Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Maria Danilov
baza unor mărturii inedite din arhivele ruseşti, privitor la contribuţia publicistică – în propagarea
valorilor culturii române – a unor personalităţi marcante din Basarabia, începând cu anii ’30 ai
secolului al XIX-lea: Alexandru Hâjdeu, B. P. Hasdeu, Ion Tanschi, Gheorghe Gore 33 , Polihronie
Sârcu, Alexandru Iaţimirschi ş.a. 34 Este valorificat, pentru prima dată, un material documentar
enorm: atât articole de sinteză publicate în presa rusă 35 , cât şi traduceri ruseşti din literatura
română 36 . Pe aceeaşi direcţie de investigare a surselor de istorie a presei basarabene se înscriu
cercetările lui Efim Levit 37 .
Valorizarea surselor (1989-2010). Această etapă este, totuşi, una distinctă în spectrul istoriografic
basarabean, odată ce nu numai că respinge tezele false de odinioară, dar şi le acoperă cu
argumente istorice concludente, valorizând astfel sursele documentare ale istoriei presei basarabene.
După anul 1989, scrisul nostru istoric înregistrează un şir de studii şi articole apărute în
diverse reviste de specialitate 38 . Aceste articole, cu o circulaţie restrânsă, sunt risipite în diferite
publicaţii şi niciodată adunate în lucrări de sinteză. Referinţele noastre – în continuare – sunt
concentrate asupra lucrărilor apărute în volum şi, care, nemijlocit reflectă fenomenul presei basarabene.
O importantă contribuţie în cercetarea problemelor presei şi cenzurii în spaţiul cultural
românesc este volumul apărut în 2005, la Bucureşti (coordonator Marian Petcu), care cuprinde şi
studiile unor autori din Republica Moldova 39 .
Nu poate fi neglijat – pentru evoluţia presei basarabene în secolul al XIX-lea – studiul îngrijit
de Aristiţa şi Tiberiu Avramescu, apărut în două volume, în 1996 şi, respectiv, în 2001, în colecţia
Pagini despre Basarabia 40 . O lucrare specifică, totuşi, care a cuprins arii de investigaţie risipite
în presa vremii pe parcursul mai bine de un deceniu. Autorii acestui important studiu de publicistică
basarabeană nu sunt nişte amatori în istoria cercetării presei propriu-zise. După cum ne
mărturisesc ei însuşi in „Prefaţa” cărţii, au lucrat ani în şir adunând şi fişând o solidă bază de date
pentru o proiectată lucrare de „Istorie a presei româneşti” rămasă nerealizată. Însă, pe parcursul
muncii de investigare a surselor au depistat o serie de publicaţii apărute în gazeta bucureşteană
Telegraful (autorul acestor texte publicistice nefiind identificat încă) 41 .
La finele anului 2002, istoria presei scrise din Basarabia s-a completat cu o lucrare de referinţă
bibliografică în domeniu – Catalogul „Presei basarabene” 42 , problema identificării surselor
33
Александрина Матковски, Презенце молдовенешть…, op. cit., p. 129-211.
34
Ibidem, p. 24-62.
35
Ibidem, p. 136-161.
36
Ibidem, p. 161-180.
37
Е. Левит, Примеле ынчеркэрь де едитаре а унуй периодик ын Басарабия ши рэспындиря инициалэ а пресей русе ын
цинут, Штиинца, Кишинэу, 1979 п. 3-30.
38
Ion Varta, Presa românească la începuturile sale, în Destin românesc, nr. 4, Bucureşti-Chişinău, 1994, p. 19-31; Ion Varta,
Unele deziderate ale mişcării naţionale a românilor basarabeani la mijloc de an 1906, în Destin Românesc, nr.1, Bucureşti-
Chişinău, 1995, p. 48-60; Valeriu Popovschi, Rolul ziarului „Cuvânt moldovenesc” în trezirea conştiinţei naţionale a românilor
basaraben în 1917, în Destin Românesc, nr. 4, Bucureşti-Chişinău, 1995, p. 76-85; Gheorghe Negru, Ziarul “Basarabia” (1906-
1907): informaţii inedite, în Destin Românesc, nr. 3, Bucureşti-Chişinău, 2001, p. 63-76; Maria Hasnaş, Ziarul Basarabia
– câteva file de arhivă, în Anuar, Chişinău, 1992, p. 205-208; Elena Ploşniţa, Aspecte privind dezvoltarea presei de limbă
română în Basarabia, în Anuar, Chişinău, 1995, p. 239-245; Maria Danilov, Presă şi cenzură în Basarabia (sec. XIX-înc. sec. XX),
Jurnalism & Comunicare, Anul II, nr. 2, Bucureşti, 2003, p.116-120; Crizantema de frontieră. Proza interbelică din Basarabia
[antologie îngrijită de Veronica Bâtcă], Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1996, 284 p.; Burlacu Alexandru,
Literatura română din Basarabia. Anii ’20-’30, Tehnica-Info, Chişinău, 2002; Alina Ciobanu-Tofan, Spiritus Loci. Variaţiuni pe
o temă, Chişinău, 2001; Maria Danilov, Circulaţia presei româneşti în Basarabia şi cenzura ţaristă, Destin Românesc, nr. 3-4,
An II [XIII, nr. 51– 52], Chişinău-Bucureşti, 2007, p. 64-83; Presa scrie istoria. Primul Simpozion Naţional de Jurnalism, [11-12
mai 2006], volum coordonat de Maria Danilov şi Constantin Manolache, Editura Libertas, Chişinău-Plioeşti, 2008, 184 p.;
Gheorghe Negru, Gheorghe Madan – agent al Imperiului Rus, Destin Românesc, nr. 1 (nr. 53), An III [XIV], Chişinău-Bucureşti,
2008, p. 75-95; Gheorghe Negru, Cazul Constantin Popescu şi identitatea cenzorului Gheorghe Madan, Destin Românesc, nr.
2 (nr. 60), An IV [XV], Chişinău-Bucureşti, 2009, p. 34-45.
39
Cenzura în spaţiul cultural românesc, [coordonator Marian Petcu], Comunicare Ro, Bucureşti, 2005, 430 p.
40
Basarab, Scrisori din Basarabia, Ediţie îngrijită de Aristiţa şi Tiberiu Avramescu, vol. I (1880-1883), Vol.II (1884-1890), Ştiinţa,
Chisinau , 1996/2001, 316 p./296 p.
41
Basarab, Scrisori din Basarabia…, vol. I (1880-1890); textele selectate din Telegraful Bucureştean au fost adunate de autori
înca in perioada regimului socialist şi păstrate pentru timpuri „mai bune”.
42
Presa basarabeană de la începuturi până în anul 1957. Catalog, ediţie îngrijită de Lidia Kulikovski, Chişinău, Epigraf, 2002,
652 p.
– 12 –