848, 1858-1864, 1862,
1863, 1873 – însă toate încercările au fost anihilate şi înăbuşite „în faşă” de către autorităţile
ţariste, invocându-se diverse motive ce au servit drept pretext pentru interdicţiile cenzurii.
1. Începuturile presei basarabene: contextul imperial şi specificul local
Ţarismul a impus o nouă ordine de stat, inclusiv în viaţa cultural-naţională a românilor basarabeni.
Izolată politic şi cultural, Basarabia nu a putut cunoaşte fenomene de efervescenţă culturală
similară celora din restul Moldovei, sau din alte provincii româneşti care au dat naştere
presei naţionle încă în anii ‘30 ai sec. al XIX-lea. Cât priveşte provincia românească de la Est de
Prut, evident că pentru secolul al XIX-lea nu putem vorbi despre existenţa presei naţionale, însă
acest fenomen a fost de cauză şi nu de efect. De aceea, pentru a ne apropia de o explicaţie obiectivă
a faptului istoric, vom încerca să plasăm acest fenomen al presei basarabene, între contextul
imperial şi specificul local. Privită din această perspectivă istoria presei din Basarabia în secolul al
XIX-lea se înscrie, mai degrabă, ca un rezultat direct al relaţiilor dintre politică şi scrierea istorică.
Contextul imperial. De problemele presei propriu-zise erau preocupate mai multe ministere şi
departamente – Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Învăţământului Public, Direcţia a III-a de
poliţie, Comitetul de cenzură etc. 86 În măsura în care putem vorbi despre existenţa unei politici
anume ce ţinea de domeniul presei, atunci trebuie să remarcăm doar că politica ţaristă era orientată
constant spre menţinerea în circuitul public a unor reviste de specialitate pur tehnice, medicale
sau ale unor ministere, în scopul de a distrage opinia publică de la problemele sociale mari
care frământau societatea din imperiu. Politica conservatoare a autocraţiei ruse se înscrie perfect
în mesajul Ucazului imperial din 9 decembrie, 1830, care prevedea organizarea unor gazete
pentru centrele de gubernii cu titulatura de “Gubernskie Vedomosti.” Ideea unei asemenea creaturi
publicistice îi aparţine ministrului de interne D. Bludov, care a promovat cu insistenţă realizarea
acestui proiect guvernamental. Iniţial acest tip de gazetă a fost experimentat în 6 gubernii
– Astrahan, Kazan, Kiev, Novgorod, Iaroslavl, Slobodka Ucraineană, Basarabia evident, nu intra în
această categorie. Şi mai mult, ea nu va intra în sfera de interese ale politicii imperiale, în sensul
editării unui periodic local, nici în anii următori, şi acest moment poate fi cu uşurinţă urmărit în
baza materialului documentar depozitat în arhivele locale 87 .
Specificul local. În contextul iniţiativelor ministeriale de organizare a presei în gubernii, este
absolut necesar să punem în valoare şi unele manifestări locale. Este un fapt incontestabil, că
iniţiativa creării unui periodic în Basarabia, „în limbile moldovenească şi rusă” cu titulatura
de Curierul basarabean, a intervenit ceva mai devreme decât directiva ministerială 88 . Această
frumoasă iniţiativă considerată, pe bună dreptate, drept prima încercare de organizare a presei
din provincie (şi rămasă, de altfel, neobservată de autorităţile ţariste), este atestată în legătură cu
86
Russia and reform, By Bernard Pares M.A., Archibald Constable & CO. LTD, London, 1907, p. 281-287.
87
ANRM, F. 2, inv. 1, d. 1951, f.1-7; Efim Levit, Primele încercări de editare a unui periodic în Basarabia şi răspândirea iniţială a
presei ruse în ţinut (1820-1850), în Pagini din istoria literaturii şi culturii moldoveneşti, Ştiinţa, Chişinău, 1979, p. 6-7.
88
Ганенко П., История Кишиневской публичной библиотеки (1830-1917), Кишинев, 1966, с. 20; Efim Levit, Primele
încercări de editare a unui periodic în Basarabia..., p. 4-5.
– 22 –