Rezumat tezÄ doctorat - USAMV Cluj-Napoca

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ 

VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA 

ŞCOALA DOCTORALĂ 

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ 

Specializarea: Management şi marketing în agricultură 

Ing. Ec. CAMELIA-IOANA ALEXA 

REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT 

ABSTRACT OF THE PhD THESIS 

CERCETĂRI PRIVIND IMPACTUL PREGĂTIRII 

PROFESIONALE ÎN DOMENIUL 

ANTREPRENORIATULUI 

RESEARCH ON THE IMPACT OF CONTRACTING 

TRAINING COURSES 

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC 

Prof. Univ. Dr. EMILIAN MERCE 

Cluj-Napoca 

2012

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ 

VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA 

ŞCOALA DOCTORALĂ 

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ 

Specializarea: Management şi marketing în agricultură 

ING. EC. CAMELIA-IOANA ALEXA 

REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT 

ABSTRACT OF THE PhD THESIS 

CERCETĂRI PRIVIND IMPACTUL PREGĂTIRII 

PROFESIONALE ÎN DOMENIUL ANTREPRENORIATULUI 

RESEARCH ON THE IMPACT OF CONTRACTING TRAINING 

COURSES 

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC 

Prof. Univ. Dr. EMILIAN MERCE 

Cluj-Napoca 

2012

Camelia-Ioana Alexa 

Rezumat al tezei de doctorat 

MULŢUMIRI 

Adresez calde mulţumiri D-lui Prof. Dr. Emilian Merce, conducătorul ştiinţific al 

acestei teze de doctorat, pentru încrederea acordată, îndrumarea şi informaţiile preţioase 

oferite pe tot parcursul realizării acestei cercetări. 

De asemenea, adresez mulţumiri tuturor membrilor echipei de management şi de 

implementare a contratului nr. 135/04.04.2012, încheiat cu Fundaţia pentru promovarea 

agriculturii şi a economiei regionale FAER - Reghin – Mureş: „Studiu de diagnoză a 

situaţiei actuale în vederea implementării proiectului POSDRU/92/3.1/S/61872 

„Antreprenoriatul, de la idee la succes” prin care a fost finanţată cercetarea în teren. 

Sincere mulţumiri adresez colectivului Departamentului de Ştiinţe Economice 

pentru sprijinul şi încurajările oferite în realizarea acestei lucrări ştiinţifice. 

Mulţumesc familiei mele pentru înţelegerea şi susţinerea morală acordată în toată 

această perioadă. 

ACKNOWLEDGEMENTS 

I would like to thank to Phd theacher Emilian Merce, scientific leader of this 

theses, for their trust, guidance and valuable information throughout their achievement of 

this research. 

Also thank all members of the management team and the implementation of the 

contract nr. 135/04.04.2012, between USAMV CN and FAER Reghin-Mures, 

Diagnostic study of the current situation to implement the project 

POSDRU/92/3.1/S/61872 „Entrepreneurship, from idea to success” which was funded 

research in the field. 

Sincerely thanks to all the staff from the Economic Science Departemnt from 

USAMV CN for support and encouragement in conducting this theses. 

I would like to thank to my family for their understanding and moral support given 

during this period. 

2



CUPRINS 

INTRODUCERE................................................................................................................ 7 

PARTEA I-a. STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII.............................................. 8 

CAPITOLUL I. CULTURA ANTREPRENORIATUL ÎN ROMÂNIA.................. 8 

1.1. ANTREPRENORIATUL ÎN DIFERITE CONTEXTE....................................... 8 

1.1.1. Concepte, teorii.......................................................................................... 8 

1.1.2. Antreprenorul şi managerul....................................................................... 8 

1.1.3. Importanţa antreprenoriatului.................................................................... 8 

1.1.4. Motivatia şi ideea – esenţiale în iniţierea unei afaceri.............................. 8 

1.1.5. Principii de manifestare ale antreprenorilor.............................................. 8 

1.2. MEDIUL IMM-URILOR ÎN ROMÂNIA........................................................... 9 

1.2.1. Starea mediului de afaceri din România..................................................... 9 

1.2.2. Analiza situaţiei înmatriculărilor de firme................................................. 9 

1.2.3. Analiza suspendărilor de activitate............................................................. 9 

1.2.4. Analiza dizolvărilor şi radierilor de firme.................................................. 10 

1.2.5. Analiza cazurilor de insolvenţă.................................................................. 10 

1.2.6. Stimularea activităţii antreprenoriale......................................................... 10 

1.3. IMPORTANŢA EDUCAŢIEI ÎN ECONOMIA ANTREPRENORIALĂ......... 10 

PARTEA a II-a MATERIAL ŞI METODĂ.................................................................... 11 

CAPITOLUL II. AREALUL CERCETĂRII............................................................ 11 

2.1. CARACTERIZAREA REGIUNILOR DE DEZVOLTARE NORD-VEST, 

11 

CENTRU, NORD EST ŞI SUD-MUNTENIA........................................................... 

2.1.1. Organizarea administrativ-teritorială......................................................... 11 

2.1.2. Localizare geografică................................................................................ 11 

2.1.3. Caracteristici demografice.......................................................................... 11 

2.2. CARACTERIZAREA JUDEŢELOR BISTRIŢA-NĂSĂUD, MUREŞ, SUCEAVA 

ŞI ARGEŞ........................................................................................................................................ 12 

2.2.1. Caracteristici geografice, demografice...................................................... 12 

2.2.2. Principalii indicatori de caracterizare a mediului economic………………12 

2.2.2.1. Şomajul……………………………………………………………12 

2.2.2.2. Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale… 12 

2.2.2.3. Unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte 

sectoare, pe activităţi şi clase de mărime…………………………………………… 13 

2.2.2.4. Indicii producţiei industriale şi indicii valorici ai cifrei de 

13 

afaceri din industrie ............................................................................................. 

2.2.3. Caracteristici geografice, demografice ale localităţilor............................. 13 

CAPITOLUL III. METODELE DE CULEGERE ŞI ANALIZĂ A DATELOR...... 14 

3.1. DEFINIREA PROBLEMEI………………………………………………………14 

3.2. CONCEPEREA PROTOCOLULUI DE LUCRU………………………..………14 

3.3. CULEGEREA INFORMAŢIILOR..................................................................... 14 

3.3.1. Determinarea eşantionului.......................................................................... 14 

3.3.2. Elaborarea instrumentului de cercetare....................................................... 15 

3



3.3.3. Formarea echipei de cercetare şi ancheta pilot........................................... 15 

3.3.4. Întocmirea bazei de date............................................................................. 15 

3.4. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA INFORMAŢIILOR..................................... 15 

3.4.1. Metode de estimare a calităţii serviciilor de educaţie............................... 15 

3.4.2. Metode de analiză a datelor........................................................................ 16 

3.5. REDACTAREA RAPORTULUI DE CERCETARE..................................................... 16 

PARTEA a III-a. REZULTATE ŞI DISCUŢII............................................................... 17 

CAPITOLUL IV. DIAGNOZA MEDIULUI ECONOMIC...................................... 17 

4.1. PROFILUL RESPONDENŢILOR....................................................................... 17 

4.1.1. Profilul socio-demografic........................................................................... 17 

4.1.2. Implicarea în mediul economic................................................................... 19 

4.2. ANALIZA MEDIULUI DE AFACERI............................................................... 20 

4.2.1. Particularităţile companiilor....................................................................... 20 

4.2.2. Tendinţe ale statutului profesional.............................................................. 22 

CAPITOLUL V. IMPACTUL CURSURILOR DE FORMARE 

PROFESIONALĂ.............................................................................................................. 24 

