Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

More documents

Recommendations

Info

Presă şi cenzură în Basarabia. Documente şi comentarii partea Comisiei marea bucurie că „se face legătura duhovnicească între Biserica basarabeană şi între Biserica Moldovei [...]. În curgerea de o sută de ani [...] nici un arhiereu rus din Basarabia n-au făcut vizită mitropolitului Moldovei din Iaşi pentru frăţeasca convorbire şi sfătuire despre lucrurile bisericeşti şi nici un mitropolit al Moldovei n-au putut aşijderea să vie la arhiepiscopul Chişinăului (s.n. – M.D.), necătând la apropierea locului şi la aceea, că moldovenii de peste Prut şi de la noi îs de o credinţă şi de un neam. Aceasta au fost şi împotriva canoanelor şi împotriva dragostei creştineşti [...]. Aici n-au avut loc nici etichetă şi obicei de prietenie, care avea loc în atârnările politiceşti” 591 . *** Ajunşi la această sărbătoare aniversară – la o sută de ani de presă bisericească basarabeană în limba română – ar trebui poate să-i cunoaştem şi/sau evocăm pe toţi acei preoţi şi dascăli de ţară care au trudit la întemeierea jurnalului bisericesc Luminătorul, acum un secol. Numele lor se cer înşirate ca într-un pomelnic în analele istoriei Neamului ca„ să fie peste lucrul nostru binecuvântarea Domnului [...]”. Pentru că, numai aşa au conceput cuvântul şi fapta înaintaşii noştri. Şi să fie „numele celor ce se vor osteni pentru norodul său fără vicleşug şi cu dreptate scrise în istoria neamului nostru şi la Dumnezeu însemnate” 592 , – pentru că truda şi osteneala lor nu a fost altceva decât un tribut de jertfă şi de lumină întru luminarea neamului românesc din Basarabia: „Scoală-te norod moldovenesc”, – liturgisea preotul basarabean din amvonul Bisericii Neamului în anul de graţie – 1917– „şi învie şi te va lumina Hristos [Efes 3, 14]. Amin”. Concluzii. Textele cuprinse în paginile revistei Luminătorul, în intervalul 1908-1918, sunt în marea lor majoritate, cu mici excepţii, traduceri/adaptări după literatura ecleziastică a teologilor ruşi. Dincolo de aceste constatări ar mai trebui să vedem în aceste pagini de revistă bisericească un adevărat monument de limbă. Pentru că aceste pagini de istorie ne dau posibilitatea să judecăm, să cuprindem de fapt într-o singură perspectivă graiul moldovenesc basarabean de la începutul secolului XX (după o sută de ani de rusificare forţată). Ele ne dau posibilitatea să desprindem – după fiecare rând de lectură – cuvinte din repertoriul substratului intim al graiului ţărănesc al sufletului românesc basarabean, iar stângăciile în traduceri nu sunt altceva decât o formă arhaică de adaptare la pretenţiile unei limbi străine, a limbii stăpânitorului, a spiritualităţii imperiale ruse. Două mari merite ar trebui să punem în evidenţă, acum, la o sută de ani de la apariţia revistei Luminătorul, – cea de educaţie moral-duhovnicească a clerului, a enoriaşilor şi cea de reînviere a graiului. 3. Presa de expresie rusă: între ambiţia imperială şi impasul provincial Sistemul opresiv al cenzurii ţariste a anihilat, din start, şi perspectivele de afirmare a ziaristicii ruseşti din provincie, încât aceasta nu putea satisface nici cerinţele cititorilor ruşi, rămânând în cea mai mare parte gazete provinciale de nuanţă locală 593 . Şi, totuşi, presa bisericească de la începutul secolului XX, spre deosebire de cea laică, a înregistrat şi unele performanţe în domeniu, fiind cunoscută şi apreciată, prin unii reprezentanţi de-ai săi, până şi la Sankt Petersburg. Este cazul preotului Ieremia Cecan (preot-paroh în comuna Nişcani, jud. Orhei) şi al revistei acestuia 591 Se face aluzie la vizita guvernatorului Basarabiei generalul Constantinovici la Iaşi – „la ceremonia organizată regelui Carol I” – acesta primind poruncă, timp de o oră, să fie la Iaşi şi „fiindcă scăpase trenul a plecat de la Chişinău la Ungheni cu trăsura, numai ca să fie la Iaşi la timpul indicat; vezi Luminătorul, nr. 3 [martie], 1918, p. 71-72. 592 Prot. Ioan Andronic, Cuvânt la intrarea Maicii Domnului în Biserică şi descoperirea Sfatului Ţării în Bessarabia, vorbit în soborul catedralei, Luminătorul, nr. 12 [decembrie], 1917, p. 20. 593 А. Матковски, Презенце молдовенешть ын публикацииле русе дин аний 1880-1905, Штиинца, Кишинэу, 1976, p. 129-136. – 113 –
