5, tipuri de culturi forestiere pentru fixarea $i ... - EdituraSilvica.ro

5, TIPURI DE CULTURI FORESTIERE PENTRU FIXAREA
$I .PUNEREA IN VALOARE A TERENURILOR AFECTATE
DE PROCESE DE ALUNECARE $I EROZIUNE DE ADINCIME
E. UNTARU, C. TRACI
Aiutaare lehnice:
I. ZI.OTA,
DINU, P. APOSTU
I. INTRODUCERE
Alunecdrile <strong>de</strong> teren Ei eroziunea <strong>de</strong> adincime se manifesti pe suprafefe
<strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mari gi repr^ezintd un serios pericol <strong>pentru</strong> sectorul agricol 9i <strong>pentru</strong>
economie in geieral. in ultimul timp, fenomenele <strong>de</strong> eroziune Ei-cu-<strong>de</strong>osebire
cele <strong>de</strong> alundcare s-au agravat mult.'Printre regiunile cele mai afectate au
fost Podigul central moldovenesc, in<strong>de</strong>osebi ju<strong>de</strong>tele
.Vaslui gi Iaqi .9i zona
Subcarpafilor <strong>de</strong> curburi. in foarte multe situa{ii .distrugerea
solului a luat
u.er.n'.u'proporfii, inctt folosirea lui <strong>pentru</strong> agriclltu^rd nu mai este posibild.
tnve'stigaliile efectuate ln pefioada [gZq'-tgZ1 au avut ca principale
obiect"iv'e stabilirea celor niai indicate specii gi.<strong>tipuri</strong> <strong>de</strong> <strong>culturi</strong>
foiestiere <strong>pentru</strong> impddurirea terenurilor <strong>de</strong>gradate pr.in alunecdri Ei eroziune
<strong>de</strong> adincime, inapt6 altor folosinfe <strong>de</strong>cit cea forestierd.
2. MATERIAL $I METODA
cercetdrile s-au efectuat in bazinele riurilcr S15nic, Cilndu, Rm. Sirat,
tnlilcov, Putna ;i Birlad Ei se refer[ la:. experinentarea d.iferitelcr.<strong>tipuri</strong> <strong>de</strong>
iutturi'forestieie prin foiosire a diferite prcce<strong>de</strong>e <strong>de</strong>.plantare, in diverse
condi{ii sta{ionale, cu executarea prealabilS a unor lucrdri simple <strong>de</strong> arnenajare
si consolidare a terenurilor alunecdtoare qi a celor cu eroziune <strong>de</strong> adincime;
;;";d;il;; oioau"ii"itatea acestor <strong>culturi</strong>, in diferite condi{ii sta{ionale
diri perimetreie <strong>de</strong> ameliorare reprezentative din teriioriile nen{ionate;.eficienta
vegetatiei <strong>forestiere</strong> in coirbaterea proceselor <strong>de</strong> alunecare qi eroziune
<strong>de</strong> - adincime. --Ltit
in suprafelelexperimentale cit qi in perimetrele in care s-au efectuat
cercetdri iri <strong>culturi</strong> instalate <strong>de</strong> unitd{ile <strong>de</strong>-productie. s-a fdcut mai intii
conditiilor sta{ionale care a constat in i<strong>de</strong>ntificarea. qi <strong>de</strong>scrierea
"ut."tui"u aminunlitd a formelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>gradare a terenului, a solului ;i substratului
litologic. --'-'-T"
lntreprinse s-a folcsit un mare numSr.<strong>de</strong> specii,(pilul
sitvesiiu, "*perimentdrile
prnul negru, salcimul, gorunul,.paltinul
95 SiTp li <strong>de</strong> mryt9-e-t9t)
Si proce<strong>de</strong>6 <strong>de</strong> impldurire variate (cu puiefi cu rddlcinile. nu<strong>de</strong> sau crescull
i;;;;ffi;1",-p"i&i <strong>de</strong> talie micd qi d6 tatie mai mare, planta{ii in gropi 9i
in cordon etc.i pe diverse categorii <strong>de</strong> terenuri alunecdtoare qi cu eroziune <strong>de</strong>
adincime.

Cercetirile asupra <strong>de</strong>zvoltirii <strong>culturi</strong>lor <strong>forestiere</strong> gi eficienfei tehnice
a acestora s-au efectuat pe suprafefe <strong>de</strong> 200-1 000 m2, cu condi{ii stationale
omogene. S-a analizat cregterea diferitelor specii ln diametru, in inll{ime gi
volum, modul <strong>de</strong> acoperire gi fixare a terenului, eficien{a acestora ln diminuarea
gi oprirea proceselor <strong>de</strong> alunecare sau <strong>de</strong> eroziune in adincime, eficicienfa
diferitelor amestecuri <strong>de</strong> specii, valoarea economici a diferitelor specii
sau <strong>tipuri</strong> <strong>de</strong> <strong>culturi</strong> etc.
3. PRINCIPALELE REZULTATE ALE CERCETARILOR
3.I. IMPADURIREA TERENURILOR ALUNEC.A,.
3.1.1 Instalarea <strong>culturi</strong>lor
_-Experimentdrile efectuate cu diferite specii qi formule <strong>de</strong> impddurire,
in diferite.conditii staf ionale, au ,dus la constatarea cd prin<strong>de</strong>rea gi menf inerea
<strong>culturi</strong>lor sint influenfate <strong>de</strong> particularitifile biologice ale speciilor
folosite, vjrgta, gi calitatea puietilor, modalit6|ile <strong>de</strong> manipulare gi tr-ansport
ale materialului sdditor gi tehnica <strong>de</strong> plantare.
Dintre speciile folosite au manifestat o sensibilitate mai mare la pocul
<strong>de</strong> plantare pinul silvestru gi pinul negru, dintre rSginoase ;i aninul r"iegru
gi alb, dintre foioase. Au prezentat o rezistenfl <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mare: sdlcioara,
salcimul, mojdreanul, citina alb5, plopul alb Ei plopii euramericani. S-a
constatat cd puie{ii viguroEi care prezinti un sistem radicular bine <strong>de</strong>zvoltat
{u9, in
general, la o reugitd superioard a <strong>culturi</strong>lor, comparativ cu puiefii
slab <strong>de</strong>zvoltati sau care prezintd un raport disproportionat intre rddi-cini qi
partea aeriani.
ln cazul pinului silvestru gi a pinului negru, puiefii repicati au avut
o comportare mult mai bund <strong>de</strong>cit puiefii nerepica{i. Rezultate superioare
au fos! obfinute Ei tn cazul folosirli <strong>de</strong> puie{i bine <strong>de</strong>zvolta{i, in
virstd <strong>de</strong> patru ani.
Ambalarea gi manipularea corectd a puietilor s-au reflectat in procente
<strong>de</strong> prin<strong>de</strong>re ;i menfinere'superioare, in<strong>de</strong>oiebi in cazul speciilor cu sbnsibilitate
mai mare la qocul <strong>de</strong> plantgre: pinii gi aninii;i mai cu seami in condifiile.
unor p.rimiveri secetoase. In mod asemdndtor a influenlat reusita <strong>culturi</strong>lor
tehnica <strong>de</strong> plantare. Executarea corectd a lucrrrilor <strong>de</strong> plantare, precum
gi folosirea unor meto<strong>de</strong> perfectionate <strong>de</strong> plantare a <strong>de</strong>termihat sporuii calitative
importante, in<strong>de</strong>osebi in anii secetoqi. Fnlosirea meto<strong>de</strong>i ile plantare
cu puieli produgi in_ pungi <strong>de</strong> polietilend a'dus la realizarea unor spbruri <strong>de</strong>
peste_l0o% la prin<strong>de</strong>rea -gi men{inerea <strong>culturi</strong>lor experimentale diri perimetrul'
Valea Caselor {tabel l).
in functie <strong>de</strong> conditiile sta{ionale, principalele constatiri la care s-a
ajuns in urma experimentirilor efectuate sint urmitoarele:
Pe terenurile cu cleplasare in bloc sau slab fragmentate, instalarea <strong>culturi</strong>lor
<strong>forestiere</strong> nu ridici, in general, probleme <strong>de</strong>osebite. In conditii <strong>de</strong>
precipitafii normale, prin<strong>de</strong>rea gi men{inerea <strong>culturi</strong>lor la fineie primului
sezon <strong>de</strong> vegetafie se situeazd, in majoritatea cazurilor, la mai mult'<strong>de</strong> 90%
din numdrul puie{ilor planta{i (tabelele I Ei 2)
54

