6. CERCETARI PRIVIND CONSUMUL DE IN ... - EdituraSilvica.ro
6. CERCETARI PRIVIND CONSUMUL DE IN ... - EdituraSilvica.ro 6. CERCETARI PRIVIND CONSUMUL DE IN ... - EdituraSilvica.ro
4. Om-zile manuale pentru repicaj gi solar (col.l2,tab.9\ 2,54 om-zile x I 000 mii puieNi 0,48 om-zile x I 000 mii puieti 5. Consumul de muncl vie gi materializatl pe : 2 540 om-zile : 480 om-zile operatii pentru repicaj : Lucttrrl manuale izate efective col. 2 | acordate eol. 4 lel col' o I Om-Ore I efectlve col. 8 lei col. l0 t 2 3 4 D 6 7 8 I 540 6 220 6 800 70 I 060 4 460 310 I 500 6 090 6#0 70 I 060 4 270 310 I 840 41 680 48 620 500 7 690 27 730 7 900 Total (tabel 9) 20 460 I43 960 CONCLUZII l. Consumul de forti de muncd gi cheltuielile care au fost prezentate in tabelele l-9, constituie o medie din ultimii 4 ani. 2. Din calcule rezultd cd pepinierele centrale produc material de impddurit in conditii de productivitate mai ridicatd, mai ales puiefi de foioase, datoritd faptului cd sint mai bine dotate cu magini. 3. In general se constati cd parcul de utilaje este sub nivelul necesarului. Astfel lucrdrile de intretinere, care in proporlie de aproximativ 45% se pot efectua mecanizat, se executd tot manual, consumindu-se un volum mare de fortd de muncI. Lucrdrile de creare a culturilor in pepinierd se efectueazi cu foarte pufine excepfii manual. 4. Cel mai mare volum de lucrdri in pepinieri se executl manual, de cdtre . muncitori sezonieri, necal.ificafi, cu o responsabilitate mai scdzuti fali de calitatea lucrdrilor. 5. Numirul muncitorilor permanenfi, calificafi ln pepinieri, este insuficient. De o deosebitd importantd pentru imbundtdfirea organizirii muncii in pepinierd este permanentizarea lucririlor. Numai organizarea muncii pe formafii permanente de muncd poate asigura continuitatea in muncd, realizarea calitltii lucrlrilor, folosirea deplind a mijloaCelor de producfie, aplicarea metodelor silvo-tehnice inaintate, contribuie la educarea lucritorilor in spiritul grijii pentru pdstrarea qi dezvoltarea proprietifii socialiste, pentru lntdrirea disciplinei in munci qi a rdspunderii personale. 86
FORSCHUNGEN ZUR BESTIMMUNG
- Page 1 and 2: 6. CERCETA
- Page 3 and 4: Rezultatele inscrise la numerele cu
- Page 5: 3. C-ota de amortizare: (col.l8, ta
- Page 9 and 10: P i! e. < F- - 6.1
- Page 11 and 12: 6l ,o ,
- Page 13 and 14: s 6 :t t: c s c{ s a € ttll ll tl
- Page 15 and 16: P BS c .() (b -oo)F-(o (oc: o, :F.-
- Page 17 and 18: t fl :t € g ot rF 3rr rll 6 r r l
- Page 19 and 20: ! B -;- tiiffi-(E o \9 lll € q) a
- Page 21 and 22: a -
- Page 23 and 24: E B :l e e o g 16 , f,O)r lo-or-\ F
- Page 25 and 26: P B s c € ?333535333533351$$1s 3
- Page 27 and 28: s € s g :l a c tl il lllll trtll
- Page 29 and 30: t i3 t s s o oO .+ c\ t-rJ: I I , .
- Page 31: Camum{l dc mtnc! tl chcltulclllc n.
FORSCHUNGEN ZUR BESTIMMUNG <st<strong>ro</strong>ng>DE</st<strong>ro</strong>ng>S, <st<strong>ro</strong>ng>IN</st<strong>ro</strong>ng> GROSS. UND<br />
KLE<st<strong>ro</strong>ng>IN</st<strong>ro</strong>ng>KAMPEN NOTIGEN, ARBEITSAUFWAN<st<strong>ro</strong>ng>DE</st<strong>ro</strong>ng>S (ARBEITER)<br />
Zusamnenfassung<br />
Im Rahmen der Forschungen wurden der Arbeitsaufwan der Arbeiter und die ent'<br />
sprechenden Lohnkosten je Masseinheit der erzielten Fortpflanzen bestimmt und einige e<strong>ro</strong>g'<br />
nomische Fragen hrasen an1 angegangen.<br />
Es wurden diJG-egelenheiten die Gegebenheiten<br />
von ll G<strong>ro</strong>ss- c<strong>ro</strong>ss- und 26 2b-Kletnkam_pen<br />
Kleinkam-pen unlers-ucht. uilers]lcht.<br />
Die ergonomischei Untersuchungen verfolgen Struktur und Lebensbedingungen-der<br />
Kiimpenarbeil"er :narbeil-er<br />
aufgrund der Biirger-Joilg'schen<br />
Deffinition, die besagt, dass<br />
sich die Ergo' Ergo-<br />
nomi! mit den BeziJhungen Arbeiter-P<strong>ro</strong>duktion, mit der Gesamtheit der Faktoren die dabei<br />
llullllC lrllr utrr ss&rlrrqrrserr .I ev.ru<br />
hinsichtlich -- des Wohlstandes mitspielen, besch2iftigt.<br />
D; die Arbeiter nicht das ginze Jahr frber ioll beschiiftigt werden k6nnen, ist es schwieris<br />
eine gr6ssere Zahl eanzidhrlg anzustellen. Daher gibt es in den G<strong>ro</strong>sskdmpen nur einen<br />
Angeitellten- je 2,04 ha. Dir grdsste Teil der tubeiten wiid durch Tagel6hner ausgefiihrt, deren<br />
Struktur lolgende ist:<br />
Miinner<br />
G<strong>ro</strong>sskdmpen<br />
l2o/o<br />
Kleinkiimpen<br />
goh<br />
Frauen 790/o 780,/o<br />
Kinder 9o/o l}o/o<br />
Altersmittel (Jahre) 43 35<br />
Da der Anteil der Kinder oetriichtlich ist, erscheint das Altersmittel relativ gering,<br />
obwohl -- - - viele alte Arbeiter, zum Teil l'ensionisten, beschiiftigt yg1den'<br />
Arbeitsaufwand unci Lohnkosten sind fiir maschinelle und Handarbeit einzusehen und<br />
,*ur i" iu uinur tabelle fiir Bodenbearbeitung; Begriindung der Kultur; Kulturp.flege; Schiialineib.i.a*ptung;<br />
Diingen; Bewiissern; AusFeben, Aufbewahren, Verpacken und Transport;<br />
Hilfsarbeiten<br />
- - --h ($.'ege, Grfrnfldche u.s.w.).<br />
dei 9. Ii6elle eiictrelnen alle Kulturvarianten nach Alter und Art samt Arbeits'<br />
aufwand. iottnLott"n, Materialien und Abschreibung fiir die .benutzten Maschinen.