tematica licenta 2007 biotehnologii agricole

TEMATICA LICENTA 2007
BIOTEHNOLOGII AGRICOLE
1. ENZIMOLOGIE SPECIALA
1. Extractia enzimelor
a. Criterii de selectie a sursei biologice de extractie a enzimelor
b. Extractia enzimelor din microorganisme
c. Extractia enzimelor din surse vegetale
d. Extractia enzimelor din tesuturi animale
e. Protectia activitatii enzimatice in timpul extractiei
2. Metode de fractionare a enzimelor
a. Metode de fractionare dependente de marimea sau masa moleculara a enzimelor (dializa,
ultrafiltrare, centrifugare, cromatografie de excludere moleculara)
b. Metode de fractionare dependente de solubilitatea enzimelor (precipitarea cu solventi
organici, precipitarea cu saruri, precipitarea la pH izoelectric, termoprecipitarea)
c. Metode de fractionare dependente de polaritatea enzimelor (electroforeza, cromatografia
de schimb ionic)
d. Metode de fractionare dependente de existenta unor situsuri de legare specifica
(cromatografia de afinitate, elutia de afinitate)
3. Enzime imobilizate
a. Imobilizarea enzimelor prin adsorbtie pe suport insolubil
b. Imobilizarea enzimelor prin legare covalenta
c. Imobilizarea enzimelor prin coreticulare
d. Imobilizarea enzimelor prin polimerizare
e. Imobilizarea enzimelor prin microincapsulare
BIBLIOGRAFIE
1. Lehninger A.L., Biochime, vol. 1, Editura Tehnica 1987;
2. Iordachescu D., Dumitru I.F., Lucrari practice de enzimologie, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1984;
3. Dinu D., Enzimologie, Partea I, Editura Ars Docendi, 2003;
4. Zarnea G., Mencinicopschi G., Bragarea S., Bioingineria preparatelor enzimatice
microbiene, Ed. Tehnica, 1980;
1

2. INGINERIE GENETICA
1. Etapele obtinerii moleculelor de ADN recombinant (utilizarea enzimelor de restrictie,
reverstranscrierea, tehnologia PCR)
2. Vectori de clonare: caractere generale, clasificare, vectori de exprimare; markeri de
selectie pentru bacterii, celule vegetale sau celule animale
3. Aplicatii: Aplicatii in medicina si industrie; Clonarea si transgeneza la animale;
Trangeneza la plante
BIBLIOGRAFIE
1. Cornea,C.P., 2002, INGINERIE GENETICĂ. Principii de realizare. Aplicaţii. Aspecte
economice şi etice, Edit.Printeh Bucureşti
2. Cornea,C.P., 2005, GENETICĂ, Edit.Ceres
3. Jurcoane,S., C.P.Cornea, T.Vassu, 2006, TRATAT DE BIOTEHNOLOGIE, Volumul
2, Editura Tehnică Bucureşti
4. AMELIORAREA PLANTELOR PRIN METODE
BIOTEHNOLOGICE
1. Noile biotehnologii – performante si perspective in ameliorarea plantelor;
2. Realizari si limite in ameliorarea conventionala;
3. Bazele teoretice si aplicatiile noilor biotehnologii in ameliorarea plantelor:
­ Diferentiere celulara, totipotenta si morfogeneza;
­ Sisteme de regenerare in vitro;
­ Noi surse de variabilitate genetica – variabilitatea
somaclonala;
­ Mutageneza indusa;
­ Haploidie experimentala;
­ Embriocultura;
­ Hibridarea somatica;
­ Embriogeneza somatica;
­ Plante transgenice;
­ Micropropagarea conforma (mericlonarea si apomixia);
­ Conservarea resurselor genetice vegetale;
­ Elemente de fitoremediere.
2