Pe terenuri mo<strong>de</strong>rat pind la puternic fragmentate, fdri exces <strong>de</strong> umiditate,
diversitatea mai mare a conditiilor microstationale a <strong>de</strong>terminat unele
variatii mai insemnate ale prin<strong>de</strong>rii qi mentinerii <strong>culturi</strong>lor' comparativ cu
terenurile <strong>de</strong>plasate in bloc.-in anii cu condifii favorabile <strong>de</strong> instalare a vegetatiei
se rrot 6btine;i in aceste situafii rezultate bune sau chiar foarte bune la
initalarea <strong>culturi</strong>lor, dacd nu au loc reactiviri insemnate care sd afecteze
plantatiile. in conditii <strong>de</strong> seceti se inregistreazd insd variafii mai mari ale
brocentelor <strong>de</strong> prin<strong>de</strong>re qi menlinere ale <strong>culturi</strong>lor, comparativ cu terenurile
<strong>de</strong>olasate ' in bloc.
Plantafiile efectuate cu puiefi rcpica{i in pungi <strong>de</strong> polietilend au <strong>de</strong>terminat,
in cazul terenurilor fragmentate, oblinerea <strong>de</strong> rezultate superioare
chiar in conditiile unor ani seceto;i. Culturile cu puiefi dq p!l silvestru repicafi
in pungi au condus la oblinerea menfinerii <strong>de</strong> 930,,6 fafi <strong>de</strong> 33% cit s-a realizat
in varianta martor, iar <strong>culturi</strong>le <strong>de</strong> pin negru cu puiefi repicati in pungi au
condus la mentinerea <strong>de</strong> 96% fa{d <strong>de</strong> 43o/o cit s-a realizat in cazul variantei
martor (tabelul l).
Experimentdiile efectuate in condifiile. terenurilor cu exces periodic
<strong>de</strong> umi{itate cu plopi euramericani, salcie qi anin, au condus la obfinerea
unor procente suierioare <strong>de</strong> prin<strong>de</strong>re gi men{inere a <strong>culturi</strong>lor, in general,
mai mari <strong>de</strong> 90.
In cazul suprafefelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong>re <strong>de</strong>zvoltate in alternanfe <strong>de</strong> nisipuri'
luturi si pietriStrii, uneori cu straturi subfiri <strong>de</strong> argile Ei marne, experimenterile
efeituate in condi{ii normale <strong>de</strong> precipita}ii, au condus la obfinerea
unor rezultate bune, referitoare la prin<strong>de</strong>rea qi menfinerea <strong>culturi</strong>lor <strong>de</strong> salcim,
sdlcioard, cdtind albd ;i anin alb. In anii secetoEi procentele <strong>de</strong> men{inere
in..giiii.uri insd valoii relativ coborite, a<strong>de</strong>seoii 3ub 5096
Proce<strong>de</strong>ele
plantare care au dat satisfactie au fost: plantarea in gropi
rle 30/30/30 cm, cu pilnii, in silvostepd <strong>$i</strong> vetre in zona forestierd, in ca-zul
f.t.*iiloi .u i"ptu'iui" in bloc, a frdmintate, cu.inclinare sub 25" Ei
a suprafe{elor <strong>de</strong> <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong>re stabilizate "ilor' gi_.intelenite Ei plantarea.in gropi
simoie in cazul terenuiilor frimtntate cu inclinare mai mare <strong>de</strong> 25" si a suprafe{eior
<strong>de</strong> <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong>re cu eroziune activd. In cazul puie{ilor <strong>de</strong> talie mare s-au
oblinut rezuftate corespunzdtoare prin plantarea in gropi <strong>de</strong> 40/50/50 cm.
3.1.2 Dezvoltarea <strong>culturi</strong>lor <strong>forestiere</strong> pe terenurile alunecdtoare
3. I .2. I Pind la realizarea stdrii <strong>de</strong> masio.
Din cercetdril efectuate referitor la compararea <strong>culturi</strong>lor in primii
ani dupd plantare au rezultat urmdtoarele:
Pinul silvestru ;i pinul negru, se caracterizeazd prin realizarea unor
cresteri reduse in priiruf 9i al doilea an <strong>de</strong> la plantare, dupd care urmeazd
o d.iiuur. progresivd a a'cestora, in condi{ii dtafionale echivalente, pin}j
silvestru reatiri-nd cresteri mai mari <strong>de</strong>cit pinul negru. Cregterea medie anual5
ir inafti*"-se situeazd la cca l2 cm in priririi cinci ani <strong>de</strong> la plantare. In cazul
<strong>culturi</strong>ior cu 5 000-6 700 puieti la hectar, inchi<strong>de</strong>rea masivului se realizeazi
la virste iuprinse intre 6 gi 8 ani, in funcfie <strong>de</strong> condi{iile sta}ionale.
Salcimul a inregistrat, in condi{ii stationale favorabile, pe soluri <strong>de</strong>
tip cernoziom levigat-sau brune <strong>forestiere</strong>, mai mult sau. mai pu{in cruzite,
cri texturi luto-nisfuoasd pini la lutoasS, cregteri foarte active inci din primul

s
.a
B
R
:s
=Etr
gE6
99
:o
ql e-l o-l o-
6lBl9lF
s
c\.1
od
ro
cf
Io
t-
It)
)('
C)
€
:
ol
E!
9Z
x,\
:o
.EE
E>
EE €E
eb
!sa
E.E
g
o
€)
o
sE]
.:
J
Q
n
E
o
o
E
jae
oo.;:
.9-H
=oF
LS
l!E
.:l:l :
Al el o.
-t-t-
t:-
d | - H
'-H
'-
|
gs l-
o | trH
x ls
lo
E€s
5=i iE
g.g.E o
5 esgE
ON
.qs q)E
)rv
0
Jo. -.
E;EE
F-gH
)(t
o
o
(,
o
o
o
c\
.JJ
.l '+l o
t-
-ll-
+l^l+
Nl
ittḍ
{r
o
ro
6-t
q
I
I
or-l ,o.
col co
+rl u
@l (o
-iil c.i
rl '
-:l co^
c.r I c.l
+ll +
o I f...
c.il ot
rl -
c\
+l
IO
+l
I
^l
LI
ol
tl
:l :l
+rl +rl
ot +l
c.tl -fl
-l-l
rO
X
\o
o\
al
\l
ol
il
I
N-
ro
IO
\o
2
rO
6.1
+l
slelsl.
6rl 6l
.al .o
6t o
o
q
o C)
X
r(t
o
k
,o
t-
\t
+l
F-
-l.l -
rl 'flt '41 |
r, 'rt
olNlo
-fl Fil "l
ct
-l-l^
*l ""1 *l -
.|.|.I.
Hl-lHlo
#l +il +il +1
*l c\t col co
RlslSl*
ttl
q
cO
c.t
+l
\
Ir)
=l
LI
ol
>l
I
lol
ut
bn
o
-.1 --l --l -.
Ht-tEtH
XI XI XI X
c\,|l 6tl rol ro
I l-rl-r
+l
,51
rol
c!
c.i
-iJ
a
ro
I c\
t,
c\
-r-.1
rO
6l
sl sl >s
8t8t8
ro
I
o.l o.
dl !:
el o
56

+l
N @ -T1
6t
'-r1
ts-
+
.II
t-
(g
U)
ro
IO
Ir)
+i
c.il
'-n
6l
t- +l
co
c\
'T1
rr)
TO
6l
c.i
+t
TO
od
c\t
'-n
F-
ro +l
oo
+t
(ol$
rtlod
o)lo)
c\lorlr
(olIo

6l
$
,a
ts
q)
o
=-*c
:'g u t:
o=:. l6
F? s= t-
EEE: t:
lE
't
Q 6-c
=-o\
;S6
-: oa
-q
E.- T
.: rn
+=eEF
,5R6
o
i:
ld
t;
I
t-
I t:
l'
I
(Y)
6l
#
od
c.l
+l
rrt
ca
6
rO
od
c\
t- F\ F. co
tF
-T1
(t
#
ro
Ir)
c\
-T1 u
(a
rO
$
+l
od
rO
'T1
T
co
rO
+i
x
N
€-
6t c\
t- rO
c.i
ll
c\
:sl
ool
-'l
*
o
b,
U)
a
a
J
X
c\.1 X 6.1
o
X
6l
.-
?TI
sl
aal
II
I
*l
@l
b.ll I
6l
X
6l
ryl
ssl
-rl
I
J
X
6l
HO
*
o
aunllBls
op lnd!I
c\.1 c\l c\l g\ 6.1 6.1 6l c\
'dxa er
-acred'.rii
F.-
ab
c\r
c\
6l 6l c{
5B

