Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Presă şi cenzură în Basarabia. Documente şi comentarii
rămâne a fi una prioritară. Lucrarea a fost concepută, după cum se anunţă în Cuvânt către cititor
„cu scopul de a prezenta publicaţiile periodice apărute pe teritoriul dat, începând cu apariţia
primului buletin, în 1812 (considerat de autorii catalogului publicaţie periodică) şi până la anul
1957 (anul fondării Camerei Naţionale a Cărţii – s. n. – M.D) 43 . Acest impunător dicţionar al presei
locale, aşa cum a fost conceput de autori, cuprinde atât ziare şi reviste, cât şi calendare, anuare,
buletine, foi volante etc. Catalogul mai este însoţit de „index” ştiinţific – de nume, de pseudonime,
index tematic, cronologic, geografic, de limbi, indexuri auxiliare, ceea ce conferă lucrării o
ţinută academică. Mai reţinem că repertoriul cuprinde un areal geografic extins, care depăşeşte
propriu-zis hotarul politic în care s-a zămislit presa basarabeană. Astfel, deopotrivă cu publicaţiile
apărute pe teritoriul Basarabiei, sunt incluse şi cele editate în străinătate, dar „pentru Basarabia”,
multe dintre acestea fiind identificate, de cele mai multe ori, în baza unor surse pur informative,
ceea ce impune evident o decodificare ulterioară a acestora după surse inedite.
Ideea unui asemenea repertoriu a fost lansată încă la începutul anilor ’90 de către Biblioteca
Municipală B P. Hasdeu printr-o „delegare de sarcini” către filiala acesteia – Biblioteca „M.V.
Lomonosov” de a cerceta perioada 1812-1918 sub aspectul identificării periodicelor doar pentru
municipiul Chişinău 44 . Aceste iniţiative temerare s-au dovedit a fi deosebit de dificile, încât echipa
de lucru a fost nevoită de nenumărate ori, în anumite etape de lucru, să-şi reorienteze intenţiile
sub o altă optică de realizare şi cu o extindere cronologică şi geografică mult mai largă decât
era prevăzută iniţial, ceea ce a influenţat, credem, atât durata proiectului (iniţial era prevăzut
să apară către finele anului 1999), cât şi maniera de realizare a acestuia 45 . Dificultatea cercetării
bibliografice a fost condiţionată de dispersarea surselor (publicaţiilor – s. n..– M.D.), care, se
ştie, sunt depozitate în multe biblioteci şi arhive din statele vecine – Ucraina, Rusia, România. În
special, dacă ne referim la fondul colecţiilor de periodice în limba română de la începutul sec. XX,
volumul cărora – în arhive străine – ar putea fi estimat 90 la sută în raport cu colecţiile de patrimoniu
din Republica Moldova. La sfârşitul unui lung travaliu în domeniu pare a fi îndreptăţită
justificarea autorilor Catalogului Presa Basarabeană: „Noi nu am dispus de posibilitatea autorilor
Dicţionarului presei româneşti (1995), care au găsit în colecţiile Bibliotecii Academiei Române
circa 90% din publicaţii [...]” 46 .
Dincolo de acele piedici şi dificultăţi inerente unui asemenea proiect editorial, alcătuitorii au
stăruit să cuprindă „necuprinsul” – toată presa basarabeană de la începuturi şi până la 1957 –
într-un singur volum, ajustându-l, în final, unor necesităţi crescânde de orientare în vastul patrimoniu
informaţional. Şi totuşi, Bibliografia propriu-zisă a acestui Catalog este peste măsură de
complicată, cuprinzând: reviste, ziare, însemnări (!) anuare, cărţi de adrese(!), buletine, almanahuri,
calendare, foi tipărite la rotaprint, şapirograf, dactilografiate şi manuscrise (!) 47 . Nu ştim
exact care a fost criteriul de selectare a descrierilor bibliografice incluse în catalog, însă ordonarea
acestora în structura internă a catalogului este un lucru foarte dificil, defectuos chiar,
şi complică mult utilizarea acestuia. Lucrarea se complică şi din motivul că, multe din descrierile
incluse în catalog au fost consultate după surse pur bibliografice (nefiind atestate de visu
în colecţii de patrimoniu) care, la rândul lor, suferă de multe inexactităţi 48 . Pentru că, în majoritatea
cazurilor nu s-a procedat la o selecţie riguroasă a periodicilor incluse în repertoriu, iar
toate acestea, la rândul lor, au influenţat imaginea şi/sau conţinutul cărţii şi o fac să-şi piardă din
precizie şi claritate. Însă, de rând cu cele enunţate deja, e necesar să observăm şi altceva: toate
43
Presa basarabeană de la începuturi până în anul 1957…, p. 8.
44
Conceptul realizării unui Catalog al periodicelor basarabene a fost lansat mult mai înainte. Autori de proiect au fosat iniţial
Lidia Kilikovski, Nicolae Dabija şi Sava Pânzaru, însă proiectul a fost „dat de multe ori peste cap”, suferind modificări permanente
şi chiar sistat de mai multe ori.
45
Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” are în subordonare serviciul bibliografic – Centrul de Informare şi Documentare (CID) cu
statut de Departament în structura bibliotecii, fapt care a permis mărirea numărului de salariaţi.
46
Presa basarabeană de la începuturi până în anul 1957…, p. 19.
47
Ibidem, p. 9.
48
Ibidem, p. 230 (nr. 813); p. 300 (nr. 1104).
– 13 –