Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Presă şi cenzură în Basarabia. Documente şi comentarii
„secrete” din anonimatul dosit al arhivelor ne va apropia mult de înţelegerea fenomenului românesc
din a doua jumătate a sec. XIX, receptat din perspectiva intereselor imperiale (Imperiului
Rus). Constatăm, prin urmare, că valorizarea informaţiilor „secrete” va contribui esenţial la repunerea
în circuitul ştiinţific ale unor importante segmente ce ţin de istoricul presei basarabene.
Tabloul presei basarabene la începutul secolului XX este marcat de contextul evenimentelor
istorice ce s-au produs în imperiul ţarist. În urma schimbărilor social-politice intervenite după revoluţia
burgheză din anii 1905-1907, presa oficiala îşi pierde monopolul asupra pieţei mediatice
din tot cuprinsul vastului imperiu, inclusiv şi în gubernia Basarabiei.
În contextul abordării documentare a fenomenului presei basarabene este absolut necesar să
observăm că datele de arhivă privind aplicarea restricţiilor de cenzură asupra presei oficiale din
provincie se întâlnesc rar de tot. Presa oficială este mai puţin afectată de instituţiile cenzurii ţariste.
Presa de orientare general-democratică şi/sau liberală este cea mai numeroasă la început de
secol XX. Informaţiile documentare asupra acestui gen de presă anume sunt atestate în arhivele
locale, mai cu seamă, după proclamarea Înaltului Manifest din 17 octombrie 1905. Începând cu
anul 1906 putem vorbi şi de apariţia presei in limba română. Cele mai numeroase informaţii documentare
referitor la presa scrisă (în arhivele locale) sunt stocate între anii 1911-1913.
La începutul secolului XX s-a înregistrat o lărgire considerabilă a spaţiului geografic al presei
basarabene: atât ziare, cât şi reviste încep să apără în centrele de judeţ – Bălţi, Tighina, Orhei,
Akkerman, Bolgrad, Ismail. După unele statistici preventive pe anii 1900-1916 în total apăreau
254 ediţii (136 ziare, 78 reviste, anuare, suplimente literare, calendare etc.). Administraţia gubernială,
în 1913, a întreprins un şir de măsuri de precauţie în scopul respectării restricţiilor de cenzură.
Sub vizorul instanţelor de cenzură sunt consemnate publicaţiile ce apar în oraşele Chişinău,
Ismail, Akkerman, Bender şi Bălţi, considerate mari centre culturale, dintre care: Ismail este privit
ca „oraş de frontieră cu România”, Akkermanul (Cetatea Albă), este unul care se află în imediata
apropiere a oraşului Odesa, de aceea nu este liber de influenţa presei odesite şi, în sfârşit, oraşele
Bălţi şi Bender, considerate centre importante de dislocare a unităţilor de armată.
Cercetările întreprinse asupra fenomenului presei şi cenzurii în Basarabia la începutul secolului
XX, au condus la evidenţierea unor condiţii specifice de aplicare a legislaţiei imperiale privitor la
cenzura presei în Basarabia în baza Manifestului din 17 octombrie 1905; la sistematizarea datelor
istorice asupra titlurilor de ziare apărute în Basarabia la începutul secolului XX; la reconsiderarea
unor aspecte în problema apariţiei primului ziar în limba română (Basarabia, 1906-1907) în
contextul cenzurii ţariste; identificarea surselor documentare în vederea stabilirii volumului de
informaţii privitor la cenzura presei din Basarabia la începutul sec. XX.
La începutul secolului XX presa de limbă română a înregistrat un avânt spectaculos. S-a reuşit,
în anii din urmă, o recuperare esenţială de noi documente istorice care conduc la enunţarea unor
reconsiderări asupra procesului istoric basarabean ce ţine de domeniul istoriei presei de limbă
română la începutul secolului XX.
S-a dovedit că ziarul Basarabia (1906-1907), are o preistorie mai veche decât cea raportată
doar la evenimentele anului 1905. Surse inedite (din arhivele ruseşti: Fondul Direcţiei Centrale
pentru Problemele Presei), stau dovadă că această iniţiativă poate fi împinsă, cel puţin cu doi ani
mai devreme, adică la anul 1903. În abordarea problemelor legate de apariţia primului ziar în
limba română – Basarabia (1906-1907) – putem distinge, cel puţin, trei surse de documentare:
1) colecţia de documente din arhivele locale (foarte scunde, de altfel).
O bună parte din documentarul acestor colecţii, în anii din urmă a fost valorificat şi publicat în
diverse culegeri de materiale şi studii ce ţin de istoricul presei basarabene.
2) Colecţia de documente şi periodice din arhivele Federaţiei Ruse, unde, alături de importante
surse şi mărturii privitor la cenzura presei, se păstrează şi colecţia integrală a ziarului Basarabia
(1906-1907);
3) Colecţia de ziare şi reviste din România, dintre care ar trebui să reţinem colecţia de periodi-
– 135 –