Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

More documents

Recommendations

Info

Presă şi cenzură în Basarabia. Documente şi comentarii 3. Analiza surselor Este tocmai important se precizăm, din capul locului, că probele documentare asupra istoriei presei basarabene sunt dispersate în diverse fonduri ale Arhivei Naţionale din Chişinău. Cele ce reflectă nemijlocit activitatea instituţiilor de cenzură sunt, în marea lor majoritate, concentrate în fondul Guvernatorului civil din Basarabia (Fondul 2) şi în cel al Direcţiei guberniale de jandarmi (Fondul 297). Informaţiile selectate se constituie astfel, dintr-o impunătoare corespondenţă „strict secretă”, distribuită atât între funcţionarii administraţiei locale de diferite nivele: Guvernatorul civil al Basarabiei, şeful Jandarmeriei guberniale, ispravnicul de Judeţ, procurorul oraşului Chişinău, cât şi între cei din structurile superioare: Guvernatorul General al Basarabiei şi Novorosiei şi, la etapa finală, între structurile centrale din Sankt Petersburg (Departamentul Principal pentru Problemele Presei şi Cenzurii). Abundenţa acestui tip de documente de cancelarie reflectă specificul administrării imperiale a provinciei orientat exclusiv spre executarea întocmai a prevederilor circularelor emise de către centru şi funcţionarii ministerelor imperiale din Sankt Petersburg. Ce ne oferă, totuşi, sursele cele dintâi? Aceasta categorie de documente de uz intern – diverse rapoarte, dispoziţii, note informative, petiţii etc. – însumează preţioase informaţii despre peisajul jurnalistic provincial, despre condiţiile istorice în care îşi desfăşoară activitatea presa basarabeană de-a lungul unui secol de dominaţie străina. Ele ne oferă date sigure privitor la numele şi prenumele editorilor; vârsta acestora şi locul de trai; tipografia unde urma să fie executat tiparul. Sunt la fel de preţioase datele privitor la conţinutul programului propriu-zis al ziarelor şi al revistelor ce urmau să apară. Aceste date sunt o restituţie documentară adecvată surselor istorice. Ele ne creează, fără îndoială, o posibilitate unică de cunoaşterea obiectivă a realităţilor basarabene ce se referă la istoricul presei. În linii mari vom observa că, mărturiile documentare referitor la presa basarabeană din secolul al XIX-lea sunt puţine. Referinţele noastre sunt adunate, mai degrabă, din fărâmele de informaţii oferite de fondul arhivelor „secrete” al administraţiei imperiale din provincie. Iar un atare context de documentare nu este tocmai favorabil cercetării şi trebuie explicat de ce. • Mai întâi, pentru că ne oferă, fără îndoială, o perspectivă unilaterală asupra fenomenului presei basarabene: o istorie prinsă în contextul imperial, mai exact al „punctului de vedere” al funcţionarului imperial, fie cel din Sankt Petersburg sau cel local, din Basarabia. • Si doi: arhivele locale nu sunt complete. În special colecţia de documente a fondurilor de referinţă „secretă” a organelor de cenzură şi control. Este dificil să ne pronunţăm asupra criteriilor de selectare şi completare a colecţiilor de altădată. Comisiunea Ştiinţifică Gubernială a Arhivelor din Basarabia (fondată în 1898) 77 a fost prima instituţie de acest gen, care şi-a orientat activitatea prioritar spre constituirea Arhivei Istorice. Însă secretarul acelei Comisiuni, distinsul istoric Ioan Halippa, a reuşit doar parţial să realizeze acele sarcini defel uşoare 78 . Cea mai mare parte a colecţiilor de documente au fost inventariate între anii 1910-1918. Ar trebui să luăm în consideraţie şi rolul factorului subiectiv (neglijenţa funcţionarului de cancelarie) în