6l
c\
6t
c\
rol (o
IO
oo
u)
to
€
t-
col or | -l
Rl Ki | =
-ll
O)
od
6.1
oO
^i
.JJ
t-
T
Io
rr:
C.l
T
od
€
6l
T
c\.1
6|
t-
+l
F*
6|
6l
T
6.1
T
6.1
rrt
+l
|j
c\.1
@
J-l
a
6\l
rO-
+l
a
@
ol
+l
f-
6l
rO
+l
F-
F,-
c\
!
F-
c\
-u
c\i
ro
o
x
o
$
T
ạ +
g\l
-lJ
a
-Tl
F
@ l- oo
l-
.{
C\
+
@
o
col^l^
+l
co
T
a
ot
T
6
6l
T
ro
a
T
c\l
€ +l
ro
ttrtl
tl
t+to
lt-
@ l-l orl+lO | 6.1 b.-
o lorloolool t- |
r
ttttl
E I s I'
a
ro
-T1
F-
c\.1
o.l
oO
T
F-
rr)
T
\
*l'-
o
tttt_l_l^
ls I s l3l818la
t-t*ttrl
f.-
f.-
+l
ro-
c\l
-T1
f.-
f.-
col s.
*l-
otoo
oolO)
o
x!
@
o
@
q
X
6l
@
X
N
*
X
ct
*
U)
X
6t
a
c\
X
cil
c\
l^
E
cl
X
N
oa
X
c.l
X
c!
X
ll
tto
tt+
-ol -ol E
Cl 6l F

e \'
o
_g
Sl
io
t-
5- Etr
!ogd
95H.
hEFs
.;:y=
HEO'
arapu! ra
.:'-o
n=
crJta
6{l-
Itl"
I
t-
I
t*
l"
I
i;
t:
l6
a: e1u e 1d
i.rolJlarnd
elsrIA
*l
.flE I
6=l
EEI
I
I
I
I
s
+l
F.
c\.1
+l
6l
al
*lcA
Jil +t
t-lrO
.+l(o
-l
I
;I_
,-i I co
+l*
F-l-n
t'- | --
f-lo
lro
I
E IsIE
: l=le l*
-t-l-,
XIX
^l^
IX
l"
o
o
a
o X0.)
o
o
o
cO
od
+c\
od
6t
co
IO
+l
t-
6l
rO
cr
'Tl
a -+.1
6t
6l
rO
f'- I ,o
lrti
I rO
+t l+J
oo
oo
+t
c\
c\
lo
lb
I
R le
o
o
a
rl:
:
ro
F-
'T1
.+
Io
+l
6l
c\
+l
+l
t-
*l- l- *l-l-
!-; jj
]].'iq
d" i
o-
F{i
rl
t^
IN
lr
I
o
6
ati
-b
E
'd
:=:
s l;
o
i
'F-
e
- l.lo
-t-t-lolo)lo
ttz
*
F
o
U)
ro
*
U)
rl:
rO
@
tl a
+l -n
@
a
c\ 6l
.+t(o
ool(o
+lri
cOl*
odl d
@lco
I
o
G
r-
N
o
6
cB
;-tr
E1
o
H !k
*tl
EEO
ii H$
. .ii
q ,l
,h lbo
.- o.-
b ';F
3v; CY
ob
o
H.II E
c
e:e1ue1d
BtluqaJ,
eprnd'rl "unrl"r,l lE lX
l5 l6
.d,!e pt
-eJJEO 'JN
LIL
rllfl
-l-
l+ l+

an dupe plantare, ritmul <strong>de</strong> cregtere mentinindu-se activ pe intreaga perioadd
<strong>de</strong> cirici'ani, analizatd. Creqteiea medie anualS in indl{ime se situeaz.d, in
conditii favorabile,laproximativun metru_pean. Creqterile <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> active
De carb le-a inregistrat aceastispecie, in condifii favorabile, audus lainchi<strong>de</strong>rea
masivului la vilsta <strong>de</strong> 3-4 ani, in cazul <strong>culturi</strong>lor cu 4 500-6 700 puiefi/ha.
Paltinul <strong>de</strong> munte, paltinul <strong>de</strong> cimp qi frasinul, utilizate ca specii principale
<strong>de</strong> amestec, in asobiere cu pinul silirestru sau pinul negru Ei gorunul,
ad orezentat un ritm relativ lent-<strong>de</strong> creqtere, mai slab chiar <strong>de</strong>cit pinii, in
primii ani dupI plantare. Mojdreanul, folosit ca specie <strong>de</strong> amestec, in asociere
iu pinul negru sdu cu salcimul, a prezentat ocompbrtare satisfdcdtoare pini la
burid, pe teienurile mo<strong>de</strong>rat pinl la puternic fragmentate, creqterile realizate
fiind r'elativ active chiar din primii ani dupd plantare'
Plopii euramericani, plopul alb- Ei plopul negru..au.inregistrat in. cazul
terenurilor cu <strong>de</strong>plasare in'bl6c sau frag-mentare slabi pind. la mo<strong>de</strong>ratd, cu
soiuri u$oare pin'd la mijlocii, un ritm relativ lent <strong>de</strong> creqtere. in.primul 9i
al doilei an dupl plantare, dar care s-a intensificat in urmdtorii doi ani,
in unele situalii ajirngindu-se la o creqtere anrqll in iniltime <strong>de</strong>.peste un
rnutru. Realizaiea iterli <strong>de</strong> masiv in cazirl <strong>culturi</strong>lor <strong>de</strong> plop alb Ei plop negru
s-a Drodus in al patrulea an <strong>de</strong> la plantare, in cazul plantafiilor cu2 500-3 300
oui6tiiha. in statiuni favorabile.-salcia albd a prezentat pe terenuri cu exces
i.ii,iai" <strong>de</strong> umiditate cregteri active chiar din primul an <strong>de</strong> la plantare. Aninul
itn Si aninul negru au inregistrat, <strong>de</strong>-asemenea, un ritm activ <strong>de</strong> creqtere in
indlt'irne dupd plantare, cresJerea medie anuali din primii cinci ani liind <strong>de</strong>
.., iiO .m. in 6onditii iavoiabile <strong>de</strong> vegetatie, inllfimea aninului alb a fost
oractic egald cu cea a plopului alb sau negru, in timp ce pe terenuri cu soluri
truzite, dr texturd lut6-argiloasd pinl la argiloasd, aninii prezintd' o comport"i"
*utt mai buni compaiativ cu speciile <strong>de</strong> plop. Datoritd creqterilor active
De care le-au realizat, sieciile <strong>de</strong> anin au reuqit sd inchidd masivul la virste
intr" g Si B ani, in cazul plantafiilor cu 4 500-6 700 puietiiha, pe terenuri
cu resim JarorTtid:,lfiiltffi.
terenurite fragmentate qi pe suprafete <strong>de</strong>
<strong>de</strong>sorin<strong>de</strong>re. preferin"d terenurils aflnate. A inregistrat o cregtere activi incl
ild';;il;i'rfi^alpe'ir;;;;;:'N;-;-a;t;uf.iu.1T" insd pe te'renuri caracteri-
;;i;';;i;i;-o- utgitoritate pronunfatd, un<strong>de</strong> a prezentat o. stare lincedX <strong>de</strong>
singeiut qi lemnul giingsc a.u .inregiStrat o a.ctivare a ^cregter.ilor
""i"tiii". oa?ti"u inain"tarea'in virsti. Cdtina albl a vegetat satisldcdtor, in conditii
;ifi;il.;pe terenuri puternic frlmintate.gi suprafefe.<strong>de</strong>,<strong>de</strong>sprin<strong>de</strong>re
formallunr
maino-argiloas6, avind insl o cregtere relattv lentd (30...50 cm pe an)'
3.1.2.2 Dupd realizarea sldrii <strong>de</strong> masia.
pe terenuri cu <strong>de</strong>plasare in bloc sau slab iragmentate, cercetdrile efectuate
au dus la constatirea cd speciile <strong>forestiere</strong> prezinti o <strong>de</strong>zvoltare asemdniioutu
cu cea realizal| in terenirri stabile, neafeclate <strong>de</strong> alunecdri (tabelul 3)'
ConOitiit. stafionale, in general fivorabile, permit instalarea qi <strong>de</strong>zvoltarea
corespunzdtoare
-----'p"-_t.i.nuri a unui num[r relativ mare <strong>de</strong> speci!'
mo<strong>de</strong>rat gi puternic fragmentat6, f[rd exces <strong>de</strong> umiditate,
<strong>de</strong>zvoitarea <strong>culturi</strong>lor lorestier este <strong>de</strong>teiminatd <strong>de</strong> gradul <strong>de</strong> mobilitate a
i;A;ili qi grudut <strong>de</strong> cruzire a solului,_ elemente condifionate, in primul
iina a. naiuri substratului litologic. Pinul silvestru ;i pinul negru, in <strong>culturi</strong>
61

