Monografia (document PDF) - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Presă şi cenzură în Basarabia. Documente şi comentarii
din izvoarele cele dintâi. Centrat pe linia interesului naţional promovat în publicistica timpului,
Ştefan Ciobanu a reuşit să urmărească „caracterul naţional” al ziarelor basarabene începând cu
anul 1906 şi până la 1917. Cu o insistenţă şi o minuţiozitate ştiinţifică de admirat, cercetătorul
a reuşit să scoată la lumină pagini puţin sau de fel cunoscute din istoria presei româneşti basarabene.
Mai mult chiar – a încercat şi în parte a reuşit – să schiţeze câteva însemnări şi asupra
unor publicaţii scrise „în ruseşte a acelor români basarabeni, care nutreau sentimente naţionale,
care apărau chestiunea naţională, care propagau ideea culturii româneşti în Rusia” 3 . Astfel
a cercetat „notiţele de călătorie” ale lui Alexandru Sturdza, publicistica lui Gheorghe Gore, Alexis
Nacco, Ioan Halippa, Alexe Mateevici, Leon Casso ş.a. 4 . De asemenea, Ştefan Ciobanu a întreprins
primele investigaţii asupra presei de limbă română din cele trei judeţe alipite (în urma războiului
Crimeii) la Principatului Moldovei (1858-1876) 5 .
În linii mari, ar trebui să subliniem faptul că, cercetările lui Ştefan Ciobanu s-au bucurat de
o înaltă apreciere în epocă, iar lucrarea amintită mai sus devenise una de referinţă în domeniu
chiar din momentul apariţiei acesteia 6 . La fel de actuală pare a fi aprecierea lui Liviu Marian în
acest sens (1932): „Unicul studiu privitor la publicaţiile periodice basarabene era compartimentul
presei din lucrarea lui Ştefan Ciobanu apărută la 1923 7 . Prima încercare însă nu era completă. Si
asta din motivul că surse sunt foarte puţine” 8 .
Alte studii cu referiri la presa basarabeană le datorăm ardeleanului Onisifor Ghibu 9 . De altfel,
ca şi în cazul elucidat mai sus, cercetările lui Onisifor Ghibu nu fac parte din categoria lucrărilor
dedicate în exclusivitate presei. Autorul, însă, deţine o concepţie istorică asupra evenimentelor
culturale ce s-au produs în provincia românească de la est de Prut, aflată timp de mai bine de
un secol sub tutela autocraţiei ţariste. Cea mai reprezentativă lucrare, în acest sens, rămâne a
fi studiul De la Basarabia rusească la Basarabia românească (Cluj, 1926) 10 . Deşi lucrarea este
subordonată unor obiective concepute tematic, chestiunea presei ocupă un spaţiu destul de
important în cercetările întreprinse de autor şi este prezentată în măsura în care ea poate direcţiona
mesajul fundamental al cărţii. Astfel sunt selectate date privitor la „Mesagerul Basarabiei
de la Chişinău” 11 , Junimii Literare din Cernăuţi şi „filişoarele” Frăţiei „Naşterea lui Christos din
Chişinău” 12 . O analiză de context a presei basarabene s-a făcut pe segmentul cronologic 1906-
1917, odată cu „prima revoluţie rusească”, care, în opinia autorului, a provocat „cei dintâi paşi
revoluţionari” pentru Basarabia pe pământul „clasic al toleranţei şi al libertăţii” în Elveţia. Acolo
apăru, la 1905, ca produs al „presei libere ruseşti”, cea dintâi gazetă basarabeană ce se chema
Basarabia 13 . Nu va trece cu vederea nici „Basarabia” lui Emanuil Gavriliţă, apărută la Chişinău în
24 mai 1906, a reuşit să adune în jurul ei „o mână de tineri revoluţionari şi naţionalişti moldoveni”.
La fel, un comentariu lărgit a fost rezervat revistei bisericeşti Luminătorul 14 , care a reprezentat
„cu asiduitate politica oficială la care preoţimea basarabeană adera cu toată puterea convingerii
3
Ştefan Ciobanu, Publicaţiile periodice româneşti…, p. 223.
4
Ştefan Ciobanu, Studii ruseşti asupra trecutului şi culturii românilor, în Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă,
Editura encilclopedică Gheorghe Asachi,Chişinău, 1992, p. 245-256.
5
Ibidem p. 4; Liviu Marian, Începuturile publicisticii româneşti, în Viaţa Basarabiei, nr. 2, 1932, p. 43
6
Petre Haneş, Scriitori basarabeni, Ed. a II-a, Casa Şcoalelor, Bucureşti, 1936, 246 p., vezi Prefaţa.
7
Ştefan Ciobanu. Din istoria mişcării naţionale în Basarabia [II], Viaţa Basarabiei, nr. 1-2, anul II, 1933, p. 3-13; autorul nu indicăpaginile
referitor la materialele preluate din revistele interbelice.
8
Liviu Marian, Începuturile publicisticii româneşti, Viaţa Basarabiei, nr. 2, Chişinău, 1932, p. 43.
9
Onisifor Ghibu, De la Basarabia rusească la Basarabia românească, Cluj, 1926, p. LVII-CXCII;
10
Ibidem, p. LVII-CXCII;
11
Ibidem, p. XLVIII.
12
Ibidem, p. L.
13
Ibidem, p. LVIII; este vorba despre ziarul fondat de către Zamfir Arbore.
14
Ibidem, p. LXXXIV –XCVI.
– 9 –