completarea colecţiilor. Este vorba de acea parte însemnată a colecţiilor de documente conservate în versiuni de „ciorne”, adică caligrafiate neglijent. Alteori textul e fragmentat în mai multe versiuni de copii prinse în diverse redacţii ale scribului de cancelarie. Nu trebuie să excludem şi faptul că parte din arhivele locale a fost dispersată în procesul de „arhivare” şi/sau conservare a materialului documentar. O altă dificultate cu care se confruntă cercetătorul ţine de accesul direct la surse (documente originale). Or, tocmai colecţiile amintite – fondul Guvernatorului civil din Basarabia (Fondul 2) şi 77 Труды Бессарабской Губернской Ученой Комиссии (TBUAK), том. I, Кишинев, 1900, с. 10; vezi hotărârea Ministerului Afacerilor Interne a Rusiei din 1897 (nr. 103): „Despre instituirea la Chişinău a Comisiei ştiinţifice guberniale şi a Arhivei Istorice”; deschiderea oficială a Comisiunii arhivelor a avut loc la 23 august 1898, ora 14.00, în localul Şcolii Reale din Chişinău (actualmente blocul Facultăţii de Filologie şi Limbi străine, USM). 78 Ioan Halippa a fost „rechemat” de autorităţile ţariste din activitatea Comisiunii Arhivelor şi trimis să-şi exercite funcţiile în altă localitate din Imperiul Rus (or. Berdeansk), în 1905 şi 1910. – 19 –
Maria Danilov în cel al Direcţiei guberniale de jandarmi (Fondul 297) nu sunt accesibile cercetătorului în versiunea „documentului de epocă”. Aceste colecţii au fost/ sunt din categoria documentelor suprasolicitate, de aceea şi sunt supuse unui risc sporit de degradare. Cercetătorul are acces doar la colecţiile-foto digitalizate în „filmuleţe” (’70, sec. XX), de o calitate foarte proastă, cu multe deficienţe în munca de cercetare (rupturi, fragmentări de text etc.). Toţi aceşti factori, fie obiectivi sau subiectivi, cu care se confruntă de fiecare dată istoricul-cercetător defavorizează mult procesul de investigare. Mai mult, acesta adeseori este nevoit să parcurgă o cale lungă de cercetare pentru a aduna, selecta, închega, reînchega din ceea ce a fost dispersat sau distrus anterior în completarea colecţiilor din arhivele locale. Mai există, de fapt, pentru istoricul-cercetător, şi o altă cale de „salvare” a trecutului – apelul la surse cat mai diverse! La toate sursele ce pot arunca mai multă lumina asupra faptului istoric. Acest criteriu a fost şi rămâne temeiul în baza căruia pot fi reconstituite, reconsiderate faptele trecutului. Apoi, este cunoscut că cele mai complete surse ale „istoriei Basarabiei sub ruşi” se regăsesc în arhivele imperiale centrale (Arhiva Istorica de Stat a Rusiei). Cercetătorul Gheorghe Negru a publicat, în acest sens, o impresionantă colecţie de documente privitor la „presa de limbă română şi impactul cenzurii ţariste”, marea majoritate fiind selectate, identificate şi/sau decodificate din arhivele ruseşti: Moscova sau Sankt Petersburg 79 . În contextul abordării documentare a fenomenului presei basarabene este absolut necesar să observăm că sursele de arhivă privind aplicarea restricţiilor de cenzură asupra presei oficiale din provincie, pe parcursul secolului al XIX-lea, sunt puţine. Or, presa oficială este mai puţin afectată de instituţiile cenzurii ţariste. Se cuvine să remarcăm că, cercetările noastre vin să completeze parţial informaţiile documentare lansate în istoriografia basarabeană la începutul deceniului cinci al secolului XX, de către istoricul Alexandru Boldur 80 . Acesta din urmă a cercetat, în exclusivitate, Arhiva Guvernatorului General din Odesa, reuşind să reconstituie doar parţial evenimentele ce reflectau fenomenul presei basarabene între anii 