Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Presă şi cenzură în Basarabia. Documente şi comentarii
***
Referinţele oferite în continuare sunt selectate în baza unor investigaţii în colecţiile a două
instituţii: Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie şi Muzeul Literaturii Române „Mihail Kogâlniceanu”
din Chişinău. În contextul celor anunţate vom pune în evidenţă faptul că problema colecţiilor
este prioritară pentru instituţia muzeală, indiferent de profilul acesteia. Pentru că muzeul,
ca atare, nu deţine şi nu expune pentru public obiecte fără valoare, adică falsuri sau copii multiplicate.
Privită din această perspectivă, anume problema colecţiilor de patrimoniu capătă o semnificaţie
deosebită într-un muzeu de istorie naţională. Motivul pentru care mi-am propus să fac o
prezentare succintă /sumară a colecţiilor de presă românească mai are însă şi o altă acoperire.
Instituţia muzeală, având un statut specific de funcţionare, nu întotdeauna este accesibilă
unui cerc larg de cercetători. Şi în acest sens, putem afirma fără exagerări că informaţia ştiinţifică
asupra colecţiilor de patrimoniu muzeal, de cele mai multe ori, este lipsă în circuitul ştiinţific. Şi
mai mult: atunci când întâlnim, totuşi, unele referinţe la colecţiile depozitate în instituţia muzeală,
acestea, de cele mai multe ori, sunt accidentale şi suferă de imprecizii, erori, adică sunt incerte 65 .
Cum altfel am putea explica faptul că unicul exemplar al ziarului Basarabia – nr. 40 din 11 octombrie
1906 (din cele 79 de numere apărute), aflat în colecţiile Muzeului Literaturii Române „Mihail
Kogâlniceanu” din Chişinău, nu este trecut în Catalogul Presei Basarabene (Chişinău, 2002).
Acest moment, credem, este suficient de elocvent în privinţa nivelului de cunoaştere a colecţiilor
muzeale şi valorificarea datelor tezaurizate în asemenea instituţii de profil. Pentru că instituţia
muzeală, pe lângă multe alte funcţii pe care i le impune statutul de instituţie publică şi de cultură,
mai este şi un important depozit de informaţii de valoare. Or, muzeul ar trebui să fie conceput de
tagma cercetătorilor drept un important centru ştiinţific informaţional.
Dar să revenim. Pentru a contura o imagine de ansamblu a colecţiilor de presa românească,
care se deţin în aceste fonduri, vom recurge la unele statistici, preventive, bineînţeles. Actualmente,
instituţia muzeală deţine circa 17 mii de unităţi (exemplare/ inventariate) din periodicele
apărute în Basarabia, Rusia, România şi Ucraina, şi care cronologic acoperă un segment al istoriei
presei începând cu anii ’20 ai secolului al XIX-lea 66 – începutul secolului XXI 67 . În totalitate, fondul
colecţiilor de presă atinge cifra aproximativă de 450 titluri de periodice – ziare, reviste, buletine,
calendare etc. De asemenea s-a constatat că presa românească include doar 107 titluri (86 –
reviste, 21 – ziare), care cronologic se înscriu între anii 1867-2004, După cum vedem, tabloul
presei româneşti de colecţie este mai mult decât modest. În legătură cu această chestiune ar fi
important să reţinem următoarele:
(1) Vom observa că numărul revistelor de colecţie este impunător în raport cu cel al colecţiei
de ziare. Cea mai completă colecţie de reviste – de până la anul 1918 – este Buletinul Eparhiei
Chişinăului şi Hotinului (Kişinevskie Eparhialinye Vedomosti (1867-1917), ediţie bilunară,
a apărut în versiune bilingvă (ruso-română) timp de aproape cinci ani (1867-1872).Versiunea
română a revistei nu era, de fapt, una tradusă mot et mot din rusă, cum, de pildă, sunt cărţile
bisericeşti, ediţii bilingve apărute în Tipografia Duhovnicească a Basarabiei în secolul al XIX-lea 68 .
Acest moment pare a fi deosebit de relevant pentru limbajul presei scrise româneşti, iar faptul
ca atare, a asigurat, fără îndoială, o anumită doză de libertate limbii, în sensul că astfel de texte
au evitat acele calchieri aberante din limba oficială a Imperiului Rus. În special, colecţia s-a
completat simţitor în anii din urmă (1989-2004), astfel încât numărul exemplarelor intrate în
65
Presa basarabeană de la începuturi până în anul 1957..., p. 60 (nr. 94); p.145 (nr. 460); p. 146 ( 461); , p. 230 (nr. 813); p. 300
(nr. 1104); p. 313 (nr. 1158); MLR, nr. inv. 1 3628.
66
Московские Ведомости/Moskovskie Vedomosti (1756-1917), cea mai veche publicaţie de colecţie. Se deţin ediţii pe anii:
1821, 1823, 1830,1832; vezi MNAIM, nr. inv. FB-10051.
67
Б.А. Трубецкой, Из истории периодической печати..., с. 197-231. În intervalul 1854-1917, în Basarabia, au apărut 255 de
titluri – ziare, reviste, calendare, buletine etc.
68
Bucoavna, Tipografia Exarhicească, Chişinău, 1814; vezi, de asemenea, ediţiile succesive apărute la Chişinău în 1815, 1822,
1842, 1844 – toate cuprind texte traduse din ruseşte cu numeroase calcuri lexicale sau cuvinte ruseşti adaptate.
– 17 –