5.1. INFLUENŢA EXPERIENŢEI ANTERIOARĂ ASUPRA CURSURILOR....... 24 

5.1.1. Experienţa anterioară.................................................................................. 24 

5.2. ESTIMAREA CALITĂŢII CURSURILOR DE FORMARE 

PROFESIONALĂ................................................................................................................ 25 

5.2.1. Evaluarea generală a calităţii cursurilor..................................................... 25 

5.2.2. Estimarea calităţii cursurilor pe baza metodei SERVQUAL...................... 25 

5.2.3. Estimarea utilităţii cursurilor...................................................................... 27 

5.3. PERCEPŢIA ASUPRA BENEFICIILOR CURSURILOR................................. 27 

5.4. FACTORII DE INFLUENŢĂ ASUPRA PERCEPŢIEI CALITĂŢII 

28 

CURSURILOR DE CALIFICARE PROFESIONALĂ...................................................... 

5.4.1. Influenţa sexului respondenţilor................................................................. 28 

5.4.2. Influenţa venitului respondenţilor............................................................... 30 

5.4.3. Influenţa categoriei de apartenenţă............................................................ 31 

5.4.4. Influenţa nivelului de educaţie.................................................................... 33 

CONCLUZII ŞI PROPUNERI................................................................................... 34 

BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................... 39 

REZUMAT ÎN LIMBA ENGLEZĂ ......................................................................... 46 

4



CONTENTS 

INTRODUCTION ...................................................................................................... 7 

PART I. LITERATURE REVIEW.............................................................................. 8 

CHAPTER I. THE CULTURE OF ENTREPRENEURSHIP IN ROMANIA.............. 8 

1.1. ENTREPRENEURSHIP IN DIFFERENT CONTEXTS................................ 8 

1.1.1. Concepts, theories................................................................................... 8 

1.1.2. Entrepreneur and manager...................................................................... 8 

1.1.3. Importance of entrepreneurship.............................................................. 8 

1.1.4. Motivation and that idea - essential in starting a business..................... 8 

1.1.5. Principles of manifestation of entrepreneurs.......................................... 8 

1.2. ENVIRONMENT OF SME’S COMPANIES IN ROMANIA........................ 9 

1.2.1. Status of the business environment in Romania..................................... 9 

1.2.2. Situation analysis of the company registrations..................................... 9 

1.2.3. Analysis suspensions activity................................................................. 9 

1.2.4. Analysis of dissolution and deregsitration of companies....................... 10 

1.2.5. Analysis cases of insolvency.................................................................. 10 

1.2.6. Stimulating entrepreneurial activity....................................................... 10 

1.3. IMPORTANCE OF EDUCATION IN ENTREPRENEURIAL ECONOMY 10 

PART II. MATERIAL AND METHOD...................................................................... 11 

CHAPTER II. RESEARCH AREA......................................................................... 11 

2.1. CHARACTERIZATION OF DEVELOPMENT REGIONS NORTH-WEST 

CENTER, NORTH-EAST AND SOUTH MUNTENIA………………………… 11 

2.1.1. Organization administrative-territorial................................................... 11 

2.1.2. Geographical location............................................................................. 11 

2.1.3. Demographic characteristics.………………………………………….. 11 

2.2. CHARACTERIZATION OF BISTRIŢA-NĂSĂUD, MUREŞ, SUCEAVA 

AND ARGEŞ COUNTIES……………………………………………………….. 

12 

2.2.1. Geographical, demographic characteristics…………………………… 12 

2.2.2. The main indicators of the economic environment………………….... 12 

2.2.2.1. Unemployment………………………………………………… 12 

2.2.2.2. Employed civil population on national economic activity…… 12 

2.2.2.3. Local units active in industry, construction, trade and other 

sectors on activities and class size…………………………………………… 13 

2.2.2.4. Indices of industrial production and value indices of turnover 

in industry……………….………………………………………………………... 

13 

2.2.3. Geographical, demographic characteristics of the localities…………….. 13 

CHAPTER III. METHODS FOR COLLECTING AND ANALYSIS OF THE 

14 

DATA……………………………………………………………………...…….…….. 

3.1. IDENTIFY THE PROBLEM........................................................................... 14 

3.2. ESTABLISH THE WORK PROTOCOL........................................................ 14 

3.3. DATA COLLECT............................................................................................ 14 

3.3.1. Establish the sample................................................................................ 14 

5



3.3.2. Questionnaire design............................................................................... 15 

3.3.3. Establish the research team and pilot test of the questionnaire............... 15 

3.3.4. Setup of the data base.............................................................................. 15 

3.4. ANALYSIS AND INTERPRETATION OF THE FINDINGS...................... 15 

3.4.1. Methods to estimate the quality of education services........................... 15 

3.4.2. Analysis Methods.................................................................................... 16 

3.5. REPORT ON RESEARCH FINDINGS..................................................................... 16 

PART III. RESULTS AND DISCUSSION ................................................................. 17 

CHAPTER IV. ECONOMIC ENVIROMENT DIAGNOSE................................ 17 

4.1. RESPONDENTS’ PROFILE........................................................................... 17 

4.1.1. The Socio-Demographic Profile............................................................. 17 

4.1.2. Involment in the Economic Environment............................................... 19 

4.2. ANALYSIS OF THE BUSINESS ENVIRONMENT..................................... 20 

4.2.1. The particularities of the companies....................................................... 20 

4.2.2. Trends of the employment status............................................................ 22 

CHAPTER V. TRAINING COURSES IMPACT................................................... 24 

5.1. PAST EXPERIENCE INFLUENCE ON THE COURSES............................. 24 

5.1.1. Past experience........................................................................................ 24 

5.2. QUALITY’S ESTIMATION OF THE TRAININGS...................................... 25 

5.2.1. General evaluation of the trainings’ quality…………………………… 25 

5.2.2. Quality estimation of the trainings using the SERVQUAL method....... 25 

5.2.3. Utility estimation of the trainings............................................................ 27 

5.3. PERCEPTION OF THE TRAININGS BENEFITS......................................... 27 

5.4. FACTORS WHICH INFLUENCE THE PERCEPTION OF THE TRAININ 

COURSES............................................................................................................... 

28 

5.4.1. Influence of the gender........................................................................... 28 

5.4.2. Influence of participants income………………………………………. 30 

5.4.3. Influence of the professional status......................................................... 31 

5.4.4. Influence of the education level……………………………………….. 33 

CONCLUSIONS AND SUGGESTIONS .................................................................... 34 

BIBLIOGRAPHY.......................................................................................................... 39 

ABSTRACT…………………………………………………………………………… 46 

6



INTRODUCERE 

Lucrarea de faţă reprezintă o cercetare practică realizată din necesitatea stringentă 

de a identifica impactul cursurilor de calificare profesională asupra grupului ţintă, de a 

studia modul în care aceştia percep rezultatele activităţii de instruire la care au participat, 

precum şi impactul implementării cursurilor de instruire în domeniul antreprenoriatului 

asupra dezvoltării culturii antreprenoriale în arealul studiat, dar şi asupra altor actori 

locali care sprijină şi contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului. 

