Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Maria Danilov
înţeles că unul din factorii esenţiali, care a generat gradul de raritate al acestui gen de publicaţii
a fost şi tirajul redus al acestora. Ziarele româneşti basarabene abia treceau limita de 700-800
exemplare 60 . Oricum, în lipsa unui repertoriu general al presei româneşti de colecţie (din Republica
Moldova) este dificil să stabilim cu precizie locul lor de depozitare. Pentru a acoperi lacunele
enorme de informaţie documentară asupra presei româneşti de patrimoniu este absolut necesar
de a elabora conform rigorilor în domeniu şi de a ajusta la exigenţele moderne ale acestei discipline
– un Repertoriu bibliografic general al publicaţiilor periodice româneşti (din Republica
Moldova) – atât a presei locale, cât şi a celei tipărite în alte provincii româneşti. Privit din această
perspectivă, un asemenea repertoriu ar scoate din anonimatul istoriei, din imensitatea presei
ruseşti depozitată în colecţii de patrimoniu adevăratele valori ale culturii naţionale din acest
spaţiu 61 .
Este, totuşi, îmbucurător faptul că, atunci când colegii din România au purces la întocmirea
fişelor bibliografice pentru “tomul al IV-lea” al publicaţiilor periodice româneşti (Catalog alfabetic),
au convenit să cuprindă în câmpul lor de cercetare şi colecţiile din alte state – din Ungaria,
Ucraina şi Republica Moldova. Astfel, în urma deplasărilor la locul depozitării colecţiilor şi prin
corespondenţă, a fost consultat un mare număr de surse – ziare şi reviste, inclusiv şi repertorii/
bibliografii (ediţii locale), monografii, buletine etc., în care se conţin preţioase informaţii privitor la
numeroase titluri de periodice care lipseau din colecţiile Bibliotecii Academiei Române 62 . În totalitate,
volumul ieşit de sub tipar în 2003, sub egida Academiei Române cuprinde 3 918 descrieri 63 .
La fel, ar trebui să reţinem că metoda bibliografică, care stă la baza acestui catalog, s-a lărgit
considerabil incluzând alături de descrierile tradiţionale – cel al criteriului limbii şi al teritoriului
etnic, adoptate de întemeietorii primului volum – Nerva Hodoş şi Al. S. Ionescu – şi criteriul patronajului,
ceea ce a presupus includerea în volum a periodicelor ”neromâneşti” din alte ţări care au
pledat pentru interesele României, sau a celor patronate de instituţii româneşti din străinătate.
Nu este nevoie să stăruim asupra faptului că, consideraţiile exprimate de către alcătuitorii acestui
impunător volum asupra criteriului de selecţie a surselor sunt ajustate unor necesităţi crescânde
de orientare în vastul patrimoniu informaţional. Pentru că, în majoritatea cazurilor s-a procedat la
o selecţie riguroasă a periodicelor incluse în repertoriu, introducându-se concomitent şi o seamă
de modificări noi care îl face să câştige în precizie şi claritate. Şi totuşi, cei interesaţi de lumea
presei româneşti atunci când vor parcurge atent paginile „Tomului al IV-lea”, vor surprinde lipsa
în repertoriu a multor periodice româneşti apărute, în special, în perioada interbelică a Basarabiei.
De exemplu: Anuarul Liceului de băieţi ”Ştefan cel Mare”, Buletinul Camerei de Agricultură
a judeţului Bălţi, Buletinul Camerei de Comerţ şi de Industrie pentru judeţele Lăpuşna, Cetatea
Albă, Tighina şi Orhei, Buletinul Camerei de Comerţ şi de Industrie din Basarabia” etc. Or, acest
moment ne determină să susţinem că datele incluse în catalogul presei (Tom IV, Bucureşti, 2003)
sunt departe de a întregi un tablou complet al tipăriturilor româneşti basarabene din perioada
amintită. Cert este că cercetările orientate în direcţia completării spaţiului informativ asupra
colecţiilor de presă românească din Basarabia trebuie continuate 64 .
60
Б.А. Трубецкой, Из истории периодической печати Бессарабии. 1854-1916 гг., Штиинца, Chişinău, 1989, 272 с., 1989,
p.197-231; Dicţionarul Presei Româneşti. 1731-1915. Ediţie îngrijită de Georgeta Răduică, Nicolai Răduică, Editura Ştiinţifică,
Bucureşti, 1995, p. 59 [nr. 650].
61
În Basarabia secolului al XIX-lea, a existat doar o singură publicaţie (ruso-română) şi aceea efemeră – Кишиневские
Епархиальные Ведомости (1867-1872), după acest an revista bisericească continuă să apară până la anul 1917, doar în
versiunea rusă.
62
Colecţiile de periodice ale Academiei Române au constituit sursa principală în documentarea şi elaborarea fişelor de descriere
incluse în tomurile anterioare – Tom I-III (1913; 1969, 1987).
63
Publicaţiile periodice româneşti (ziare, gazete, reviste). Tom IV. Catalog alfabetic: 1925-1930. Descrierea bibliografică de
Ileana Stanca Desa; Dulciu Morărescu, Ioana Patriche, Cornelia Luminiţa Radu, Adriana Raliade, Ileana Sulică. Prefaţă de prof.
dr. Gabriel Ştrempel, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003, 1195 p.
64
Publicaţiile periodice româneşti (ziare, gazete, reviste)…, Bucureşti, 2003, 1195 p. În total, tomul al IV-lea, din Basarabia, între
anii 1925-1930, înregistrează 160 de titluri – ziare şi reviste.
– 16 –