eJ
s
ts
o
d=
i

I

l
pure sau_ in amestec- cu fcioqse au dat rezultate satisfdcdtcare pind la bune pe
terenurile mo<strong>de</strong>rat fragmentpte, stabilizate. Pe terenuri mo<strong>de</strong>rit pind:la puternic
fragmentate, cu reactivEri repetate, la intervale scurte, cufturile <strong>de</strong> pin
silvestru gi pin negru au fost, in general, compromise, datoritd sensibilitdfii
ac_estor specii fafd <strong>de</strong> reactiridrile alunecdrilor. Salctmul a avut, tn statiuni .iu
sol_qri ugoare, ,9 comportarf satisfdcdtoare, incadrindu-se frecvent in clasa
a III-a sau a IV-a <strong>de</strong> prod{cfie (tabelul 3). In comparatie cu pinul silvestru
qi pinul negru, prezintl o rezisienfd mai' mare la'reaitivarei alunecdrilor.
Silcioara a avut ln generall o comportare bund pe terenurile fragmentate,
suportind prezenfa carhbna{ilor <strong>de</strong> calciu sau a marnelor dacd terenul in care
s-a plantat a fost afinat pfiin alunecare. Prezinti insi ovaloare economici
redusd, {apt <strong>pentru</strong> care cul{ura sa este indicatd atunci cind nu se poate folosi
salcimul.tlojdreanul utiliz{t, fie tn <strong>culturi</strong> pure, fie in amestec iu salcimul,
a.prezentat o comportare shtisfdcitoare pini la bund pe terenurile mo<strong>de</strong>rat
pi1d. l.a puternic..fiagmentafe. Prin frun2igul bogat acista asigurd protecfia
solului Ei prin rdddcinile p[ternic <strong>de</strong>zvolthte consoli<strong>de</strong>azi terenul.'Paltiriul
<strong>de</strong> munte, paltinul <strong>de</strong> clmp pi frasinul au dat rezultate satisfdcitoare ca specii
<strong>de</strong>_amestec cu pinul silvestfu, pe terenuri mo<strong>de</strong>rat fragmentate cu mobilitate
rgdusd, cu soluri slab pini la mo<strong>de</strong>rat cruzite,,insd cel pulin mijlociu profun<strong>de</strong>,
atit in silvostepd cit gi in zona forestier5. Plopii eirramericlni, piopul alb
$t^ Plopul lggrg- a1 prezentat o comportare satisfdcdtoare pe solurr- u$oare
pind la mijlocii. Pe terenuni cu texturi luto-argiloas <strong>de</strong>zvoltare aceitora
a lost, in general nesatisfdcptoare, aninii avlnd o comportare mai bund. Remarcrm
productivitatea ridicatd a plopilor euramericani pe suprafelele cu
panti redusd, situate la pqale <strong>de</strong> vbrsant (tabelul 3).
Aninul alb gi in misrfrd mai micd aninul negru au reuEit sI vegeteze
cu rczultate satisiicdtoare pe soluri superficiale, iruzite, fohrte sdra"ce in
,substanfe nutritive qi chiar pe terenuri cu roca la zi. Acesta prezintd o rezistenld
mare in cazul reactivirii alunecdrilor, regenerindu-se u$or prin drajoni.
Prin frunzigul bogat, <strong>culturi</strong>le <strong>de</strong> anin asiguri o capacitate'<strong>de</strong> ieten{ie"mai
mare <strong>de</strong>cit cele <strong>de</strong> plop sa{ <strong>de</strong> salcie, in timp ce inrdddcinarea fasciculard
foarte bogatd contribuie efdctiv la consolidareb terenului. Fiind specii acumulatbare
<strong>de</strong> azot, aninii ffrtilizeazi solurile pe care sint cultivaii. ointre
arbuEti, cdtina albd a dat lezultate bune pe t-erenuri puternic fragmentate,
a<strong>de</strong>seori cu roca la zi (atil ih <strong>culturi</strong>le pure cit qi in asociere cu pinul negru),
in timp ce singerul a vegetattcorespunzdtor pe soluri cruzite, profdn<strong>de</strong>. Amorfa
a. vegetat, in general, bine pp terenurile fragmentate, utilizarea sa fiind justificatd
in<strong>de</strong>osebi pe terenufi] cu un confinul relativ ridicat <strong>de</strong> carbonaii <strong>de</strong>
calciu, un<strong>de</strong> folosirea salcirhului nu este indicati.
Pe terenuri mo<strong>de</strong>rat gi puternic fragmentate, cu exces periodic <strong>de</strong> umiditate,
au vegetat corespunz{tor plopii, sdlciile gi aninii. eloiii negri hibrizi,
plopul negru, plopul alb, salcia albd gi salcia plesnitoare au inregistrat <strong>de</strong>
asemenea, rezultate satisfdldtoare pe soluri cu texturi nisipo-lutoasd, pind
Ia lutoasd, dar s-au comport[t slab fre terenuri cu texturd luto-argiloasd. Aninul
alb Ei aninul nggru du qvut o comportare satisfdcdtoare chilr Ei pe terenuri
cu texturd luto-argiloasd, in condi{ii in care salciile sau piopii au
inregistrat rezultate mult m{i slabe. Frasinul s-a comportat relativ bine pe terenuri
cu exces periodic <strong>de</strong>' umiditate, cu soluri druzite Ei textur5
-lutoargiloasd
(la 17 ani a reali4at indlfimea <strong>de</strong> 5,10 m), in tiinp ce paltinul
<strong>de</strong> munte s-a prezentat nesptisfdcdtor.
64

Pe suprafetele <strong>de</strong> <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong>re ale alunecdrilor, condi{iile excesive <strong>de</strong>
vegetaf ie reiluc f6arte mult posibilitdfile <strong>de</strong> instalare qi <strong>de</strong>zvoltare a <strong>culturi</strong>lor
for-estiere. Un numdr mic <strong>de</strong> specii, foarte mo<strong>de</strong>ste fafl <strong>de</strong> condifiile <strong>de</strong> sol
g! cu mare rezistenfi la seceti reu$esc si se adapteze conditiilor oferite- <strong>de</strong>
iceste terenuri. Pinul silvestru Si pinul negru, in <strong>culturi</strong> pure sau in asociere
cu cdtina albi, a dat rezultate datisfdcdtoare pe terenuri cu substrat litologic
format din roci moi gi u9oare, lndmsebi in cazul planta{iilor cu puief i repica{i
in pungi <strong>de</strong> polietil6nd. Cultura acestor specii in.astfel.<strong>de</strong> condifii.necesitd
insi co"nsolidirea terenului cu gdrdulete, fapt ce ridici <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mult costul
lucrdrilor. Salclmul a prezentat o <strong>de</strong>zvoltare satisfdcdtoare pe terenuri cu
texturd luto-nisipoasd irini la lutoasd, <strong>de</strong>zvoltindu-se insi foarte slab. pe
substraturi marnb-argil6ase. Amorfa a avut o <strong>de</strong>zvoltare buni pe suprafete
<strong>de</strong> <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong>re <strong>de</strong>zvoltate in substrate constituite predominant din roci moit
suportind un continut ridicat <strong>de</strong> carbonali <strong>de</strong> calciu gi reugind sd acopere foarte
bine terenula ndmai cifiva ani dupi plantare. In condif ii <strong>de</strong> substrat marnoargilos.
pe terenuri cu dbficit <strong>de</strong> uririditate, singura specie care a avut o compo?tut"
'satisfdcitoare a lost cdtina albd, care a reugit sd inchidi masivul
in jurul virstei <strong>de</strong> opt ani.
3.2. IMPAD]TRIXH_:i|f-URILoR cu ERo'
Cercetdrile referitoare la impddurirea terenurilor cu eroziune <strong>de</strong> adincime
s-au fecut predominant
<strong>culturi</strong> <strong>de</strong> virstd mai tnaintatd, respectiv in <strong>culturi</strong>
care au reilizal starea <strong>de</strong> masiv, acestea furnizind date mai conclu<strong>de</strong>nte privind
eficienfa diferitelor specii folosite.
Pentru urmirirea unor aspecte legate <strong>de</strong> instalarea <strong>culturi</strong>lor, in- anul
1g75 au fost instalate in perim6trul Va-lea Caselor Vaslui <strong>culturi</strong> experiperiut"a"
salcim, salcie, plop^ euramerican, plop alb, sdlcioard s,-i anin, in diferite
variante <strong>de</strong> piantare, cu iolosirea mai niultbr formule <strong>$i</strong> s.chem-q <strong>de</strong> impiduriie.
Unele iate referitoare la prin<strong>de</strong>rea, men{inerea qi <strong>de</strong>zvoltarea acestor
<strong>culturi</strong> sint prezentate in tabelul 4.
O parte din rezultatele referitoare -la creqterea 9i -producfiq d" T.q:1
lemnoasi a principalelor specii care se Jolosesc la impddurirea terenurilor
ih adtncime diri <strong>culturi</strong>le mai vechi se prezinti in tabelul 5' La
"u "i"riunJ ." adaugl diferite alte observafii culese pe teren care se referd, in prin'
"."ii* cipal, la moduicum se realizeazi fixirea gi cohsolidarea terenurilor in urma
lmpdduririi.
Din analiza rezultatelor obtinute se <strong>de</strong>sprind urmitoarele:
3.2.1. Pe taluzuri <strong>de</strong> ravena gi ogage, o influenld mare asupra_<strong>de</strong>zvol'
t[rii <strong>culturi</strong>lor a avut-o existenfa stratului <strong>de</strong> sol in partea s_uperioarl a talu'
zurilor Si natura substratului litologic. In cazul ravenelor lormate ln Pl El
i"trt*d titotogic alcdtuit din roci -moi, cu texturd uEoari (nisipuri, loess,
pietriSuri cu nisip), condiliile <strong>de</strong> instalare a vegetafiei lorestiere sint <strong>de</strong>stul
[i-i"'J"iiul" p"niil *utti specii lemnoase. Cele mai bune rezultate le-a dat
salcimul. La lnclinlri mai riici ale terenului, la un grad <strong>de</strong> stabilitate mai
iiai.ut, rezultate bune au dat plantafiile in grgp! dC30/30i30 cm. Pe taluilti;ii
i*tin"t. ioarte mare (ieste +b) s-au-obiinut rezulta{e !u.ne,<strong>$i</strong>.pTill
plantare in <strong>de</strong>spiciturd. De mentionat faptul cd in cazul existentei stratulul
6{t