Plecând de la realităţile economice, precum şi de la rezultatele cercetărilor derulate 

anterior cu privire la spiritul antreprenorial din arealul ce a făcut obiectul studiului 

(Horvat, 2011), s-a considerat mai mult decât oportună derularea acestui studiu. Spre 

deosebire de alte domenii, unde impactul şi rezultatul unei acţiuni, poate fi evaluat mai 

rapid şi mai uşor, în cazul serviciilor acest fenomen este mai dificil şi mai sensibil. 

Tocmai din aceste motive este necesar a se cunoaşte exact părerea beneficiarilor, pentru a 

se putea remedia eventualele inadvertenţe. 

Derularea cercetării a permis obţinerea unor rezultate care să fundamenteze 

concluzii pertinente cu valoare practică pentru dezvoltarea programelor viitoare de 

instruire şi calificare, astfel încât rezultatele să fie cele scontate. Sistematizarea lor a 

permis redactarea unui document util în vederea adaptării instruirii ulterioare în domeniul 

antreprenoriatului în arealul studiat, în urma identificării evoluţiei modului în care este 

perceput mediul economic şi social, a nivelului abilităţilor antreprenoriale dobândite în 

urma proiectului şi, nu în ultimul rând, a impactului activităţilor realizate de grupul de 

experţi şi echipa de management a proiectului pe parcursul implementării. 

7



PARTEA I-a. STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII 

CAPITOLUL I. CULTURA ANTREPRENORIATULUI ÎN ROMÂNIA 

1.1. ANTREPRENORIATUL ÎN DIFERITE CONTEXTE 

1.1.1. Concepte, teorii 

Numeroase definiţii ale antreprenoriatului se regăsesc în literatura de specialitate, 

acoperind o paletă largă de activităţi asociate antreprenoriatului. Una din cele mai 

timpurii definiţii consideră că antreprenoriatul este un termen economic, ce descrie 

procesul caracterizat de incertitudinea de a cumpăra la anumite preţuri în prezent şi de a 

vinde la preţuri nesigure în viitor. Mai târziu, alţi autori au extins semnificaţia 

antreprenoriatului prin introducerea conceptului de combinare a factorilor de producţie, 

iar la începutul secolului XX la definiţia antreprenoriatului a fost adăugat conceptul de 

inovaţie (Cordoş, Bacali şi Bodea, 2008). 

1.1.2. Antreprenorul şi managerul 

Dacă managerul este acea persoană care ocupă un post ierarhic care îi conferă, 

prin natura sa, dreptul conducătorului de a trasa sarcini obligatorii subordonaţilor săi, în 

virtutea autorităţii cu care este investit (Merce, Merce şi Arion, 2000), antreprenorul este 

persoana care creează o nouă afacere în condiţii de risc şi incertitudine, cu scopul de a 

obţine profit şi creştere economică prin identificarea de noi oportunităţi sau prin faptul că 

are o idee şi prin reunirea resurselor necesare (Scarborough, Wilson şi Zimmerer, 2009, 

Hatten, 2009). 

1.1.3. Importanţa antreprenoriatului 

Importanţa pe care o are antreprenoriatul poate fi explicată prin impactul 

economic al firmelor mici şi mijlocii, prin impactul lor asupra societăţii în general, 

repectiv prin impactul lor asupra firmelor mari (Borza, Crişan, Silva şi Bordean, 2009). 

Fiind o sursă de inovare şi schimbare, antreprenoriatul stimulează competitivitatea 

economică şi creşterea productivităţii. Obţinerea de produse şi servicii de calitate nu este 

posibilă fără acţiunea a zeci de mii de întreprinzători. 

1.1.4. Motivaţia şi ideea – esenţiale în iniţierea unei afaceri 

Mulţi oameni au idei de afaceri, dar de cele mai multe ori ele nu sunt puse 

niciodată în practică. Antreprenorii însă sunt acele persoane care acţionează, de cele mai 

multe ori fără a avea mai mult decât o idee, urmând ca apoi să îşi procure resursele 

necesare pentru a transforma ideea într-o afacere (Scarborough, Wilson şi Zimmerer, 

2009). 

1.1.5. Principii de manifestare ale antreprenorilor 

Antreprenorul trebuie să fie conştient de riscurile existente atunci când îşi începe 

afacerea, astfel încât să valorifice partea pozitivă, ceea ce impune anumite calităţi 

antreprenorilor legate de responsabilitate, atitudine şi gândire pozitivă chiar şi în 

8



momente critice, capacitatea de a opera în condiţii incerte, de a lua decizii, de a munci 

din ce în ce mai mult pe măsura ce afacerea se dezvoltă, de a învăţa din greşeli. 

1.2. MEDIUL IMM-URILOR ÎN ROMÂNIA 

1.2.1. Starea mediului de afaceri din România 

Frecventele schimbări legislative îşi pun amprenta asupra mediului de afaceri din 

România, creindu-se o instabilitate a mediului economic, cu numeroase mişcări înspre şi 

din acest sector. În acest sens, se impune ca fiind necesară crearea unui cadru legislativ 

care să asigure stabilitate şi măsuri care să ofere soluţii întreprinderilor, în special IMMurilor 

în vedrea sprijinirii dezvoltării acestui sector. 

1.2.2. Analiza situaţiei înmatriculărilor de firme 

Per ansamblu, numărul înmatriculărilor de firme la Registrul Comerţului în anul 

2010 a înregistrat o creştere foarte mică comparativ cu anul 2009, respectiv cu 0,2%. În 

anul 2011 numărul a crescut cu 9,3% faţă de anul 2010. 

Regiunea Sud-Vest înregistrează cea mai mică rată de creare, iar în regiunea 

Bucureşti-Ilfov rata de creare de noi firme este cea mai accentuată. 

Analizând întreprinderile înmatriculate pe domenii de activitate, domeniul 

comerţului cu ridicata şi amănuntul ocupă locul întâi în topul înregistrărilor în perioada 

2009-2011, cu un procent de aproximativ 30% din total, ca urmare a faptului că acest 

domeniu este şi cel mai accesibil din punct de vedere al investiţiilor iniţiale. 

Se remarcă o creştere semnificativă în domeniul agricultură, silvicultură şi pescuit, 

numărul întreprinderilor nou create aproapre dublându-se în anul 2011 comparativ cu 

anul 2009, firmele înregistrate în acest domeniu deţinând un procent consistent în ultimii 

doi ani, comparativ cu perioada precedentă. 

Numărul de firme nou create în domeniul construcţiilor a înregistrat scăderi 

semnificative în anul 2010 comparativ cu anul 2009, iar apoi în anul 2011 au înregistrat o 

evoluţie pozitivă. 

În fiecare an luat în calcul, peste 97% dintre persoanele juridice şi persoanele 

fizice înmatriculate la Registrul Comerţului sunt încadrate în categoria IMM (definite 

conform Legii 346/2004 cu modificările ulterioare) şi întreprinderi individuale şi PFA 

(definite conform OUG 44/2008 cu modificările ulterioare), iar IMM-urile reprezintă cel 

mai mare procent, peste 40% din totalul înmatriculărilor. 

1.2.3. Analiza suspendărilor de activitate 

Cele mai multe suspendări de firme au fost înregistrate în anul 2009, ca o 

consecinţă a reglementărilor de ordin fiscal, respectiv introducerea impozitului minim. 

