Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

More documents

Recommendations

Info

Presă şi cenzură în Basarabia. Documente şi comentarii • Mai întâi, vom observa că nu corespunde realităţii afirmaţia lui Ştefan Ciobanu, precum că „greutăţile pe care le întâmpină ziarul îi face pe conducătorii lui să-l închidă” (!). Cert este că nu „conducătorii gazetei” au decis să închidă publicaţia, ci cenzura ţaristă a oprit-o. • Şi doi: numărul 78 al ziarului, din 4 martie 1907, n-a fost ultimul. A mai urmat cel din 11 martie 1907 (nr. 79), care cu adevărat a fost ultimul 492 (!). Toate aceste imprecizii, eronat multiplicate, niciodată limpezite, au condus în cele din urmă la interpretări neadecvate în literatura de specialitate. Spre exemplu, în 2007, într-o publicaţie apărută în revista Magazin Istoric, cercetătorul Ioan Lăcustă susţinea prompt: „memorialişti sau istorici afirmă că „Basarabia” a fost suprimată începând cu nr. 78, din 4 martie 1907” 493 . Bineînţeles că, asemenea afirmaţii sunt cu totul neadecvate. Este cunoscut, de altfel, că o serie de cercetători au elucidat exact fenomenul. Spre exemplu, Dumitru Coval (1992), susţine că „nr. 20 (79), de la 11 martie 1907, a fost ultimul în colecţia Basarabiei […] 494 . La fel, Nicolae Ciachir (1992) nota: „din păcate, ziarul Basarabia şi-a încheiat apariţia la 11 martie 1907” 495 , cum, de altfel şi cercetătorul Gh. Negru (2000), susţine că „după cum se ştie, la 11 martie 1907, ziarul Basarabia şi-a încetat apariţia” 496 . Altceva ar trebui să constatăm: faptul că informaţia istorică privitor la ultimul număr apărut al Basarabiei (nr. 79 din 11 martie 1907) a fost greşit interpretată în perioada interbelică (de Pan Halippa, Şt. Ciobanu ş.a), cu scurgerea timpului s-a ajuns să se confunde şi conţinutul propriuzis ziarului. Spre exemplu, Nicolae Ciachir (1992), care, după cum s-a arătat mai sus, indica corect data apariţiei ultimului număr (nr. 20/ 79 din 11 martie), atunci conţinutul acestuia este confundat cu cel din 4 martie (nr.19/ 78): „[…] Au apărut 54 497 de numere. Şi-a încetat apariţia, deoarece ultimul număr a îndrăznit să reproducă poezia „Deşteaptă-te Române” (s.n. – M.D.) 498 . Or, textul „Deşteaptă-te Române” apare pe prima pagină a ziarului Basarabia din 4 martie 1907 şi, nicidecum nu poate fi confundat cu cel din 11 martie, unde acesta este lipsă.. Această confuzie apare şi într-o lucrare recentă, în 2007: „după publicarea la 1 martie 1907, a imnului Deşteaptă-te Române, ziarul „Basarabia” a fost închis” 499 . În sfârşit, vom remarca faptul că, apariţia primului ziar de limbă română în Basarabia, la începutul sec. XX, n-a fost un fenomen accidental. Cu atât mai mult acest eveniment publicistic nu poate fi pus în exclusivitate în legătură cu înfrângerea Imperiului Rus în războiul ruso-japonez şi revoluţia rusă de la 1905-1907. Activitatea ziarului Basarabia a demonstrat cu prisosinţă, că în provincia dintre Prut şi Nistru ideea românismului, după aproape un secol de rusificare forţată a reuşit, totuşi, să răzbată, să pătrundă, să dăinuie în conştiinţa publică a unei părţi însemnate a diverselor categorii sociale: fie ţărani, preoţi sau nobilime. Primul ziar de limbă română – Basarabia (1906-1907) – a fost, mai degrabă, izbânda unei generaţii de jertfă. 492 Un exemplar (nr. 79 din 11 martie 1907) se deţine în colecţiile Bibliotecii Academiei Române. 493 Ioan Lacustă, „Basarabia” numărul neştiut, în Magazin Istoric, Aprilie, Bucureşti, 2007, p. 55-58. 494 Dumitru Coval, Gazeta „Basarabia” (1906-1907) în contextul evenimentelor primei revoluţii ruse, în Din istoria jurnalisticii româneşti. Sec. XIX-începutul sec. XX, Ştiinţa, Chişinău, 1992, p . 272. 495 Nicolae Ciachir, Basarabia sub stăpânirea ţaristă, Editura Didactică şi Pedagogică. R. A., Bucureşti,1992, p. 82. 496 Gheorghe Negru, Ţarismul şi mişcarea naţională a românilor din Basarabia..., p. 49. 497 Cifra este indicată greşit; au apărut 79 de numere ale ziarului Basarabia (în 1906 apar – 59, iar in 1907 – 20). 498 Nicolae Ciachir, Basarabia sub stăpânirea ţaristă…, p. 82; vezi nota la subsolul paginii. 499 Ion Ţurcanu, Istoria Românilor (cu o privire mai largă asupra culturii), Editura Istros, Brăila, 2007, p. 173. – 99 –