o
F-
t-
€
€
6.1
od'
(!)
c\
O)
tn
=-i l-
.i:EE t5
E: E.J I
xE9= l-
r
l"
\nr
3
.s
F F-
-JJ
c\
6l
6.1
6t
IO
ro
'n
[o-
6l
6l
co @
a
ro
.JJ
€
co
-Tl
c\l
oo
c\l
-n
o'
(go
E.{
.=v
o-:
3>
o
o
5
5
{)
d
!D
''
N
rD ..
4)
€)
c
a
(J
tr
F
---T-----T--
@lrolol(rt
o)lOrlOlO)
rt-l
-l^
*. 10
ro-
X
3
s
*
U)
X
6t
O
q)
s
!:
*
t
c.l
\o
o,
o
\o
E*€
; -)a E
aa
€-i
fuE
L@
x
e
{
-,o
L,9
ro-
-ll
ro
c\
ol
'T1
6i
c\|
+l
c\
tt)
6{
-+l
Il)
q\
o
€)
X
6l
..:
o.
s ro
c\
s
th
i --s
-:, o6
Eio
* B-H
.E€
=
)Gl
.-l
9;s I
ol
&l
I
s
oN
OG
qa
o9
c6
6g:
i;"6
66

e
B
:t
s
e
v
$€
B
E-
?-6^coSEo
.!gEj
.- >e
ii;
5'
tr+
sst
ofr
ol
d
F
o,
€
o €
$
t-
rO c\
c{
+l
t-
c\
F-
+t
c\
-ft
C.l
6l
$ t- F.
IO
ro
+l
r.-
a'-
oOd
ca
s
co
+l
€
c\
'T1
I
I
^!
o
o
x.r
-=N
;L
E o;'
:Ei
5>
,:o
N
o
F\
+l -H
6l
@
t- ro
t
r f.- rO
D-
+l
rO
F-
+t
'..:
c\
lo
.;g s
F\ t\
*
#
rO
"l'l
F
oO
+
c\.1
6
o
o6
xo
33
I --c
co: "r9
4=
c6tr
!)ooT*
,qE EEE
o.9-;l '"i9
\qo:;
Sr
Eo
*;il
3"ro
._Se
=5*
d€s
s* *oT,
Y o= io
P! He: ao:i
':6o
}\o :.-o @
.5 ES
?3E
5Oo
.60,E
*6j*e
i i:tl*
c..l 6.1 c\ c\ c{ 6l
v)o v)u)o
*i:;
*>
r
r
c
o=
P=
vtC
I
o
F
b0
6
U)
.9- o
qo*
.9 'E b
s.g
Ee€
XN
;A
60
o!
eT
t-a
I
OO.i
F-s
-=-
.. o ,i
i ?,v -60
o
cO
X
6l
-l!
a.u)
ss
ro r')
X
6l
ortgs
,-.;.i tr
o.o.<
sss
88R
X
c\t
-.-s
..;
Aa.<
sss
ororo
rO C\,1 c-l
X
c{
E3
ss
ro raJ
X
c\
qr.!G
A.A<
sss
OrOrO
rO C.l 6.|
X
6l
o,gG
o.o.<
sss
ororo
rO C.l C'l
o
ta (,
6l
ro
c\
rO
c\
ro
6.1
rO
q
o
o
o
o
'o
.a
I
!:
H
o
\<
oo
eo
sa
b6
tc
S#
-"* d
Fdo
.3 a^
:5rE
elo
E.'R
(av v
67

<strong>de</strong> sol la baza taluzurilor, sfrrpirile parfiale care se produc, dupi efectuarea
plantafiilor, duc la imbun{tdfirea solului ln pdrfile mijlocii qi inferioare
ale taluzurilor, prin rdminefea fragmentelor <strong>de</strong> sol surpat printre exemplarele
<strong>de</strong> salctm sau pe tera$ele susfinute <strong>de</strong> girdulefe. Salcimul realizeazd
producfii <strong>de</strong> masi lemnoas <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mari (5-8 m8/anlha). Pe taluzurile
cu roca mai bogati in carbodrat <strong>de</strong> calciu, rezultate mai bune a,dat sdlcioara,
ln<strong>de</strong>osebin regiunile secetOase.
In cazul taluzurilor forfnate in roci argiloase (marne, argile sau complexe
<strong>de</strong> marne sau argile cu pufinte gresii sau nisipuri), condifiile <strong>de</strong> vegetafie sint
foarte grele. Pufine specii dau rezultate satisfdcdtoare in asemenea cazuri.
Printre acestea se numdrd irl primul rind citina albd Ei in al doilea rind s5lcioara.
Ambele specii pot fi introduse prin plantafii in cordon, in gropi <strong>de</strong>
30/30/30 cm, in <strong>de</strong>spicituri (pe taluzuri mai abrupte) sau pe terase susfinute
<strong>de</strong> gdrdulefe.
In cazul taluzurilor lorpate in flig (complexe <strong>de</strong> gresii qi marne, calcare),
rezultatele cele mai bune le-Bu dat cdtina albl qi aninul alb (ultimul in zone
mai inalte, cu precipita{ii rnai abun<strong>de</strong>nte).
3.2.2. Pe <strong>de</strong>pozitele afuviale <strong>de</strong>zvoltarea <strong>culturi</strong>lor <strong>forestiere</strong> <strong>de</strong>pin<strong>de</strong>
<strong>de</strong> compozitia granulometriqd a <strong>de</strong>pozitului, <strong>de</strong> accesibilitateapei <strong>pentru</strong>
plante <strong>$i</strong> <strong>de</strong> stabilitatea maferialelor transportate <strong>de</strong> apd.
Pe <strong>de</strong>pozite fine, fiormdte predominant din nisip, rezultate bune au dat
plopii euramericani, silciile gi aninii. Cind apa freaticd este accesibili sau
solurile sint reave,ne qi bogdte, plopii euramericani cresc viguroqi, ajungind
la 18 m3/anlha gi chiar mai mult. <strong>$i</strong> pe soluri ceva mai uscate plopii realizeazd
9-12 m3lanl,ha.
Pe <strong>de</strong>pozite <strong>de</strong> pietriE pu nisip, condifiile stationale sint mai grele. In
asemenea condifii plopii, sifciile Ei cu <strong>de</strong>osebire aninii dau rezultate <strong>de</strong>stul
<strong>de</strong> bune, mai ales dacd apa freaticd este accesibil5.
Pe'<strong>de</strong>pozite formatd din bolovani, pietre qi pu{in nisip, condifiile <strong>de</strong>
vegetafie slnt foarte dificile. Singurele specii care dau rezultate mai bune sint
aninii, pinul silyestru, pinll negru gi citina albd.
Referitor la tehnica <strong>de</strong> impidurire, s-a constatat ci plantarea in gropi
<strong>de</strong> 40/40i30 cm, 50/50/40 cnl sau 60/60/50 cm (in cazul plopilor qi sdlciilor
<strong>de</strong> talie mare) au dat, tn general, rezultate bune. Pe <strong>de</strong>pozitele predominant
grosiere, folosirea unei cantitflti <strong>de</strong> 3-10 dqrs pdmint fertil la groapa <strong>de</strong> plantare
a avut efecte <strong>de</strong>osebit {e favorabile. In cazul pinilor, pe <strong>de</strong>pozite grosiere
sdrace, folosirea puie{ilor cresculi in pungi <strong>de</strong> polietileni constituie
solufia cea mai indicatd.
De menfionat faptul q6, in cele mai multe can<strong>$i</strong>, <strong>pentru</strong> instalarea
vegetafiei <strong>forestiere</strong> pe <strong>de</strong>pofitele aluviale, sint necesare lucriri hidrotehnice
<strong>de</strong> consolidare a refelei hid{ografice torenfiale (cleionaje, baraje, praguri)
qi <strong>de</strong> scurgere a apei, tn<strong>de</strong>osebi lnzona conurilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>jectie (canal <strong>de</strong> scurgere).
4. CONCLUZTT $r RECOMANDART PRACTTCE
4.1 Fixarea terenurilorr alunecitoare, concomitent cu redarea lor in
circuitul economic se poate rlaliza, in majoritatea situaf iilor prin impddurire,
asociatd cu unele lucriri ajuldtoare <strong>de</strong> corisolidare gi amenaiare a terenurilor.
68

o
$
.o
,€
ts
=t>
c)
()
(l)
N
tr
o
€)
o
()
{)
{)
O
!)
I
q)
'tt
o
o
c
GI
N
c
E
o
N
o
9'E <
z@-
oq
trs
e
t"
5+
a:
'tti
r5
hU
Q€
4)
6
bo
@
a
o
u N
6
ts
Fr
l. l*l-l
lcxtlci l.+ |
I l-l-l
i3 t-
t
I
q
ocl
;=
:-6
€.9
)(l
U)
;
5

P
t! :l
t
q
q
o
ro
s q)
€sE
o
o
6
N
o
.;:3
:=
E> €
6g
:e
'o3
L6
EO
o
60
p9
9Y
!qx
6q
(Jd
rl - *l *
(!f@
11)
(g
b:=
o9
!i b,D
(q
U'
O
o5
EK
3F
N
*x l
VO ll
+-> 'o
6!..
ri=
oFd
;EJ
-ll o
.E: E
6o.l
SEs
o
-o5
;XE
oe F
.6 x-
-$:
Esg
:F€
-E n
-Eall
E tto
F o..
, r,i.g
5gE
r5,9 c
o!9
Evtr
=Se
=u;
i:oEE
oE* 5
-9ollE
";- >
.9.E.. e
*;fl"
b aT=
=12*S
€E* k
- o:.:
6 FO:
35d"
-od
E;H5
.Eg;E
-,X6E
i;35 r
d-g€
trVX€
.Eaa i
6 6€6
; ':
.9
o
-+.,=g
L€6=
6
z
70

