Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Maria Danilov
2. Despre proiectul unei reviste bisericeşti
„în limba moldovenească”
Mişcarea clerului basarabean, în sensul promovării unor interese naţionale majore, s-a manifestat
plenar la începutul secolului al XIX-lea, atât prin măsurile întreprinse în legătură cu redeschiderea
Tipografiei Eparhiale (26 octombrie 1906), cât şi prin legalizarea oficială a unei publicaţii
de limbă română – a „jurnalului bisericesc Luminătorul”. Bineînţeles că această mişcare culturalnaţională
a clerului român din Basarabia nu a apărut ad-hoc pe fundalul evenimentelor sociale ce
s-au produs în imperiul ţarilor la începutul secolului XX (revoluţia burgheză din anii 1905-1907).
Curentul cultural-religios în mijlocul preoţimii basarabene a fost o prezenţă perpetuă pe tot
parcursul secolului al XIX-lea, impunându-se în viaţa spirituală a provinciei chiar din momentul
anexării acesteia de către ruşi. Referitor, însă, la anul de apariţie al revistei – anul 1908 – nu mai
puţin important ar fi să sesizăm, să relevam, de fapt, şi un alt aspect al problemei, de detaliu şi,
care conturează o imagine nuanţată al unor realităţi basarabene. Doar atât. Apariţia jurnalului
bisericesc la începutul anului 1908 a coincis (ironia soartei) cu numirea în scaunul eparhial din
Chişinău al episcopului Serafim Ciceagov – adept înfocat al politicii reacţionare promovate de
oficialităţile ecleziastice imperiale după evenimentele amintite deja.
Biserica imperială se confrunta la începutul secolului XX cu mari probleme misionare, atât
în interiorul guberniilor ruseşti, cât şi în cele de la periferii, în teritoriile anexate. Astfel încât
problema misionară nu mai poate fi privită doar ca una specific religioasă. De problemele misionarismului
sunt preocupate şi autorităţile civile. Or, lupta preoţimii basarabene pentru editarea
uni jurnal bisericesc „de educaţie moral-duhovnicească” în limba română, în contextul amintit
are, bineînţeles, mai multe şanse de izbândă decât în secolul al XIX-lea.
***
Sfatul Frăţiei Naşterea lui Christos şi rolul acesteia în destinul jurnalului bisericesc. În temei,
în scrierile istorice au fost elucidate momentele organizatorice întreprinse de clerul basarabean
(către sfârşitul sec. XIX – începutul sex. XX) în vederea editării literaturii religioase în limba
română, – acestea fiind susţinute de episcopul eparhiot Iacov Piatniţki (1898-1904) 500 . Momentul
ca atare nu este de neglijat, mai ales, că are şi acoperirea unor probe documentare. În demersul
adresat către Sinodul din Sankt Petersburg (nr. 1366), din 23 martie 1900, episcopul, într-adevăr,
susţine că „marea majoritate a populaţiei din Basarabia, sunt moldoveni, iar în unele localităţi
locuiesc, în exclusivitate, numai moldoveni ce cunosc doar limba moldovenească 501 şi defel pe cea
rusească, de aceea literatura existentă în limba rusă este inaccesibilă majorităţii” 502 .
La 5 aprilie 1900, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse emite ucazul prin care încuviinţează activitatea
Frăţiei Naşterea lui Hristos, în scopul editării unor cărţi de lectură duhovnicească „în limba
moldovenească”, însă interzice crearea unui Comitet de cenzură locală (solicitat de chiriarh) care,
în opinia funcţionarilor ecleziastici din Petersburg, contravine Regulamentului din 16 aprilie 1869
privitor la „cenzura tipăriturilor” 503 . Să mai sesizăm, între altele, şi faptul că în rugămintea chiriarhului
privitor la tipărirea literaturii religioase, în scop misionar, nu se specifica unde anume vor
fi tipărite cărţile necesare, foile şi broşurile. Timp de aproape şase ani (1900-1906), tipăriturile
Frăţiei Naşterea lui Hristos vor apărea la tipografia evreului E. Şlimovici 504 .
500
Гурие (Гросу), Главнейшие моменты в истории молдавского книгопечатания в Бессарабии, în ТБЦИАO, том. 2-й,
Кишинев, 1910, c.1-22; Ştefan Ciobanu, Cultura româneacă în Basarabia sub stăpânirea rusă…, p. 234-235; Nicolae Popovschi,
Istoria Bisericii din Basarabia în veacul al XIX-lea sub ruşi, Chişinău, 2000 (prima ediţie apare în 1931), p. 255.
501
Notă: sintagma „limba moldovenească” este frecvent întâlnită în textele oficiale, publicistice şi literare din Basarabia la înc.
sec..XX; citatele integrate în text abundă de acest clişeu lexical.
502
Гурие (Гросу), Главнейшие моменты в истории молдавского книгопечатания в Бессарабии, în ТБЦИАO, том. 2-й,
Кишинев, 1910, c. 12. 1-22.
503
Гурие (Гросу), Главнейшие моменты в истории молдавского книгопечатания…, p. 14-15.
504
Prima „foaie” (sub nr.1) tipărită la Chişinău apare la 12 decembrie 1900, înainte de a fi examinate toate chestiile privitor la
– 100 –