BIBLIOGRAFIE
1. Elemente de Biotehnologii Vegetale – Aplicatii in ameliorare. Rosu Ana, Editura
Ametist, Bucuresti, 1999;
2. Tratat de Biotehnologie – Vol. 1, ­ Coordonator – Stefana Jurcoane – Editura Tehnica,
2004 – Capitolul – 23;
3. Tratat de Biotehnologie – Vol. 2 – Coordonator – Stefana Jurcoane – Editura Tehnica,
2006 – Capitolul : Progrese in ingineria genetica vegetala – Ingineria metabolica;
4. Tratat de Biotehnologie Vegetala – Vol. 1, ­ Dorina Cachita Cosma si colab., Editura
Dacia, Cluj – Napoca, 2004.
4. BIOPREPARATE UTILIZATE ÎN AGRICULTURĂ
1. Biopreparate entomopatogene. Combaterea microbiologică a insectelor; obtinerea
biopreparatele pe bază endotoxinei bacteriei Bacillus thuringiensis; manipulări genetice pe
baza endotoxinei Bacillus thuringiensis; controlul calităţii şi standardizarea biopreparatelor
entomopatogene.
2.Biopreparate virale; virusurile insectelor; biologia baculovirusurilor; obţinerea
biopreparatelor virale; siguranţa bioprepratelor virale pentru om şi mediu înconjurător;
tehnologii de producere a biopreparatelor virale pe bază de baculovirusuri.
3. Ciupercile entomopatogene. Clasificare. Structură şi reproducere. Insecte gazdă. Mod de
acţiune; tehnologii de obţinere a biopreparatelor pe bază de ciuperci; exemple de ciuperci
entomotpatogene. Beauveria bassiana. Metarhizium anisopliae. Verticillum lecani.
4. Noţiunea de agent de combatere biologică (ACB); căile de combatere biologică a bolilor
plantelor; tehnici şi metode folosite pentru obţinerea de noi biotipuri de ACB.
5. Biotehnologii pentru obţinerea de biofungicide.
6. Modalităţi de aplicare a biopreparatelor pentru combaterea biologică a bolilor plantelor.
7. Combaterea biologică a buruienilor; strategia clasică de combatere a buruienilor; exemple
clasice de combaterea buruienilor prin utilizarea paraziţilor fungali; principalele micoerbicide
comerciale cunoscute până în prezent.; agenţi de combatere biologică în curs de a deveni
micoerbicide.
8. Fixarea biologică a azotului. Bacterii fixatoare de azot în simbioza cu leguminoasele;
bazele genetice ale simbiozei diazotrofe; producerea şi utilizarea biopreparatelor cu fixatori
de azot simbiotici.
9. Ectomicorize; modul de formare a ectomicorizelor şi relatia structurală dintre ciuperci si
planta gazda în ectomicorize; Endomicorize; formarea micorizelor veziculo­arbusculare; rolul
micorizelor în biologia plantelor; rolul protector antimicrobian al micorizelor; biopreparate cu
ciuperci producătoare de micorize. Aplicaţii în agricultură, silvicultură şi horticultură.
10. Biopreparate ­ inoculanţi agricoli si rolul lor în refacerea materiei organice din sol şi
sechestrarea durabilă a carbonului.
11. Sisteme integrate de producere de biocombustibili, refacerea solurilor si reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră din sol
3

BIBLIOGRAFIE
1. G.Galani, A.­M. Andrei, 1997, “Combaterea biologică cu bacterii şi ciuperci entomopatogene
a unor dăunători”, în “Limitarea populaţiilor de dăunători vegetali şi animali din
culturile agricole prin mijloace biologice şi biotehnice în vederea protejării mediului
înconjurător”, Coord.: V. Ciochia, ed. Disz Tipo, Braşov, pg. 258­306.
2. T. E. Seşan, 1997, “Combaterea biologică a micozelor plantelor de cultură cu ajutorul
ciupercilor antagoniste” în “Limitarea populaţiilor de dăunători vegetali şi animali din
culturile agricole prin mijloace biologice şi biotehnice în vederea protejării mediului
înconjurător”, Coord.: V. Ciochia, ed. Disz Tipo, Braşov, pg. 87­138.
3. T.E. Sesan, 1997, “Combaterea biologică a buruienilor cu ajutorul ciupercilor”, în
“Limitarea populaţiilor de dăunători vegetali şi animali din culturile agricole prin mijloace
bio­logice şi biotehnice în vederea protejării mediului înconjurător”, Coord.: V. Ciochia, ed.
Disz Tipo, Braşov, pg. 138­170.
4 F.Oancea, 2004, Biopreparatele de uz fitosanitar în România. Realizări şi perspective”,
Revista de Protecţia Plantelor, 7 (27), 92­101.
5 F. Oancea, 2006, Rolul incoluanţilor agricoli în refacerea materiei organcie din sol şi în
sechestrarea durabilă a carbonului, Sănatatea plantelor, 24 (2), 12­28
5. BIOTEHNOLOGII FERMENTATIVE
1. Fermentaţia şi maceraţia în biotehnologia obţinerii vinurilor
2. Linii tehnologice folosite în oenologie
3. Materii prime urilizate în industria malţului şi berii
4. Fermentaţia în biotehnologia obţinerii berii
5. Clarificarea şi stabilizarea berii
BIBLIOGRAFIE:
1. OENOLOGIE – N. POMOHACI şi colab., CERES, 2004
2. TRATAT DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA MALŢULUI ŞI A BERII – C. BANU şi
colab., AGIR, 2001
4