4.2 Rezultatele obtinute recomandi utilizarea la impldurirea terenurilor
alunecitoare a soluliilor prezentate ln tabelul 6.
In alegerea variantei <strong>de</strong> solufie optimi se va fine seama <strong>de</strong> condifiile
stafionale ' ioncrete <strong>de</strong> pe teren, avtndir-se in ve<strong>de</strong>re urmdtoarele:
- In zona <strong>de</strong> stepd qi silvostepd, pe terenurile cu soluri uloare care nu
au ajuns intr-un stadiri aitansat <strong>de</strong>-tasare prin pdqunat'.se v^a ja prioritate
salciinului. Pe terenurile bdtdtorite, cu soluri superficiale pind la mijlociu
;;"ida; ie va acorda prioritate folosirii pinului <strong>de</strong>gru, in tipl -ce pinul si.lvestru
va fi utilizat nrimai tn cazul stafiunilor cu soluri prolun<strong>de</strong> sau loarte
orofun<strong>de</strong> din silvostepa intern5. Culturil6 <strong>de</strong> stejar brumdriu sau steiar pedunlulai
sint indicate ih silvostepd, iar cele <strong>de</strong> stejar roEu sau gorun' in zona
iorestieie. Cutturite <strong>de</strong> nuc qi 'plopi euramericani se vor preve<strong>de</strong>a numai in
l,"niiiii--rtttlionate ."t" sn'pelrmitl -<strong>de</strong>zvoltarea corespunzitoare a acestor
soecii. Steiaiii vor fi cultivaii pe soluri profun<strong>de</strong> sau foarte profun<strong>de</strong>, slab
oini la mo<strong>de</strong>rat erodate. Nucul ie va cultiva in statiuni cu soluri loarte proiiiiO.,
ut"*li mijlocii, ferite <strong>de</strong> inghefuri. Plopii euramericani se vor cul'
ii";iitiiatiuni cu iegim favorabil <strong>de</strong> umiditate,-pe terenuri cu <strong>de</strong>plasare tn
bloc sau fragmentate, cu soluri profun<strong>de</strong> sau loarte ploluld.g, u$oare Ptna 11
miilocii. Diitre speciile <strong>de</strong> anin se va da prioritate folosirii aninului negru
i"'i""lt- a" iiepa <strong>$i</strong> silvostepd qi aninului'alb in zona forestierd, acesta din
ui*a fiina ma'i iriaicat pe'sotuii mai grele, vegetind uneori chiar pe marne
la zi. - Pe terenurile nefragmentate sau slab fragmentate, ln condifii. <strong>de</strong>
substrat mutno-atgilos, se rec6mandd utilizarea puief.ilor.<strong>de</strong> pin negru produqi
in-pungi <strong>de</strong> poliet"ileni cu diametre <strong>de</strong> 6-10 cm qi lungimea <strong>de</strong> l8 cm, avina;-if
i;; u.ai,i. procentele superioare <strong>de</strong> menfinere a.<strong>culturi</strong>lor.qi sporurile
apreciabile <strong>de</strong> creqtere, in condifiile.executdrii unui volum mai mlc <strong>de</strong> lucrarl
d'e intretinere, comparativ cu plantafiile obiqnuite.
- Plantaf iile in cordon cu citind albh se vor efectua nqmai- pe supraietele
<strong>de</strong> <strong>de</strong>spriir<strong>de</strong>re, care prezinti un grad sporit -<strong>de</strong> <strong>de</strong> stabilitate. Nu se recotninOa-u.Jtile
ioluti'e in cizul alternantelor nisipuri cu marne qi argile'
- Amestecurile <strong>de</strong> rdginoase cu foioase se recomandd a fi realizate in
biogrupe, care coresptlnd mai bine-condifii-lor oferite d.e.terenuri alunecdtoare,
;tii-;;J" ptaniinau-se <strong>de</strong> preferinfd pe formele pozitive <strong>de</strong> microrelief, iar
foioasele in micro<strong>de</strong>Presiui.
- La aplicarea solutiilor <strong>de</strong> impddurire se va avea in ve<strong>de</strong>re ca, in
cazul alunecdiilor mijlociu'profun<strong>de</strong> qi-profun<strong>de</strong>, si.se a.cor<strong>de</strong> prioritate sp.eciilor
cu inrdddcinare pivotantd, dintre care menlionam stelarll ;l plml.
De aceea se va line cont he sensibilitatea pe care o- prezintd.pinii 9i rdqinoasele,
in general, astfel incit folosire acestor specii seva facenumai incazul terenurllor
;"?-;t.*arein Uto" sau cu frdmintare mo<strong>de</strong>rati a masei alunecate, cu tendinfe
a" iiinitirure. Dintre speciile cu rezistenti <strong>de</strong>osebiti la reactivarea maselor
alunecdtoare se mention'eazd aninul alb si'aninul negru' pe terenuri 9u legip
favorabil <strong>de</strong> umiditite qi cdtina albd pei terenuri cu <strong>de</strong>ficit <strong>de</strong> umiditate, la
care se va apela ln situafii extreme.
- In stafiunile ln care se pune problema instaldrii intr-un timp scurt
a unei vegetatii relativ preten{ioase
'acestoia pb -garduiete suprafefele <strong>de</strong> <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong>re, se poate
pto".iu ii cohsolidarea cu sau banchete din ziddrie <strong>de</strong>
piatr6.
7l

(o
3
a
*
o
G'
)€ q{)
I
o
o
)c
tU
d
{,
o
I
=t
I
o
HE-!
eJtfuBId
ep
Br!uqeJ,
&rl
"EElol
=l
ql
0.'6
AI
l6
l,t'?,t'T"T l*
o
o >r
a'
o
(u
o
Ir)
c\
F
l- *
(J
Il
-rt +F-r
o.b.
R-E
d"K
B=+
IO
::..
d;Ei5 I 3a:,x
C,
z
qs () o
q
o
c\
s rrj-
.^"-
rIE
5
o
U)
o
=
€:a
F:g
N=d
beb .i.i6=
Ee#
'g
o
o. cg
q
E )ag
'gt
! rcl )ct
al29
oo
E!
rgo
9;r
:-g E
g" F,
fl.s"8
€o
,s

o
6-l
o
k|^'S
9:.i
t-
ro
=)<
ON
ro (o
ro
\r')
c\: c\
I
@
q)
b'E
F-
6.t
rf
ro
l8
t,- F- ) tF-
+ I.o l.+
q2
o
FaN
=F
e=
IE
ro
l-
t\
IB
c\ l|r)
v2
i6
F
ro
ro
c\r t\
lro
l-i
rJ)
F. F-
-l rol <
bḻ t.
3l ro
4l 4 o q Ela
kl r:
.Yl rt
I
:A l<
xlb
6 t-:
I I I
!
clq
kl'i
,-< lril
lJ:
s"
1S d.R
\O-L
c\l
rj:
.1ry
:i30
Icf
'ik
,ll
tl
s
I
| |
s ro 6.1
-f
s o
o\
t-
s ro
r(t
U)
qtl
...:...'ilolo
&& lo lu)
Eis
sf -o
+c\
d.K
\o!
o\l
)q-l
E E
I
I
i".ili
Etr8lE
(g
\o
s x
a!
tl
tt I
.- . I '6tr1)cs I
U

e
.3
:t
s
I
(o
*
s
*
N
x
ro
x
ro
I
x
e
6l 6l
T
Il
d.T
++
A
? I
an
il+ils
Fr .f
E'd,
o
.-L
!!E0
hio
cQo
#
u
C'
ui
6l
i5 ro
c!
N
ro
5
ro
8
I()
)<
><
ro
rt
t
t<
$lF
slt
ts
tp
,(E
q"
E
cl o a!
1.,
HH EB AX
o
a
\c
c\
I
o?qq+
==(Uqt
t\*.nv)
fl
'6(q
,o -il
='=
rS
E)S
'6€
).! q
xt(q
oL
q
x.!.!
< brbo
-

o
rO
c{
k
(1)
s
r
@
rO
{2
o
(,
f$ d.R
x+ 15
,F t'l
UJ
E
o
v2
(,
I
:.5 r
6l
*:
z
ro
o
N
ro Io ro
vl
o
q q.
h
(,
)< E5 r N
ro.l
el b-
E
rf)
rO
q
o (,
6
cg
((l
s s o
s s s s s s
:5 I a 8 8 8
)Cl' I
x!L
I
(! c)
E€
AO
'(g