1858-1864. Acestea sunt, în marea lor majoritate, documente oficiale ale administraţiei imperiale din Basarabia, de cele mai multe ori sigilate cu verdictul „strict secret” (corespondenţa, de regulă, era destinată guvernatorului general din Odesa, guvernatorului militar din Basarabia, Ministerului de Interne a Rusiei). Deşi, fragmentare, aceste probe certe ale istoriei noastre culturale, odată adunate, vin să întregească un segment important al istoriei presei basarabene de la mijlocul secolului al XIX-lea. Cele mai scunde colecţii de documente – în arhivele locale – sunt cele ce reflectă fenomenul presei de limbă română în Basarabia (sec. XIX – înc. sec. XX). Încercări, de fel timide, de a dura o presă românească în Basarabia au fost mai multe: în 1830, 1845, 1846, 1848, 1858-1864, 1862, 1863, 1873, 1906, 1908, 1912, 1913 – însă, sursele, repetăm, se regăsesc aproape integral în arhivele istorice din Sankt Petersburg sau Moscova (cazul ziarului Basarabia (1906-1907) 81 . Sunt readuse în discuţie importante mărturii (corespondenţa secretă) din arhiva Cancelariei guvernatorului militar al Basarabiei, ce conţin informaţii asupra colecţiei integrale de documente referitoare la ziarul Basarabia (Iaşi, 1879). Informaţiile selectate au la bază o reinterpretare asupra surselor depozitate în arhivele din Chişinău, dintr-o altă perspectivă istorică: o analiză de context, de mentalitate a funcţionarului imperial. Sarcinile serviciilor secrete din cadrul Direcţiei Guberniale ale ohranei ţariste nu se limitau doar la supravegherea persoanelor „suspecte” care emigrau din imperiu. Acestor categorii de funcţionari imperiali le revenea o sarcină mult mai dificilă: să colecteze şi să difuzeze informaţii sigure către serviciul diplomatic al Imperiului Rus, menite să asigure un control drastic asupra vieţii social-politice din România. Corespondenţa 79 Gheorghe Negru, Presa de limbă română din Basarabia şi Regatul României sub impactul cenzurii ţariste. Documente din arhivele de la Moscova, Sankt Petersburg, Chişinău, Bucureşti, revista Destin Românesc, nr. 5-6, Institutul Cultural Român, Chişinău, 2008, 362 p. 80 Alexandru Boldur, Basarabia românească, Tipografia Carpaţi, Bucureşti, 1943; Idem, Istoria Basarabiei, Bucureşti, Editura Victor Frunză, 1992, p . 471-474. 81 Arhiva Istorică de Stat a Rusiei (Sankt Petersburg), Fond 776, inv. 16, partea 1, d. 380. – 20 –
Page 2 and 3: Maria Danilov Presă şi cenzură
Page 4 and 5: Maria Danilov Presă şi cenzură
Page 6 and 7: CUPRINS PRELIMINARII...............
Page 8 and 9: Presă şi cenzură în Basarabia.
Page 70 and 71:
Presă şi cenzură în Basarabia.
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
Page 76 and 77:
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Page 122 and 123:
Page 124 and 125:
Page 126 and 127:
Page 128 and 129:
Page 130 and 131:
Page 132 and 133:
Page 134 and 135:
Page 136 and 137:
Page 138 and 139:
Page 140 and 141:
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Page 148 and 149:
Page 150 and 151:
Page 152 and 153:
Page 154 and 155:
Page 156 and 157:
Page 158 and 159:
Page 160 and 161:
Page 162 and 163:
Page 164 and 165:
Page 166 and 167:
Page 168 and 169:
Page 170 and 171:
Page 172 and 173:
Page 174 and 175:
Page 176 and 177:
Page 178 and 179:
Page 180 and 181:
Page 182 and 183:
Page 184 and 185:
Page 186 and 187:
Page 188 and 189:
Page 190 and 191:
Page 192 and 193:
Page 194 and 195:
Page 196 and 197:
Page 198 and 199:
Page 200 and 201:
Page 202 and 203:
Page 204 and 205:
Page 206 and 207:
Page 208 and 209:
Page 210:
show all

Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?