În anul 2010 numărul suspendărilor de activitate s-a redus aproape la jumătate 

comparativ cu anul precedent. Renunţarea la impozitul minim începând cu luna 

octombrie a anului 2010, a contribuit la scăderea numărului de suspendări de activitate, 

astfel că în anul 2011 numărul acestora s-a redus la 66.428, ceea ce reprezintă o scădere 

cu aproximativ 68,1% comparativ cu anul 2010 şi cu 84,2 % comparativ cu anul 2009. 

9



1.2.4. Analiza dizolvărilor şi radierilor de firme 

Modificările legislaţiei în domeniul fiscalităţii au generat un număr mare de radieri 

şi dizolvări, ele fiind o consecinţă a ordonanţei OUG 44/2008 şi a impozitului minim. 

În anul 2009 s-au înregistrat la nivelul întregii ţări un număr de 18.766 dizolvări 

voluntare, iar în anul 2010 s-au înregistrat 7.508, ceea ce reprezintă o scădere cu 

aproximativ 60%. 

În anul 2011 numărul dizolvărilor a scăzut la 4.001, ceea ce reprezintă o scădere 

cu 46,7% faţă de anul 2010 şi aproximativ 80% faţă de anul 2009. 

1.2.5. Analiza cazurilor de insolvenţă 

Analiza comparativă a domeniilor în care se înregistrează cele mai multe firme 

aflate în procedura de insolvenţă în perioada 2009 - mai 2012, indică faptul că impactul 

crizei economice se resimte cel mai tare în domeniul comerţului cu ridicata şi amănuntul, 

construcţiilor şi transporturilor. 

În anul 2010, numărul firmelor care au intrat în insolvenţă a fost cel mai ridicat, 

numărul falimentelor în acest an a crescut cu 17,76% faţă de numărul de falimente 

înregistrate în anul 2009, când se înregistrau 18.421 de dosare de insolvenţă, iar în anul 

2011 observăm o uşoară tendinţă de scădere a falimentelor. 

1.2.6. Stimularea activităţii antreprenoriale 

În vederea combaterii efectelor negative ale crizei economice (reducerea 

numărului de agenţi economici activi pe piaţă, condiţii dificile de accesare a surselor de 

finanţare, creşterea numărului de şomeri, reducerea consumului, creşterea dificultăţilor şi 

riscurilor în ceea ce priveşte crearea de noi întreprinderi, în special pentru tineri), 

Guvernul României a adoptat o serie de măsuri legislative care sprijină stimularea şi 

dezvoltarea antreprenoriatului în ţara noastră. 

Acest lucru se realizează prin crearea unui cadru legislativ favorabil IMM-urilor 

şi prin diferite programe implementate de către Agenţia pentru Implementarea 

Proiectelor şi Programelor pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii, în conformitate cu 

prevederile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor 

mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu prevederile 

Hotărârii Guvernului nr.65/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei 

pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, cu 

modificările şi completările ulterioare. 

1.3. IMPORTANŢA EDUCAŢIEI ÎN ECONOMIA ANTREPRENORIALĂ 

Resursele umane sunt esenţiale pentru producerea şi diseminarea cunoştinţelor, iar 

disponibilitatea şi calitatea lor constituie elementul-cheie al economiei antreprenoriale. În 

economia antreprenorială, ideile şi cunoştinţele fiind esenţiale pentru inovare şi creştere 

economică, investiţia în resurse umane este un factor important al menţinerii 

competitivităţii economice şi tehnologice (Frunzăverde, Irimia şi Rîndaşu, 2005). 

Deşi o mână de lucru educată nu constituie răspunsul magic la misterul dezvoltării, 

este o condiţie necesară (nu suficientă) pentru creşterea economică rapidă, educaţia 

determinând, până la urmă, creşterea rezultatului economic prin sporirea „capitalului 

uman” (Baumol, 2009). 

10



PARTEA a II-a. MATERIAL ŞI METODĂ 

CAPITOLUL II. AREALUL CERCETĂRII 

2.1. CARACTERIZAREA REGIUNILOR DE DEZVOLTARE NORD-VEST, 

CENTRU, NORD EST ŞI SUD-MUNTENIA 

2.1.1. Organizarea administrativ-teritorială 

În cadrul regiunilor de dezvoltare ale României, activităţile aferente cercetării 

privind identificarea opiniei grupului ţintă asupra modului în care aceştia percep 

rezultatele activităţii de instruire, precum şi impactul implementării proiectului în 

dezvoltarea culturii antreprenoriale s-au desfăşurat în Regiunea Nord-Vest, Regiunea 

Centru, Regiunea Nord-Est şi Regiunea Sud-Muntenia. 

2.1.2. Localizare geografică 

Regiunea Nord-Vest are o poziţie strategică, având graniţe cu Ungaria şi Ucraina 

cât şi cu regiunile de dezvoltare Centru, Vest şi Nord-Est din România (54, 2012). 

Regiunea Centru este aşezată în zona centrală a României, în interiorul marii 

curburi a Munţilor Carpaţi, pe cursurile mijlocii ale Mureşului şi Oltului, realizând 

conexiuni cu 6 din celelalte 7 regiuni de dezvoltare, înregistrându-se distanţe aproximativ 

egale din zona ei centrală până la punctele de trecere a frontierelor (52, 2012). 

Regiunea Nord-Est se învecinează la Nord cu Ucraina, la Sud cu judeţele Galaţi şi 

Vrancea (Regiunea de Dezvoltare Sud-Est), la Est cu Republica Moldova, iar la Vest cu 

judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud (Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest) şi judeţele 

Mureş, Harghita şi Covasna (Regiunea de Dezvoltare Centru) (53, 2012). 

Regiunea Sud-Muntenia este localizată în sud-estul ţării şi se învecinează în partea 

de Nord cu Regiunea Centru, la Est cu Regiunea Sud-Est, la Vest cu Regiunea Sud-Vest, 

iar la Sud cu Bulgaria, limita fiind dată de graniţa naturală - fluviul Dunărea (55, 2012). 

2.1.3. Caracteristici demografice 

Regiunea cu cel mai mare număr de locuitori este Regiunea de Dezvoltare Nord- 

Est, respectiv 3,7 milioane locuitori, echivalent cu un procent de 17,29% din populaţia 

României. 

Regiunea Sud-Muntenia este a doua în ceea ce priveşte numărul locuitorilor, 

populaţia din cadrul acestei Regiuni reprezentând 15,21% din populaţia României. 

Având peste 2,7 milioane de locuitori, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest 

reprezintă 12,67% din populaţia României. 

Structura populaţiei în funcţie de sex indică faptul că, deşi la nivelul tuturor 

regiunilor analizate gradul de feminizare depăşeşte 50%, este sub nivelul naţional. 

11



2.2. CARACTERIZAREA JUDEŢELOR BISTRIŢA-NĂSĂUD, MUREŞ, SUCEAVA 

ŞI ARGEŞ 

2.2.1. Caracteristici geografice, demografice 

Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat în partea de nord a României, acoperind 

15,67% din suprafaţa Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest şi 2,25% din totalul suprafeţei 

României (62, 2012). Populaţia totală a judeţului în anul 2010 a fost de 317.247 locuitori, 

adică 11,68% din totalul populaţiei Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, iar densitatea la 

nivel de judeţ este de 59,24 loc/km 2 . 

