Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Maria Danilov
caţii din această perioadă apăreau sub un titlu comun, precum au fost ediţiile – gen „Bessarabetz”
673 şi/ sau „Basarabia” sau „Drug” 674 .
• lipsa unor ateliere tipografice – în măsură să asigure o periodicitate constantă a publicaţilor
periodice. La aceasta se mai adaugă şi lipsa de muncitori calificaţi în domeniu. Un număr
important de titluri apărute în această perioadă au o durată de cel mult doi-trei ani de activitate,
altele fiind identificate doar după surse de arhivă 675 . Cu atât mai mult cu cât sursele
bibliografice existente nu ne dau o informaţie exactă asupra titlurilor apărute în Basarabia
până la anul 1918, inclusiv.
Vom observa, de asemenea, că instituţiile de cenzură (la toate nivelele) activau în baza unor
regulamente temporare ce erau ajustate, de fiecare dată, unor noi cerinţe, unor noi sarcini intervenite
în urma revoluţiei ruse din anii 1905-1907. Acestea continuau să-şi desfăşoare activitatea
în baza unor regulamente vechi, acţiunile lor fiind racordate, de fiecare dată, unor instrucţiuni
restrictive şi/sau temporare până la emiterea noului Statut de cenzură. În fapt, existau aceleaşi
instituţii de cenzură, care militau pentru păstrarea unor interdicţii drastice faţă de presa de orientare
liberal-democratică. Cenzura, fiind un instrument viabil al puterii, un „atribut” indispensabil
al acesteia, a supravieţuit în Imperiul Rus şi după anul „libertăţilor presei” (1905), iar în zonele de
frontieră era multiplicat prin diverse dispoziţii ale funcţionarilor locali care se străduiau astfel să
asigure securitatea şi statornicia sistemului autocrat din Imperiul Rus.
673
Sub acelaşi titlu vezi: Бессарабец (1897-1906), editor Pavel Cruşevan; Бессарабец (1910-1911). A.V. Nour; Бессарабец
(1914), editor I. Cecan; Бессарабец (1914), editor V.I. Tihonovici.
674
Друг Бесарабии (1911-1912), editor A.M. Balabaev; Друг Народa (1912).
675
ANRM, F. 2, inv. 1, d. 9167, 9779.
– 128 –