Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Presă şi cenzură în Basarabia. Documente şi comentarii
partea Comisiei marea bucurie că „se face legătura duhovnicească între Biserica basarabeană şi
între Biserica Moldovei [...]. În curgerea de o sută de ani [...] nici un arhiereu rus din Basarabia
n-au făcut vizită mitropolitului Moldovei din Iaşi pentru frăţeasca convorbire şi sfătuire despre
lucrurile bisericeşti şi nici un mitropolit al Moldovei n-au putut aşijderea să vie la arhiepiscopul
Chişinăului (s.n. – M.D.), necătând la apropierea locului şi la aceea, că moldovenii de peste Prut
şi de la noi îs de o credinţă şi de un neam. Aceasta au fost şi împotriva canoanelor şi împotriva
dragostei creştineşti [...]. Aici n-au avut loc nici etichetă şi obicei de prietenie, care avea loc în
atârnările politiceşti” 591 .
***
Ajunşi la această sărbătoare aniversară – la o sută de ani de presă bisericească basarabeană
în limba română – ar trebui poate să-i cunoaştem şi/sau evocăm pe toţi acei preoţi şi dascăli de
ţară care au trudit la întemeierea jurnalului bisericesc Luminătorul, acum un secol. Numele lor
se cer înşirate ca într-un pomelnic în analele istoriei Neamului ca„ să fie peste lucrul nostru binecuvântarea
Domnului [...]”. Pentru că, numai aşa au conceput cuvântul şi fapta înaintaşii noştri.
Şi să fie „numele celor ce se vor osteni pentru norodul său fără vicleşug şi cu dreptate scrise în
istoria neamului nostru şi la Dumnezeu însemnate” 592 , – pentru că truda şi osteneala lor nu a fost
altceva decât un tribut de jertfă şi de lumină întru luminarea neamului românesc din Basarabia:
„Scoală-te norod moldovenesc”, – liturgisea preotul basarabean din amvonul Bisericii Neamului
în anul de graţie – 1917– „şi învie şi te va lumina Hristos [Efes 3, 14]. Amin”.
Concluzii. Textele cuprinse în paginile revistei Luminătorul, în intervalul 1908-1918, sunt în
marea lor majoritate, cu mici excepţii, traduceri/adaptări după literatura ecleziastică a teologilor
ruşi. Dincolo de aceste constatări ar mai trebui să vedem în aceste pagini de revistă bisericească
un adevărat monument de limbă. Pentru că aceste pagini de istorie ne dau posibilitatea
să judecăm, să cuprindem de fapt într-o singură perspectivă graiul moldovenesc basarabean de
la începutul secolului XX (după o sută de ani de rusificare forţată). Ele ne dau posibilitatea să
desprindem – după fiecare rând de lectură – cuvinte din repertoriul substratului intim al graiului
ţărănesc al sufletului românesc basarabean, iar stângăciile în traduceri nu sunt altceva decât o
formă arhaică de adaptare la pretenţiile unei limbi străine, a limbii stăpânitorului, a spiritualităţii
imperiale ruse. Două mari merite ar trebui să punem în evidenţă, acum, la o sută de ani de la
apariţia revistei Luminătorul, – cea de educaţie moral-duhovnicească a clerului, a enoriaşilor şi
cea de reînviere a graiului.
3. Presa de expresie rusă: între ambiţia imperială
şi impasul provincial
Sistemul opresiv al cenzurii ţariste a anihilat, din start, şi perspectivele de afirmare a ziaristicii
ruseşti din provincie, încât aceasta nu putea satisface nici cerinţele cititorilor ruşi, rămânând în
cea mai mare parte gazete provinciale de nuanţă locală 593 . Şi, totuşi, presa bisericească de la
începutul secolului XX, spre deosebire de cea laică, a înregistrat şi unele performanţe în domeniu,
fiind cunoscută şi apreciată, prin unii reprezentanţi de-ai săi, până şi la Sankt Petersburg. Este
cazul preotului Ieremia Cecan (preot-paroh în comuna Nişcani, jud. Orhei) şi al revistei acestuia
591
Se face aluzie la vizita guvernatorului Basarabiei generalul Constantinovici la Iaşi – „la ceremonia organizată regelui Carol I”
– acesta primind poruncă, timp de o oră, să fie la Iaşi şi „fiindcă scăpase trenul a plecat de la Chişinău la Ungheni cu trăsura,
numai ca să fie la Iaşi la timpul indicat; vezi Luminătorul, nr. 3 [martie], 1918, p. 71-72.
592
Prot. Ioan Andronic, Cuvânt la intrarea Maicii Domnului în Biserică şi descoperirea Sfatului Ţării în Bessarabia, vorbit în soborul
catedralei, Luminătorul, nr. 12 [decembrie], 1917, p. 20.
593
А. Матковски, Презенце молдовенешть ын публикацииле русе дин аний 1880-1905, Штиинца, Кишинэу, 1976, p.
129-136.
– 113 –