Judeţul Mureş este situat în interiorul arcului carpatic, în zona central-nord-estică 

a ţării, în Podişul Transilvaniei, având o suprafaţă de 6.714 km 2 , ceea ce reprezintă 2,8% 

din suprafaţa României şi aproximativ 20% din suprafaţa Regiunii de Dezvoltare Centru. 

Populaţia judeţului în anul 2010 este de 580.228 locuitori, ceea ce reprezintă 23% din 

totalul populaţiei Regiunii de Dezvoltare Centru şi 2,7% din totalul populaţiei României, 

iar densitatea la nivel de judeţ este de 86,42 loc/km 2 (63, 2012). 

Judeţul Suceava este aşezat în nord-estul ţării, ocupând o suprafaţă de 8.553,5 

km 2 , 23,21% din suprafaţa Regiunii de Dezvoltare Nord-Est şi 3,6% din totalul suprafeţei 

României (64, 2012). 

Situat în partea central-sudică a României, judeţul Argeş acoperă o suprafaţă de 

6.826 km 2 , ceea ce reprezintă 2,86% din suprafaţa României şi 19,8% din suprafaţa 

Regiunii de Dezvoltare Sud. Numărul locuitorilor este de 639.157, aceştia provenind din 

3 municipii, 4 oraşe şi 95 comune (61, 2012). 

În ceea ce priveşte repartiţia populaţiei pe medii de locuire, judeţul Bistriţa- 

Năsăud este cel mai puternic ruralizat, 62,63% din populaţia judeţului locuieşte în mediul 

rural şi 37,33% în mediul urban. Gradul de ruralizare este superior celui la nivel naţional 

(44,95%) şi regional (46,74%). 

Repartiţia populaţiei în funcţie de sex ne arată faptul că în toate cele patru judeţe 

gradul de feminizare depăşeşte 50%, cel mai ridicat procent fiind în judeţul Suceava, 

respectiv 51,36%. 

2.2.2. Principalii indicatori de caracterizare a mediului economic 

2.2.2.1. Şomajul 

Criza economică s-a resimţit puternic la nivelul judeţelor studiate, astfel în 

judeţele Mureş şi Suceava numărul şomerilor a crescut cu peste 70% faţă de anul 2008, 

iar în judeţul Argeş s-a înregistrat cea mai mare rată a şomajului, 9,5%, numărul 

şomerilor crescând cu peste 90% comparativ cu anul 2008. Cea mai mică rată a şomajului 

la nivelul anului 2009 s-a înregistrat în judeţul Suceava, 7,9%. 

În perioada 2010-2011 se observă o tendinţă de scădere a şomajului, în anul 2011 

cel mai mare număr de şomeri fiind înregistrat în judeţul Mureş, respectiv 14.568 

persoane. 

Rata şomajului se menţine mai accentuată în cazul persoanelor de sex masculin. 

2.2.2.2. Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale 

Din totalul de 2.245,06 mii de locuitori ai celor patru judeţe, 830,6 de mii o 

reprezintă populaţia civilă, ceea ce reprezintă o pondere de 37%. 

12



În cadrul populaţiei civile, în fiecare din cele patru judeţe, mai mult de 60% sunt 

angajaţi în domenii direct productive (agricultură, silvicultură, pescuit, construcţii şi 

industrie), şi un procent de peste 15% din populaţia ocupată sunt angajaţi în domenii 

bugetare neproductive precum administraţie publică şi apărare, învăţământ, sănătate şi 

asistenţă socială, alte activităţi de servicii. 

2.2.2.3. Unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte sectoare, pe 

activităţi şi clase de mărime 

Analizând distribuţia unităţilor active pe clase de mărime, se poate observa că din 

totalul de 41.654 unităţi, 36.562 sunt încadrate la unităţi micro, 4.203 la unităţi mici, 771 

la unităţi mijlocii şi 118 la unităţi mari, ceea ce înseamnă un interes semnificativ al 

populaţiei din judeţele analizate pentru activităţile specifice antreprenoriatului, peste 

99,7% din unităţile locale active fiind IMM-uri şi doar 0,3% din unităţi nu sunt IMM-uri. 

Dacă analizăm distribuţia unităţilor locale active pe sectoare ale economiei 

naţionale, se poate afirma că peste 40% din firme îşi desfăşoară activitatea în domeniul 

comerţului cu ridicata şi amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, mai mult 

de 12% din firme îşi desfăşoară activitatea în domeniul industriei prelucrătoare şi un 

procent de 10% activează în domeniul construcţiilor. 

2.2.2.4. Indicii producţiei industriale şi indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie 

În perioada 1.I.-29.II.2012 comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent, 

producţia industrială indică faptul că s-au înregistrat creşteri la nivelul celor patru judeţe 

analizate. 

De asemenea, indicele cifrei de afaceri, a înregistrat creşteri la nivelul judeţelor 

studiate, exceptând judeţul Mureş, ceea ce înseamnă o revenire a economiei în aceste 

judeţe. 

2.2.3. Caracteristici geografice, demografice ale localităţilor 

În cadrul celor patru judeţe, cercetarea practică pentru identificarea opiniei 

grupului ţintă asupra modului în care aceştia percep rezultatele activităţii de instruire, 

precum şi impactul implementării proiectului în dezvoltarea culturii antreprenoriale în 

zonele de intervenţie ale proiectului şi asupra altor actori locali care sprijină şi contribuie 

la dezvoltarea antreprenoriatului s-a realizat în 16 din cele 18 localităţi urbane sub 50.000 

locuitori (Beclean, Năsăud, Sângeorz-Băi, Reghin, Sovata, Târnăveni, Iernut, Rădăuţi, 

Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Mioveni, Curtea de Argeş, 

Câmpulung, Topoloveni, Ştefăneşti). 

Poziţionarea geografică a localităţilor studiate îşi pune amprenta asupra modului în 

care s-a dezvoltat mediul de afaceri, acesta fiind influenţat de resursele naturale, 

potenţialul turistic, apropierea de principalele oraşe sau de principalele căi de acces. 

De asemenea potenţialul uman este un factor important ce influenţează mediul 

economic, concentrarea umană la nivelul localităţilor influenţând economiile acestora, 

precum şi interseul firmelor, investitorilor, şi instituţiilor financiare pentru a se dezvolta 

în zona respectivă. În acest sens există diferenţe mari în ceea ce priveşte densitatea 

exprimată în număr de loc/km 2 atât între judeţe cât şi în cadrul localităţilor din interiorul 

acestora. 

13



CAPITOLUL III. METODELE DE CULEGERE ŞI ANALIZĂ A 

DATELOR 

3.1. DEFINIREA PROBLEMEI 

Pentru cercetarea de faţă problema principală a fost reprezentată de determinarea 

impactului cursurilor de calificare profesională. Tot în această etapă s-a realizat şi 

documentarea asupra universului cercetat, sursele de informare internă fiind reprezentate 

de către documentele privind paleta de cursuri de formare profesională, precum şi de 

către baza de date referitoare la participanţii la aceste cursuri de formare profesională. 

În ce priveşte sursele de informare externe, cele mai semnificative au fost: Bazele 

de date, analizele şi anchetele socio-economice ale The World Bank Group; Analizele 

privind mediile de afaceri naţionale şi internaţionale ale International Finance 

Corporation; Bazele de date, buletinele statistice, studiile şi rapoartele trimestriale ale 

Institutului Naţional de Statistică a României; Bazele de date, buletinele statistice şi 

rapoartele lunare ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului; Bazele de date ale 

Ministerului Finanţelor Publice din România; Studiile şi analizele economice ale 

Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România; Studiile 

privind situaţia insolvenţelor din România ale Coface Romania; Studiile privind 

antreprenoriatul ale Fundaţiei Post-Privatizare; Eurobarometru Comisiei Europene. 

