Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Presă şi cenzură în Basarabia. Documente şi comentarii
antiromâneşti.
Istoria presei basarabene, pe segmentul interbelic, a înregistrat o solidă cercetare bibliografico-documentară
întreprinsă de către bibliologul Ion Şpac. Este vorba de două lucrări temeinice
în domeniu (2002 şi 2006): cea dintâi cuprinde o bibliografiere sintetică a unui volum imens de
informaţii selectate din colecţia revistei Viaţa Basarabiei (1932-1944) 54 ; cea de a doua lucrare de
referinţă la capitolul „studiu documentar informativ” este consacrată Revistei Arhivele Basarabiei
(1929-1938) 55 . Un studiu total, o adevărată comoară de informaţie, de cercetare a întregii colecţii
a revistei Arhivele Basarabiei. Deşi, cercetătorul nu pretinde la o totalitate absolută a prezentării
materialului de informare şi documentare cuprins în acest studiu, lucrarea este, totuşi, una de
excepţie. În acelaşi context de valorificarea a colecţiilor de patrimoniu se înscriu şi alte două
lucrări colective (materiale ale unor conferinţe ştiinţifice) apărute în 2005 56 şi respectiv, în 2008 57 .
Înainte însă, de a pune punct acestei foarte scurte treceri în revistă a studiilor asupra istoricului
presei basarabene, vom semnala o problemă de principiu: orientat retrospectiv, demersul nostru
istoriografic a cuprins doar unele intervenţii şi/sau reflecţii pe marginea unor scrieri de istorie a
presei basarabene apărute în intervalul 1923-2009.
2. Presa românească în colecţii de patrimoniu
Problema presei româneşti de colecţie din Republica Moldova este, credem, un subiect destul
de pretenţios atât sub raportul investigaţiilor de durată, cât şi cel al realizării acestuia în baza
surselor. Presa românească în acest spaţiu a fost puţină. Depozitarea/tezaurizarea acestui gen de
publicaţii în colecţii de patrimoniu, de-a lungul anilor, s-a făcut accidental, colecţiile fiind dispersate
şi fragmentare. Explicaţiile acestui fenomen sunt de cauză şi nu de efect. Nu vom încerca aici
un istoric al colecţiilor intrate în posesia unor instituţii deţinătoare de patrimoniu in acest spaţiu,
acesta rămânând să fie luat în dezbatere ca subiect propriu. Câteva momente însă, deosebit de
importante în dezvăluirea subiectului anunţat în titlu se cer, totuşi, a fi lămurite.
Pentru perioada secolului al XIX-lea, mărturiile documentare stau dovadă că în colecţiile Bibliotecii
Publice din Chişinău (fondată în 1832), au fost depuse într-un fond special de păstrare
– interzise pentru accesul public – colecţii de ziare româneşti, editate în Principatele Române şi
expediate la Chişinău pe adresa guvernatorului din Basarabia, prin serviciul diplomatic al Consulatului
Rus 58 . În legătură cu cele enunţate însă trebuie imediat să precizăm că, în depozitele Bibliotecii
Naţionale, astăzi, nu mai pot fi depistate urmele colecţiilor de altădată. Nu s-au păstrat: o
parte au fost sustrase în perioada regimului sovietic (readresate prin transfer în colecţiile bibliotecilor
din Moscova şi Sankt Petersburg), altele au fost distruse (arse) pe loc de către agenţii roşii
în anii ’60 ai secolului XX 59 .
La fel, ar mai trebui să precizăm că s-au păstrat foarte puţine colecţii din presa românească
basarabeană de la începutul secolului XX şi până la anul 1918, inclusiv, atât în depozitele instituţiilor
deţinătoare de patrimoniu din Republica Moldova, cât şi în cele din România (deşi se
cunoaşte că presa apărută în Basarabia a circulat, atunci în epocă, şi în dreapta Prutului). Bine-
54
Ion Şpac, Revista „Viaţa Basarabiei” 1932-1944. Cercetări bibliografice. Studiu documentar-informativ, Bons Offices, Chişinău,
2002, 254 p.; studiul cuprinde o compartimentare tematică bine închegată şi susţinută de un comentariu extins asupra fiecărui
capitol cuprins în lucrare (biserică, ştiinţă, cultură, învăţământ etc.).
55
Ion Şpac, Revista Arhivele Basarabiei (1929-1936), Studiu documentar-informativ, , Bons Offices, Chişinău, 2006, 254 p.
56
Presa din Basarabia. Analize, contexte, valori (1854-2004), responsabil de ediţie Maria Danilov, Cartdidact, 2005.
57
Presa scrie istorie. Primul Simpozion Naţional de Jurnalism, 11-12 mai 2006, Volum coordonat de Maria Danilov şi C. Manolache,
Chişinău-Ploieşti, 2008.
58
ANRM, F. 2, inv. 1. d. 7177, f. 1-3, 17-18. Corespondenţa guvernatorului din Basarabia Fanton de Verraion cu reprezentantul
Consulatului Imperial Rus din Iaşi, Serghei Popov, în vederea expedierii la Chişinău a unor ziare româneşti; ANRM, F.2, inv.1,
d. 7663, f.1-7; ANRM, F. 2, inv.1, d. 8014, f. 1-13; ANRM, F.2, inv.1, d. 7575, f. 1-5.
59
Mărturie a actului de barbarism, în acest sens, poate servi Directiva Ministerului de Interne al RSSM nr. 276 din 6 aprilie 1950
în baza căreia Arhiva Centrală de Stat din RSSM a selectat pentru distrugere stocuri de cărţi şi periodice de patrimoniu, în
special, din cele apărute în intervalul 1918-1940.
– 15 –