. - In 3dop-tarea speciilor qi formurelor <strong>de</strong> impddurire se vor avea in
ve<strong>de</strong>re. problemele speciale ridicate .<strong>de</strong> intrefinerea <strong>culturi</strong>lor gi conducerea
arboret'elor realizate-, evittridu-se obfinerea uhui mozaic <strong>de</strong> arbbrete care ii
necesite lucrdri diferentiate. <strong>de</strong> ingrijire gi conducere. cultuiil;-d; ,t.j;; i;
ifitltfilu"trilte foiaseste indicaf si se iealizeze in blocuri ;."pr#i; e;
4.3. Pentru lntrefiner$a-corespunzitoare a <strong>culturi</strong>lor se recomandd: doud
pind^la trei.pra.qile.in primul an qi una pind la aoua in uimitorii trei-cinci
anr' rn cazul curturilor avind ca specii <strong>de</strong>bazd pinii sau steiarii: doui prasile
in,primul an gi.una pini.la doud- pragire in uimatorii doilirei;i, ]"";;i;i
culrunror <strong>de</strong> salcim, plopi pau anini; una pind la doud revizuiri anuale in
prjmii doi-trei ani in-cazul <strong>culturi</strong>lor <strong>de</strong> sdli:ioard <strong>$i</strong> cdaint-;lbd <strong>de</strong> pe.uoru_
lefele <strong>de</strong> <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong>re; intervenirea promptd cu tucia'ii a.t*.aitrr.i'*ii'tii",
oeso;all' ln cazuri <strong>de</strong> necesitate, sau <strong>de</strong>spo-tmolirea acestora'dupd viitririle
T:1,-L*pottante; spargerea crustei sau r6plantur"a pui4i1; a;;A"p;i;';;
9lrolrl.
aolnclm_e Po.t li corectate prin lucrdri hidrotehnice gi plantafii <strong>forestiere</strong>.
4.5. Dintre speciile lefirnoase care dau rezultate rirai'bune sau manifestd
o rezlstenla mai mar€ in cpndifiile terenurilor cu eroziune <strong>de</strong> adincime fac
parte urmdtoarele: salcimul lpe tdluzuri <strong>de</strong> ravend formaie ln roci moi si usoare
(nisipuri,,loess, pietriguri cq'nisip); sdlcioara pe taluzuri d;;;;;; fd;;fi;
rocl. Dogate ln calcar, indiferent <strong>de</strong> texturd,-dar in zone mai cal<strong>de</strong>; cdtina
albd pe tal'rzuri formate dinpoci argiloase (mdrne,;*;i;;;
d" 1nurn" si sresii)
li ne d.englite aluviate- grosiere; aiinul arn pe Liil;i-l;;;i;l;liir"ii#i
ry:i :1",1:]icq), m.ai qtgr ili zong m3! bggate^in pre"ipitalii I pi;p;i ;;i";;;i_
:un1.p9 <strong>de</strong>pozlte..aluviale-fipe gi mijlocii, cu soluri r6avene, 6ve'ntual cu aDa
,Ire€ilcaccesibitd; sdlciile (albn qi plesnitoare) in conditii similare cu cdle
aratate la plop; aninii pe <strong>de</strong>pozite aluviale <strong>de</strong> orice fel, inclusiv <strong>de</strong>pozite
l_t:Ll1t=. glgsrerqj.pjnqt sitvestru qi pinul.,negru pe <strong>de</strong>pozite aluviale apa
Ireatlca neaccesibild,
-
in<strong>de</strong>osebi pe <strong>de</strong>pozite grosiere.
"u
- 4-8- Pentru instalare4 vegitali.; Iorestlere pe terenurile cu eroziune <strong>de</strong>
adincime sint a<strong>de</strong>seori necesarJunele lucrdri a;ufatoare-;il a"h;i"i;i;i"l;
<strong>de</strong> instalare a cultur.il.or
, qi..anume-; efectuarea' gdrdule{elor pe taluzuri cu
grad ridicat <strong>de</strong> instabilitate. (la inclindri ae is_+'o;); pl-a'ni;;d in cordon pe
taluzuri cu substrat litologip format din marne tctria Exiita o oarecare stabilitate
a terenului); planta-rqa cu pdmint t.itii ,ie i"rpi,iiri"t. in cazul <strong>de</strong>oo_
zltelor grosiere sdrace; plaqtarea cu puiefi crescutih pungi <strong>de</strong> polietilbird,
in,c,az.ul. pinului:regru gi silvestru <strong>de</strong> ie ddpozite giosier6 iat?."; cbnsolidarea
relerel nldrogralice, respectiv a <strong>de</strong>pozitelor cu cleionaje, baraje, praguri.
. 4.7. Solufiile tehnice fndicate se folosi la impddurirea terenurilor cu
eroziune in adincime se.dau in tabelul 7. <strong>$i</strong> <strong>de</strong> u""artr dati,-in *uit..ururi,
<strong>pentru</strong>,acelagi tip.<strong>de</strong>.staliune sau_grupe <strong>de</strong> iipuri ae.taliune,'se dau mai multe
y3-.tgltu,du.,solulll tehnice, cu <strong>de</strong>osebire in ceea ce privegte speciile foresti-
:T q.,l9t-o:it qi tehnica.4g.i.rppedurire. In alegerea vaiiantei opfir" <strong>de</strong> solulie
se va lrne seama <strong>de</strong> condif iile stafionale concrete <strong>de</strong> pe teren gi <strong>de</strong> urmdtoarele
indica{ii suplimentare :
. ;
In.cazul d.epozitelor aluviale, aninul negru se va folosi in zone mai
J.oase dln srlvostepi qi subzona stejarului, iar aninul alb in zone mai inalte
drn subzonele gorunului qi fagului.
7t

Solufil tehnice indicate la impidurirea terenurilor cu eroziune in adincime
Tabelul 7
Tio
<strong>de</strong> stafiune
Varianta
<strong>de</strong>
solutie
Tehnlca
<strong>de</strong> plantare
Numtrr
<strong>de</strong> puieti
la hectar
Ral; Rbl
Gr.s. Desp.
21r...2,5114 000-5 000
Cord
210,5,...210.3 l0 000-13 300
Silcioari
Gr.s. Desp.
2n...1,5n
5 000- 6 700
Cdtini albd
Cord
210,5...210,3 l0 000-13 300
Ra3; Rb3
Salclm
5 000
Aal; Abl
^rt
"t
Plopi euram.
rcl
l
2,510,8
2,512,5
5 000
I 600
Aa2:' Ab2
+cl
B
212
Aa3; Ab3
Anin negru
+cl
B
2,51r,5...2/22 500-3 300
Anin (negru,
Cr.o*P.f.
Gr.o*P.f.
Gr.o-FP.p.
(P.f .)
+cl
B
*cl
B
Noti explicativi: coloana I : semnificalia nota{iilor <strong>tipuri</strong>lor <strong>de</strong> statiune 9i dau ln tabelele 8 si 9 '
coloana2:varianta<strong>de</strong>solutiesealegedupecaracteristicileterenuluigi
duptr indicatiile suplimentare din tert (punctul 5'3)'
Coloana4:Gr.s._gropi<strong>de</strong>s0XS0X30cmpeterasesprijinite<strong>de</strong>gardulele
sau banchcte; Gr.o. : gropi <strong>de</strong> 40X40X30 cm; Gr'm' : gropi mari
(50X50x40 ... 60X60x50 cm); Cord: plantatii tn cordon; Desp' :
: plantatii in <strong>de</strong>spictrturll P.f.:plmlnt iertil la plantare (5- l0 dmr
la groape)i P.p-: puie{t crescu{i ln pungi <strong>de</strong> polietileni sau ghiecve
nu tritive.
Coloana 6: GI : glrdulete liniare dispuse la distan{a <strong>de</strong> 2-4 m: Bn :
: banchcte <strong>de</strong> zidi<strong>de</strong> uscat| dispusc distanttr <strong>de</strong> 2-5 m; Cl : clelona}e
simple sau duble <strong>pentru</strong> consolidarearelelei <strong>de</strong> oga+c li ravene tnici; B :
:uarale<strong>pentru</strong>consolidarearetetelhtdrograficegireten|iaa|uviunllor:
,T.n.:40_terasencspfijinite'late<strong>de</strong>40cm,<strong>pentru</strong>efectuareap|antatiilor
ln cordon.
77