3.2. CONCEPEREA PROTOCOLULUI DE LUCRU 

În această etapă a schemei de lucru are loc stabilirea obiectivelor cercetării, 

precum şi a calendarului de lucru 

Obiectivul principal al prezentei lucrări a constat în determinarea impactului pe 

care cursurile de formare profesională din domeniul antreprenoriatului le au asupra 

beneficiarilor acestora. 

3.3. CULEGEREA INFORMAŢIILOR 

Metodele de anchetă pot urmări două abordări distinse: una de natură calitativă, iar 

alta de natură cantitativă (Manole şi Stoian, 2004). 

Pentru acest studiu s-a apelat ca şi metodă la anchetă, informaţiile care au fost 

dorite a fi obţinute au fost de natură cantitativă. Aceasta a fost considerată a fi cea mai 

potrivită atât din punct de vedere al eficienţei, cât şi pentru scopul propus în cadrul 

acestei cercetări. 

3.3.1. Determinarea eşantionului 

Grupul ţintă este reprezentat de angajaţi, întreprinzători, persoane care au 

participat la cursurile de calificare profesională, locuitori ai celor 18 localităţi urbane cu 

mai puţin de 50.000 de locuitori din judeţele Argeş, Bistriţa-Năsăud, Mureş şi Suceava. 

Desigur, eşantionul a fost format prin alegerea aleatoare a subiecţilor din populaţia totală. 

Astfel, la baza calculului au stat date privind cursanţii celor 18 localităţi, pe 

categorii de vârstă, potrivit bazei de date furnizate de către FAER. 

14



Pentru stabilirea volumului eşantionului, s-a ales metoda sondajului simplu, 

nerepetat caracteristică nealternativă, pentru o eroare limită relativă de 2% şi o 

probabilitate de garantare a rezultatelor de 95%. 

Volumul eşantionului (n) a fost stabilit ca fiind de 178 persoane. 

Deoarece, în cadrul aplicării chestionarelor, există riscul invalidării anumitor 

chestionare aplicate ca urmare a erorilor de formă sau de fond care le fac inacceptabile 

pentru analiza ulterioară, şi, deci, reducerea numărului de chestionare valide sub valoarea 

acceptabilă a eşantionului, s-a decis creşterea numărului de persoane incluse în eşantionul 

lărgit la 194. 

3.3.2. Elaborarea instrumentului de cercetare 

Plecând de la caracteristicile şi dispersia teritorială a populaţiei supuse analizei, 

dintre cele trei tipuri de anchetă de tip chestionar: interviul direct, chestionarul 

autoadministrat şi chestionarul prin telefon, s-a optat pentru ultima variantă, având în 

vedere principalele avantaje pe care acesta le asigură: rapiditatea în vederea colectării 

informaţiilor şi costurile relativ reduse. 

Întrebările utilizate în cadrul instrumentului de lucru au fost astfel utilizate încât să 

asigure obţinerea informaţiilor necesare atingerii obiectivelor enunţate anterior. 

3.3.3. Formarea echipei de cercetare şi ancheta pilot 

Aria vastă de cercetare a impus cercetătorului formarea unei echipe de lucru, 

pentru o bună desfăşurare a activităţii şi în vederea atingerii scopului şi obiectivelor 

cercetării. Astfel a fost constituită o echipă de 12 operatori. 

Înainte de demararea propriu-zisă a cercetării s-a derulat o pretestare a 

chestionarului. Această etapă a avut ca şi obiective majore, identificarea eventualelor 

inadvertenţe sau neînţelegeri în ceea ce priveşte întrebările adresate, pe de o parte, şi 

familiarizarea operatorilor cu instrumentul de lucru, pe de altă parte. 

3.3.4. Întocmirea bazei de date 

Pentru realizarea modelului bazei de date s-a recurs la programul MS Excel, având 

în vedere gradul de popularitate a acestuia. Astfel pentru o operativitate mai ridicată s-a 

avut în vedere o codificare prealabilă a informaţiilor cuprinse în chestionar. 

Codificarea a urmărit anticiparea tuturor răspunsurilor posibile şi omogenizarea lor 

astfel încât să ofere posibilitatea unei analize unitare a instrumentului de lucru. 

3.4. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA INFORMAŢIILOR 

3.4.1. Metode de estimare a calităţii serviciilor de educaţie 

Literatura de specialitate identifică cinci dimensiuni pe care clienţii le utilizează 

pentru evaluarea calităţii unui serviciu: încrederea, solicitudinea (receptivitatea), 

siguranţa (fiabilitatea), empatia, tangibilitatea (Parasuraman et. al, 1990; Militaru, 2010; 

Mureşan, 2011). 

Aceste cinci dimensiuni se regăsesc grupate sub forma a 22 de afirmaţii într-un 

instrument de cercetare cunoscut sub denumirea de SERVQUAL. 

În vederea stabilirii nivelului de calitate a serviciului perceput de către beneficiarii 

serviciilor, se recurge la diferenţa dintre percepţia privind calitatea serviciului furnizat de 

15



o anumită companie, în cazul de faţă de către o instituţie de formare profesională şi 

aşteptările cursanţilor în general de la serviciile de educaţie. 

Calitatea serviciilor = Percepţii (P) – Aşteptări (E) (6) 

Scorurile obţinute în urma realizării acestei diferenţe pot varia între „+6” şi „-6”. 

Cu cât scorurile înregistrate au o valoare pozitivă mai mare, cu atât este mai ridicat 

nivelul calitativ al serviciului prestat, de cealaltă parte cu cât scorurile iau o valoare 

negativă mai apropiata de „-6” cu atât calitatea serviciilor prestate nu întruneşte 

aşteptările consumatorilor. 

3.4.2. Metode de analiză a datelor 

Principalii indicatori şi metode folosite în analiza datelor au fost: 

indicatori relativi de structură; testul Hi-pătrat a lui Pearson pentru determinarea relaţiilor 

cauzale; valoarea medie; coeficientul corelaţiei liniare simple; tabelul statistic pe grupe. 

3.5. REDACTAREA RAPORTULUI DE CERCETARE 

Ultima etapă a prezentei cercetări a constat în elaborarea raportului de cercetare. 

Acest raport cuprinde: o prezentare generală a cercetării, analiza rezultatelor, concluziile 

şi recomandările, anexele aferente. 

16



PARTEA a III-a. REZULTATE ŞI DISCUŢII 

CAPITOLUL IV. DIAGNOZA MEDIULUI ECONOMIC 

4.1. PROFILUL RESPONDENŢILOR 

În vederea realizării studiului, au fost aplicate un număr de 194 chestionare (după 

finalizarea şi validarea din punct de vedere al formei şi conţinutului acestuia), distribuite 

conform eşantionării pe fiecare din cele 4 judeţe, în 16 din cele 18 localităţi urbane cu 

mai puţin de 50.000 locuitori supuse cercetării, un număr superior cu 16 chestionare 

limitei impuse de 178, ceea ce oferă certitudinea respectării erorii limite relative de 2% şi 

o probabilitate de garantare a rezultatelor de 95%. 