Maria Danilov 2. Despre proiectul unei reviste bisericeşti „în limba moldovenească” Mişcarea clerului basarabean, în sensul promovării unor interese naţionale majore, s-a manifestat plenar la începutul secolului al XIX-lea, atât prin măsurile întreprinse în legătură cu redeschiderea Tipografiei Eparhiale (26 octombrie 1906), cât şi prin legalizarea oficială a unei publicaţii de limbă română – a „jurnalului bisericesc Luminătorul”. Bineînţeles că această mişcare culturalnaţională a clerului român din Basarabia nu a apărut ad-hoc pe fundalul evenimentelor sociale ce s-au produs în imperiul ţarilor la începutul secolului XX (revoluţia burgheză din anii 1905-1907). Curentul cultural-religios în mijlocul preoţimii basarabene a fost o prezenţă perpetuă pe tot parcursul secolului al XIX-lea, impunându-se în viaţa spirituală a provinciei chiar din momentul anexării acesteia de către ruşi. Referitor, însă, la anul de apariţie al revistei – anul 1908 – nu mai puţin important ar fi să sesizăm, să relevam, de fapt, şi un alt aspect al problemei, de detaliu şi, care conturează o imagine nuanţată al unor realităţi basarabene. Doar atât. Apariţia jurnalului bisericesc la începutul anului 1908 a coincis (ironia soartei) cu numirea în scaunul eparhial din Chişinău al episcopului Serafim Ciceagov – adept înfocat al politicii reacţionare promovate de oficialităţile ecleziastice imperiale după evenimentele amintite deja. Biserica imperială se confrunta la începutul secolului XX cu mari probleme misionare, atât în interiorul guberniilor ruseşti, cât şi în cele de la periferii, în teritoriile anexate. Astfel încât problema misionară nu mai poate fi privită doar ca una specific religioasă. De problemele misionarismului sunt preocupate şi autorităţile civile. Or, lupta preoţimii basarabene pentru editarea uni jurnal bisericesc „de educaţie moral-duhovnicească” în limba română, în contextul amintit are, bineînţeles, mai multe şanse de izbândă decât în secolul al XIX-lea. *** Sfatul Frăţiei Naşterea lui Christos şi rolul acesteia în destinul jurnalului bisericesc. În temei, în scrierile istorice au fost elucidate momentele organizatorice întreprinse de clerul basarabean (către sfârşitul sec. XIX – începutul sex. XX) în vederea editării literaturii religioase în limba română, – acestea fiind susţinute de episcopul eparhiot Iacov Piatniţki (1898-1904) 500 . Momentul ca atare nu este de neglijat, mai ales, că are şi acoperirea unor probe documentare. În demersul adresat către Sinodul din Sankt Petersburg (nr. 1366), din 23 martie 1900, episcopul, într-adevăr, susţine că „marea majoritate a populaţiei din Basarabia, sunt moldoveni, iar în unele localităţi locuiesc, în exclusivitate, numai moldoveni ce cunosc doar limba moldovenească 501 şi defel pe cea rusească, de aceea literatura existentă în limba rusă este inaccesibilă majorităţii” 502 . La 5 aprilie 1900, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse emite ucazul prin care încuviinţează activitatea Frăţiei Naşterea lui Hristos, în scopul editării unor cărţi de lectură duhovnicească „în limba moldovenească”, însă interzice crearea unui Comitet de cenzură locală (solicitat de chiriarh) care, în opinia funcţionarilor ecleziastici din Petersburg, contravine Regulamentului din 16 aprilie 1869 privitor la „cenzura tipăriturilor” 503 . Să mai sesizăm, între altele, şi faptul că în rugămintea chiriarhului privitor la tipărirea literaturii religioase, în scop misionar, nu se specifica unde anume vor fi tipărite cărţile necesare, foile şi broşurile. Timp de aproape şase ani (1900-1906), tipăriturile Frăţiei Naşterea lui Hristos vor apărea la tipografia evreului E. Şlimovici 504 . 500 Гурие (Гросу), Главнейшие моменты в истории молдавского книгопечатания в Бессарабии, în ТБЦИАO, том. 2-й, Кишинев, 1910, c.1-22; Ştefan Ciobanu, Cultura româneacă în Basarabia sub stăpânirea rusă…, p. 234-235; Nicolae Popovschi, Istoria Bisericii din Basarabia în veacul al XIX-lea sub ruşi, Chişinău, 2000 (prima ediţie apare în 1931), p. 255. 501 Notă: sintagma „limba moldovenească” este frecvent întâlnită în textele oficiale, publicistice şi literare din Basarabia la înc. sec..XX; citatele integrate în text abundă de acest clişeu lexical. 502 Гурие (Гросу), Главнейшие моменты в истории молдавского книгопечатания в Бессарабии, în ТБЦИАO, том. 2-й, Кишинев, 1910, c. 12. 1-22. 503 Гурие (Гросу), Главнейшие моменты в истории молдавского книгопечатания…, p. 14-15. 504 Prima „foaie” (sub nr.1) tipărită la Chişinău apare la 12 decembrie 1900, înainte de a fi examinate toate chestiile privitor la – 100 –
Page 2 and 3:
Maria Danilov Presă şi cenzură
Page 4 and 5:
Maria Danilov Presă şi cenzură
Page 6 and 7:
CUPRINS PRELIMINARII...............
Page 8 and 9:
Presă şi cenzură în Basarabia.
Page 10 and 11:
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51: Presă şi cenzură în Basarabia.
Page 150 and 151:
Page 152 and 153:
Page 154 and 155:
Page 156 and 157:
Page 158 and 159:
Page 160 and 161:
Page 162 and 163:
Page 164 and 165:
Page 166 and 167:
Page 168 and 169:
Page 170 and 171:
Page 172 and 173:
Page 174 and 175:
Page 176 and 177:
Page 178 and 179:
Page 180 and 181:
Page 182 and 183:
Page 184 and 185:
Page 186 and 187:
Page 188 and 189:
Page 190 and 191:
Page 192 and 193:
Page 194 and 195:
Page 196 and 197:
Page 198 and 199:
Page 200 and 201:
Page 202 and 203:
Page 204 and 205:
Page 206 and 207:
Page 208 and 209:
Page 210:
show all

Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?