Tabelul I
Stafiunlle <strong>de</strong> terenuri cu eropiune in adincime (ravene 9i ogage) produsi <strong>de</strong> apn (R)
Caracteriruea gefemti
a grupelor <strong>de</strong> <strong>tipuri</strong>
<strong>de</strong> stftiune
Ravene gi ogage cu taluzuri formate ln sol <strong>$i</strong>:
roci moi ii mijlocii I rocl dure
S€riile <strong>de</strong> <strong>tipuri</strong>
<strong>de</strong> staliune
(loess,
luturi,
nisip uri,
pietriiuri
rulate
cu nisip)
| ,,o
marne | (alternantr
9i I <strong>de</strong> marne
argile I cu gresit
catcare
lsau
calcare
si
dolomite
eruptive,
gisturi
cristaline
Sl gresii
a. Statiuni din stepd <strong>$i</strong> silvostepd
(repiuni <strong>de</strong> cimpie si coline) - Ral Ra2 Ra3 Ra4 Ra5
b. Staliuni din subzonele stejarului
gi gorunului (regiuni <strong>de</strong> <strong>de</strong>qluri) Rbl Rb2 Rb3 Rb4 Rb5
c. Stafiuni din subzonele fagului si
molidului (regiuni montaie) Rcl Rc2 Rc3 Rc4 Rc5
d. Staliuni din .subalpin
monlane supefloare) Rdl Rdl
Statlunile <strong>de</strong> aluviuql, rezultate in urma proceselor <strong>de</strong> erozlune (A)
Tabelul g
Scriile <strong>de</strong> <strong>tipuri</strong>
<strong>de</strong> statiunc
Caracterizarea generalC
a grupelor <strong>de</strong> <strong>tipuri</strong>
<strong>de</strong> staiiune
a. Stafiuni din stepd 9i
silvostepd (regiuni <strong>de</strong>
clmpie si coline)
b. Stafiuni din subzonele
steiarului qi gorunului
(regiuni <strong>de</strong> <strong>de</strong>ahiri)
c. Statiuni din subzonele
fagului Si molidului
predomlnat
Ni$lpuri sau mlluri
- <strong>de</strong>pozlte <strong>de</strong> nisip
sau mll. uneorl cu
putlin pietrl$ m{runt
(ni<strong>$i</strong>pul sau milul ln
prFportle <strong>de</strong> peste
50%), ftrri sarr crr
lncpput <strong>de</strong> solificare
(solluri aluvlale stratificate
cu nivelul
medlu al apei freatice
ln timpul verll la:
ml
Aluviuni predominant grosime (prundiguri)
Pietrisuri
- <strong>de</strong>pozite <strong>de</strong> pletris
si nisip (ln oronortie
<strong>de</strong> 25-50%i, fErI 3au
cu inceout <strong>de</strong> solificare
(soluri -aluviale strati -
ficate), cu nivelul
mediu al aDei freatice freati(
in timpul - verli la:
( 0,75 m
75ml
- <strong>de</strong>pozite <strong>de</strong> bolova
gi pletre, cu putin
material fin (nlsipu (nlsiDul
?n proportie srib 2ri%),
rarcori cu lneeDut dc
formare a solulul. cu
nivelul mediu al aoei
freatice tn timou-l -
verii la:
(0,5 m
>0,5m
d. Stafiuni din subalpin
(regiuni montane supe.
78

- Pe <strong>de</strong>pozitele aluviale fine qi mijlocii variantele <strong>de</strong> sglufii sint.daie
ln ordinea <strong>de</strong>dcrescindl a lertilitbfii solului, respectiv plopii euramericant
se vor folosi pe <strong>de</strong>pozitele cele mai bogate 9i aninii pe cele mai sdrace.
- Pe d-epozifele aluviale sdrace, indiferent <strong>de</strong> compozifia 1or,. se pot
folosi Si amest6curi in buchete mari <strong>de</strong> peste 100 m2 sau benzi late <strong>de</strong> peste
6-7 m, <strong>de</strong> anini cu plopi euramericani, fe <strong>tipuri</strong>le Aal; Abl; Aa2; Ab2; Aa3;
Ab3) sau <strong>de</strong> anin cri pin (tip statiune Ab6). Aninul, in asemenea canti are
rolui <strong>de</strong> fertilizator ai soluliri gi'<strong>de</strong> stimulator in cregterea cel,orlalte specii.
- Gdrdulefele se pot facb numai daci gradul <strong>de</strong> instabilitate a terenului
este mare gi dacd consolidarea terenului necesitd urgenfd.
- Banchetele din ziddrie uscatd se recomandl a sb executa numai cind
existd piatrd pe loc, respectiv in zonele <strong>de</strong> fliq. In situafiile cind piatra este
insuficientd, ianchetele'pot fi combinate cu girdulete din nuiele.
- Plantafiile in cordon se indicd a se eiecuta pe terenurile cu anumit
grad <strong>de</strong> stabilitate.
<strong>de</strong> cite ori acesteapi. ca absolut necesare, atit <strong>pentru</strong> consolidarea retelei cit
gi <strong>pentru</strong> instalarea vegetafiei <strong>forestiere</strong> (mai_alei cleionajele cu rol <strong>de</strong> consoliilaie
temporari a refe6i hidrografice), plni la insialarea vegetafiei <strong>forestiere</strong>.
4.8; Pentru intretinerea corespunzdtoare a <strong>culturi</strong>lor se recomandi:
doud pragile in primul dn qi una piie la doud ln urmdtorii doi, trei ani
cazul culiurilor he salcim ii una btne ta doud revizuiri ale planta{ilior in
fiecare an, ln primii trei arii, in cizul <strong>culturi</strong>lor <strong>de</strong> sdlcioard gi cdt^ind albd'
pe taluzuii <strong>de</strong> ravene qi ogaqe; una pin[ la doud revizuiri anuale.in primii
trei ani, in cazul cultririlol <strong>de</strong> aninf, sdlcii gi plopi, pe funduri <strong>de</strong> ravene,
aterisamen[e gi conuri <strong>de</strong> <strong>de</strong>jeclie; lu.crdri <strong>de</strong> incd(are a.puiefilor <strong>de</strong>soqafi'
ln cazurile <strong>de</strong>'necesitate gi <strong>de</strong>spbtmolirea acestora dupi viiturile mai importante,
spargerea crustei sau replantarea puiefilor <strong>de</strong>zgropafi <strong>de</strong> giroiri'
BIBLIOGRAFIE
l. Ballv. R. J.. Stinescu, P.-Alunecirile 9i stabilitatea versanfilor agricoli'
"'
Editura CERES, BucureSti, 1977.
2. Cior tuz, I. -Cercetari privind geneza 9i ti.pologia.terenurilor <strong>de</strong>gradate din valea
pratrovei.l;-niieirit.il"'ti"---si"9ov (iezumatul lucrdrii dJ doctorat), 1971.
3.Morariu T., Velcea, V.-Principiigimeto<strong>de</strong><strong>de</strong>cercetarelngeografia fizicd'
cap. VI Editura Aca<strong>de</strong>miei R.S'R.' Bucureqti, l97l'
4. Munteanu, - - S. A.-Premize fundamentale in problemaamenajdrii bazinelor hidro'
erafile torentiate n.". paa. ind. tumn, celirlozi gi hirtie. silviculturd 9i exploatarea
Pddurilot nr. 411975.
5. Tr aci, c., cos t i n, E.-:Tipuri <strong>de</strong><strong>culturi</strong>forestiele.<strong>pentru</strong>lmpidurireaterenurilor
erodate Ainiiivoiiepa Ei'stept li eficienfa lor teh-nico-economici. M.E.F.M.C.-
I.C.A.S. Bucuresti, 1975.
6. T r a c i, c. - Normativ,<strong>pentru</strong> lroie^qllarea lucrdrilor <strong>de</strong> tmpddurire a terenurilor <strong>de</strong>gra'
- date, LC'A.S. Bucuregti, 1977.
Z, T r aci, C., Cos t i n, E. -- ierenurile <strong>de</strong>gradate gi valorificare lor pe cale forestierd.
E.A.S. Bucuregti, 1966.
g. U n t a r u, E. - Contribufii la prevenirea_ gi <strong>fixarea</strong> alunecirilor <strong>de</strong> teren prin mijloace
iilvotehnice. Rev. pdd.- nr. 2/1974'
9. U n t ar u, E. -Meto<strong>de</strong> gi iucriri <strong>de</strong> combatere a alunecdrilor <strong>de</strong> teren, I.C'A'S. Bucure;ti,
1975.
79

TYPES DE CULTURFS TORESTIDRES POUR LA FIXATION
ET LA MISE EN VALEUR DES TERRAINS PRESENTANT DES
PROCESSUS DE GLISSAMENT ET D'EROSION EN PROFONDEUR
RCsumd
L'ouvrage se r6fdre aux experimentations i I'ai<strong>de</strong> <strong>de</strong> diff6rents tvpes <strong>de</strong> cultures forestidres
et,.aux investigations_dans les cultures install6es ant6rieurement, iur <strong>de</strong>s terrains glissants
et d €rosion.er profon<strong>de</strong>ur,-dans les p6rimdtres repr6sentatifs d'am6lioration du plaleau
central <strong>de</strong> la Moldavie et <strong>de</strong>s Sqbcarpates <strong>de</strong> courbuie.
. A la suite <strong>de</strong>s recherches effectu6es on a pr6cis6 les particularites <strong>de</strong> croissance <strong>de</strong>s
principales essences analys6es: le pin sylvestre, le pin noir, le r6binier, le ch6ne rouwe, I'erable
cham*tre et l'6rable sycomore, Ie fr€ne, le fr€ne-orne, le peuplier noir, le peuplier blanc, le
saule blanc, I'aulne noir, I'aulnq blanc, la myrtille <strong>de</strong>s marais. I'hiooop{ra6-ou arpousier.
etc., dans les conditions-sp6cifiqpes <strong>de</strong>s terrains presentant <strong>de</strong>s'procrllul <strong>de</strong> glissefrent ef
djf.rgsio.n en profon<strong>de</strong>ur <strong>de</strong>s r6gioiis mentionn6es. Cjn a 6tabli egaldment les pro&<strong>de</strong>s les plus
efficients.pour la pr6paration du terrain, la plantation et I'enTretien <strong>de</strong>s cirltures au c6urs
<strong>de</strong>s premidres ann6es.