Motivul pentru care nu au fost aplicate chestionare în localităţile Miercurea 

Nirajului şi Costeşti constă în faptul că din aceste două localităţi nu a participat nici o 

persoană la cursurile a căror impact este analizat prin această lucrare. 

4.1.1. Profilul socio-demografic 

Analizând distribuţia pe clase de vârstă (Tabelul 4.1) se poate observa că 

eşantionul a cuprins persoane din toate categoriile de vârstă, astfel încât să fie posibile 

analizele multicriteriale în funcţie de vârstă, vârsta cea mai mică fiind de 16 ani, vârsta la 

care persoanele se află în plin proces de formare profesională, iar vârsta maximă este de 

64 ani. 

Se remarcă judeţul Argeş ca fiind cel în care vârsta maximă este cea mai redusă 

(60 de ani) şi există cea mai mică diferenţă de vârstă (doar 2 ani) între respondenţi în 

funcţie de sex, în timp ce în judeţul Suceava se poate observa o diferenţa mare (12 ani) 

între respondenţii de sex masculin şi cei de sex feminin. 

Tabelul 4.1 

Vârsta respondenţilor 

Regiunea/ Region 

Categorie / 

Vârsta (ani)/ Age (years) 

Category Minim/ Minim Maxim/ Maxim Media/ Average 

Eroarea standard/ 

Standard Erros 

General/ General 

Judeţul Mureş/ 

Mures County 

Judeţul Bistriţa- 

Năsăud/ Bistrita- 

Nasaud County 

Judeţul Suceava/ 

Suceava County 

Judeţul Argeş/ Arges 

County 

Femei/ Female 16 64 36,40 11,327 

Bărbaţi/ Male 17 63 36,13 13,424 

Total/ Total 16 64 36,30 12,081 

Femei/ Female 18 64 36,56 11,459 

Bărbaţi/ Male 19 58 35,76 12,132 

Total/ Total 18 64 36,34 11,552 

Femei/ Female 16 60 33,73 12,744 

Bărbaţi/ Male 17 62 37,70 17,398 

Total/ Total 16 62 34,97 14,191 

Femei/ Female 18 48 28,40 9,701 

Bărbaţi/ Male 19 63 37,35 12,348 

Total/ Total 18 63 34,07 12,135 

Femei/ Female 23 58 40,40 9,259 

Bărbaţi/ Male 20 60 33,56 14,588 

Total/ Total 20 60 38,85 11,247 

17



Per ansamblu, repartiţia în funcţie de vârstă a respondenţilor atât la nivel general, 

cât şi la nivelul fiecărui judeţ prezintă o distribuţie normală, vârsta medie a celor 

intervievaţi fiind de 36 ani şi 4 luni, ceea ce înseamnă că aceste cursuri s-au adresat 

persoanelor care la finalizarea lor pot ocupa funcţii manageriale în cadrul firmelor în care 

activează sau în cadrul altora nou create. 

În vederea obţinerii unui portret cât mai relevant în ceea ce priveşte participanţii la 

cursurile de formare profesională, au fost analizate şi datele cu privire la nivelul de 

educaţie al respondenţilor. Toţi ce intervievaţi au finalizat studiile elementare (şcoala 

primară), în timp ce două treimi dintre cei care au răspuns au studii superioare. 

La o analiză mai atentă a nivelului de educaţie în funcţie de sex, se poate observa 

un procent mai ridicat în ceea ce priveşte studiile superioare la populaţia de sex masculin 

(mai mult de trei sferturi dintre acestea având cel puţin o diplomă universitară), în timp 

ce populaţia feminină înregistrează o pondere mai mare în ceea ce priveşte studiile medii. 

În ceea ce priveşte veniturile medii lunare, o treime dintre cei chestionaţi au un 

venit cuprins între 651 lei şi 1.000 lei lunar, o altă treime 1.001 lei şi 2000 lei lunar, iar 

16,4% nu au, în prezent, nici o sursă de venit. 

Structura respondenţilor în funcţie de nivelul de venit indică de asemenea, că doar 

la un procent de 8,8% venitul lunar depăşeşte 2.000 lei. Acest lucru constituie un motiv 

de îngrijorare având în vedere faptul că două treimi sunt absolvenţi de studii superioare, 

ceea ce ne face să afirmăm că efortul şi investiţia depuse pe parcursul studiilor nu sunt 

răsplătite, iar oamenii sunt dispuşi să investească atâta timp cât au garanţia succesului. 

. 

18



În urma analizei comparative a veniturilor medii lunare ale respondenţilor în cele 4 

judeţe supuse studiului, se poate observa că în judeţul Bistriţa-Năsăud se înregistrează cel 

mai mic procent a celor care nu câştigă, situaţia este accentuată şi prin faptul că tot în 

acest judeţ se înregistrează cea mai mică pondere a celor care câştigă între 2.001 şi 4.000 

de lei, cu 5,7% sub media generală şi de 4,4 ori mai mică decât în judeţul Argeş, lucru 

explicabil şi prin faptul că la nivelul acestui judeţ s-a înregistrat şi cel mai mic procent al 

absolvenţilor de studii superioare. 

4.1.2. Implicarea în mediul economic 

Ancheta ne indică faptul că un procent de peste 50% dintre respondenţi se 

încadrează în categoria angajaţi, aproape 14% sunt antreprenori, iar alţi 11,3% ocupă 

funcţii de conducere. De asemenea, mai mult de 1 din 5 respondenţi se încadrează în altă 

categorie, în special; şomer, student, elev, voluntar, liber profesionist, casnic, concediu de 

maternitate, pensionar, fără ocupaţie, în căutarea unui loc de muncă. 

19



Figura 4.5 Categoria de încadrare a respondenţilor 

4.2. ANALIZA MEDIULUI DE AFACERI 

4.2.1. Particularităţile companiilor 

Referitor la profilul firmei în cadrul căreia activează/au activat ultima dată 

respondenţii, mai puţin de 9% au răspuns că activează/au activat în comerţ, dar peste 

18% dintre subiecţi au menţionat faptul că lucrează sau au lucrat în domeniul serviciilor, 

iar mai puţin de 15,5% au menţionat domeniul producţie. 

Un procent mic, de 2,6% nu au putut defini profilul companiei în care au lucrat, în 

cazul în care, momentan, nu lucrează, ceea ce înseamnă că sunt puţine persoanele 

chestionate care nu au lucrat până în prezent, incluzându-se aici şi studenţi, elevi, casnici 

etc. 

20



Figura 4.6 Profilul firmei în cadrul căreia activează/au activat ultima dată respondenţii 

S-a observat că peste 30% dintre respondenţi sunt sau au fost angajaţi în cadrul 

micro-întreprinderilor, peste 21% dintre cei chestionaţi fiind membri ai microintreprinderilor. 

Totodată s-a constat că peste 18% dintre respondenţi lucrează/au lucrat în cadrul 

întreprinderilor mici, 27% în a celor din categoria întreprinderilor mijlocii, în timp ce mai 

puţin de 11% lucrează în întreprinderi mari. 

21



Figura 4.7. Numărul de angajaţi ai firmei în cadrul căreia activează/au activat ultima dată 

respondenţii 

4.2.2. Tendinţe ale statutului profesional 

Plecând de la obiectivul principal al cercetării a fost considerat necesar a se 

determina intenţiile viitoare ale respondenţilor cu privire la statutul profesional. 