Maria Danilov Наше Обьединениe (Unirea noastră) (1909-1911) 594 . Scopul revistei era „să unească pe clerici între ei [...], pe toţi intelectualii rurali, în scopul de a contribui la ridicarea stării spiritual-morale a parohienilor”. Sub un astfel de program anunţat, foarte vag , revista reuşeşte totuşi să adune şi să publice diverse materiale din viaţa clerului basarabean: din activitatea cotidiană a clerului rural, despre cântăreţi şi psalmi, despre soţiile de preoţi şi profesorii Seminarului Teologic, despre corupţie şi delapidări publice, despre gospodării rurale, epitropii etc. Colaboratori ai revistei sunt preoţii basarabeni şi chiar din alte eparhii, de exemplu, din Podolia, din Cherson 595 . Revista avea şi mulţi adversari, care pot fi depistaţi în paginile ziarelor Bessarabskaia jizni, Drug (cu pseudonimele Vosmiglasov, Vosmistişiev), mai primeşte şi avertismente de la chiriarhul basarabean, Serafim Ciceagov. În august 1911, sub presiunea autorităţilor revista îşi schimbă titlul în – Ob’edinenie (Unirea), iar conducerea publicaţiei va fi preluată de către soţia preotului, Eugenia Cecan 596 . Exceptând orientările „în spiritul epocii monarhiste” şi privită din perspectiva presei bisericeşti din Basarabia (şi nu numai), revista Наше Обьединение poate fi considerată un fenomen de excepţie în istoria presei basarabene. Fondată de un preot de ţară, aceasta a reuşit să promoveze destul de îndrăzneţ o atitudine independentă faţă de autorităţile eparhiale, atrăgând de altfel şi atenţia unor funcţionari din capitala imperiului, din Sankt Petersburg. A fost la începutul secolului XX, se pare, în întreaga Rusie, unica revistă bisericească particulară 597 . *** Documentar. Mărturiile aduse în discuţie, cronologic se înscriu pe segmentul anilor 1911- 1916 şi sunt, în totalitatea lor, restituiri documentare asupra istoriei presei basarabene (scrise în ruseşte), din fondul Cancelariei Guvernatorului civil al Basarabiei. Instituţiile cenzurii, în această perioadă, activau în baza unor regulamente temporare ce erau ajustate, de fiecare dată, unor noi cerinţe, unor noi sarcini, intervenite în urma revoluţiei ruse din anii 1905-1907. Pentru a închega o imagine adecvată realităţii concret-istorice în care s-a realizat presa din Basarabia în urma publicării Înaltului Manifest din 17 octombrie 1905, reproducem în continuare textul integral al documentului emis de către Direcţia Principală pentru Presă şi expediată către „conducătorilor de gubernii” 598 . Nr. 11723, octombrie 19, 1905: „Înaltul Manifest din 17 octombrie, curent, a delegat către guvern îndatorirea de a executa întocmai voinţa Majestăţii Sale privitor la bazele libertăţilor civile dăruite: libertatea persoanei, a cuvântului, a adunărilor/ întrunirilor. În urma demersului întreprins către Direcţia Principală pentru Presă, s-a stabilit în ce măsură poate fi deja implementată libertatea cuvântului tipărit. Direcţia Principală pentru Presă, executând circulara Ministerului Afacerilor Interne, consideră necesar de a delega unele sarcini către Comitetele de cenzură sau către unii cenzori pentru cenzură internă şi externă. Cele anunţate anterior cu privire la libertăţi vor conduce în timpul apropiat la schimbări esenţiale în Statutul cenzurii şi la emiterea unor legi noi. Însă până atunci, Regulamentele anterioare privitor la cenzură rămân în vigoare; însă atitudinea cenzurii faţă de presa periodică trebuie schimbată conform cerinţelor stipulate în Înaltul Manifest. Întrucât nici într-un stat nu există o libertate absolută a cuvântului tipărit, fără ca aceasta să fie limitată de legislaţia represivă a puterii, şi la noi asemenea legi întotdeauna vor limita libertatea cuvântului. Instituţiile de cenzură trebuie să se conducă în activitatea lor după legea penală, 594 Наше Обьединение, духовно-нравстенный, политический, экономический и литературный журнал монархического направления; nr. 1 din 18 decembrie 1909. 595 Nicolae Popovschi, Istoria Bisericii din Basarabia în veacul al XIX-lea sub ruşi, Chişinău, 1931, p. 272 –278. 596 Ibidem, p. 273. 597 Revista Unirea – Единение [cenzurat], editor Iremia Cecan, Nr.1, 1926 (33); faptul că revista şi-a găsit o continuitate şi după anul 1918 este o mărturie a ambiţiilor publicistice ale preotului Ieremia Cecan. 598 AISR, F. 776, inv. 34, d. 18, f. 1-2. – 114 –
Page 2 and 3:
Maria Danilov Presă şi cenzură
Page 4 and 5:
Maria Danilov Presă şi cenzură
Page 6 and 7:
CUPRINS PRELIMINARII...............
Page 8 and 9:
Presă şi cenzură în Basarabia.
Page 10 and 11:
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Page 52 and 53:
Page 54 and 55:
Page 56 and 57:
Page 58 and 59:
Page 60 and 61:
Page 62 and 63:
Page 64 and 65: Presă şi cenzură în Basarabia.
Page 164 and 165:
Page 166 and 167:
Page 168 and 169:
Page 170 and 171:
Page 172 and 173:
Page 174 and 175:
Page 176 and 177:
Page 178 and 179:
Page 180 and 181:
Page 182 and 183:
Page 184 and 185:
Page 186 and 187:
Page 188 and 189:
Page 190 and 191:
Page 192 and 193:
Page 194 and 195:
Page 196 and 197:
Page 198 and 199:
Page 200 and 201:
Page 202 and 203:
Page 204 and 205:
Page 206 and 207:
Page 208 and 209:
Page 210:
show all

Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?