Peste 84% dintre respondenţi şi-au manifestat intenţia de a-şi schimba statutul 

profesional, ceea ce denotă o nemulţumire la nivel general a respondenţilor referitor la 

situaţia actuală la locul de muncă. Un procent ridicat de 98,45% din respondenţi şi-au 

manifestat intenţia de a-şi îmbunătăţi situaţia actuală la locul de muncă sau de a-şi 

schimba locul de muncă, pentru unul mai bine plătit, dar nu şi profilul companiei. 

22



Regiunea/ 

Region 

General/ 

General 

Judeţul 

Mureş/ Mureş 

County 

Judeţul 

Bistriţa- 

Năsăud/ 

Bistrita 

Nasaud 

County 

Judeţul 

Suceava/ 

Suceava 

County 

Judeţul 

Argeş/ Argeş 

County 

Perspectivele de viitor ale respondenţilor 

Tabelul 4.7 

Motiv/ Reason 

Nr. respondenţi/ Number 

% respondenţi/ % 

respondents 

DA/ YES NU/ NO NR/ NA DA/ YES NU/ YES NR/ NA 

Păstrarea statutului/ Maintaining the status 31 163 0 15,98 84,02 0,00 

Iniţierea unui afaceri/ Starting a Business 52 142 0 26,80 73,20 0,00 

Orice situaţie este posibilă/ Any situation is 

37,11 62,89 0,00 

72 122 0 

possible 

Promovarea în conducere/ Promoting to 

13,92 86,08 0,00 

27 167 0 

management 

Schimbarea profilului/ Changing the profile 3 191 0 1,55 98,45 0,00 




13 49 0 20,97 79,03 0,00 

possible 


management 

26 36 0 41,94 58,06 0,00 





5 27 0 15,63 84,38 0,00 

possible 


management 

7 25 0 21,88 78,13 0,00 





0 32 1 0,00 100,00 3,13 

possible 


management 

5 36 0 12,20 87,80 0,00 





possible 


management 

0 41 0 0,00 100,00 0,00 

1 40 0 2,44 97,56 0,00 


Notă: NR = non-răspuns 

În ce priveşte dorinţa de a ocupa o funcţie de conducere, un procent de sub 14% 

şi-au manifestat dorinţa de a ocupa o funcţie de conducere. 

23



CAPITOLUL V. IMPACTUL CURSURILOR DE FORMARE 

PROFESIONALĂ 

5.1. INFLUENŢA EXPERIENŢEI ANTERIOARĂ ASUPRA CURSURILOR 

5.1.1. Experienţa anterioară 

În Tabelul 5.1 se poate observa că în ceea ce priveşte participarea la training-uri şi 

nivelul de educaţie, nivelul cel mai ridicat a fost înregistrat în rândul angajaţilor, ceea ce 

confirmă un grad de interes mult mai mare din partea acestora pentru cursurile de 

instruire decât pentru cei care se află în situaţia de a lua decizii. 

Tabelul 5.1 

Distribuţia participării la cursuri de calificare în funcţie de categoria profesională 

Regiunea/ Region Categoria/ Category 

Cursuri de instruire 

TOTAL/ 

Training courses 

TOTAL 

NU/NO DA/YES 

Antreprenor/ Entrepreneur 8 19 27 

Angajat/ Employee 45 60 105 

General/ General Manager/ Manager 10 12 22 

Altă situaţie/ Another category 10 30 40 

Total/ Total 73 121 194 


Judeţul Mureş/ Mures Angajat/ Employee 12 19 31 

County Manager/ Manager 4 3 7 


Judeţul Bistriţa- 

Năsăud/ Bistrita 

Nasaud County 

Judeţul Suceava/ 

Suceava County 

Judeţul Argeş/ Arges 

County 




Manager/ Manager 2 2 4 













Participarea la cursurile de instruire în funcţie de categoria profesională indică 

faptul că din totalul participanţilor 50% fac parte din categoria angajaţilor, un procent de 

numai 15,7% sunt antreprenori şi 9,92% au funcţii de conducere. Se remarcă judeţul 

Suceava cu cel mai mare procent de angajaţi în rândul participanţilor (53%) şi judeţul 

Mureş cu cel mai mic procent al celor care ocupă funcţii de conducere (7,5%). 

24



5.2. ESTIMAREA CALITĂŢII CURSURILOR DE FORMARE PROFESIONALĂ 

Impresia pe care respondenţii au avut-o asupra calităţii cursurilor are o importanţă 

deosebită în aprecierea impactului pe care acestea le-au avut asupra participanţilor, mai 

ales ca urmare a dificultăţilor pe care acestea le prezintă în procesul de evaluare a calităţii 

(Alexa et. al, 2012c). 

5.2.1. Evaluarea generală a calităţii cursurilor 

Este evidentă, atât din prezentarea tabelară, cât şi din cea grafică, impresia foarte 

bună pe care derularea cursurilor a avut-o asupra beneficiarilor, aproape constant, pentru 

fiecare dintre cele 7 afirmaţii, în jur de două treimi exprimând acest nivel de apreciere. 

Mai mult, peste 85% dintre respondenţi au avut o opinie fermă, remarcând o calitate 

„foarte bună” şi „bună” pentru fiecare dintre afirmaţiile luate în considerare. 

Nr. 

crt./ 

No. 

1. 

2. 

3. 

4. 

5. 

6. 

7. 

Afirmaţii/ Statements 

Calitatea informaţiilor oferite/ 

Quality of information provided 

Claritatea modului de transmitere 

a informaţiilor/ Clarity of the 

informations 

Utilitatea informaţiilor oferite/ 

Utility of the provided 

information 

Programul de desfăşurare a 

cursurilor/ Scheduale of the 

courses 

Calitatea şi pregătirea 

activităţilor desfăşurate/ Quality 

of the delivered activities 

Accesibilitatea la cursurile de 

calificare profesională/ 

Accessibility of professional 

qualification courses 

Cantitatea/Conţinutul 

informaţiilor oferite/ Quantity / 

content of information provided 

Percepţia asupra calităţii cursurilor 

Foarte 

slabă/ 

Very 

poor 

Slabă/ 

Poor 

Scala de apreciere (%) 

Nici slabă/ 

nici bună/ 

Neither 

poor/neither 

good 

Bună/ 

Good 

Foarte 

bună/ 

Very 

good 

Media/ 

Average 

Tabelul 5.3 

Eroare 

standard/ 

Standard 

error 

Nu 

ştiu/Do 

not 

know 

1,55 2,06 6,70 28,87 60,82 4,45 0,834 0,00 

1,55 1,55 7,73 28,35 60,82 4,45 0,827 0,00 

1,03 2,58 8,76 26,29 68,82 4,44 0,840 0,52 

2,06 3,61 12,89 31,44 50,00 4,24 0,952 0,00 

1,55 1,03 4,64 32,99 59,79 4,48 0,770 0,00 

2,06 3,61 11,86 35,05 46,91 4,22 0,938 0,52 

0,52 1,55 6,19 26,29 63,40 4,54 0,732 2,06 

Singura afirmaţie pentru care ponderea aprecierii unei calităţi „foarte bune” a 

reunit mai puţin de jumătate dintre respondenţi a fost cea referitoare la gradul de 

accesibilitate a cursurilor de calificare profesională şi are la bază motivaţiile legate de 

lipsa timpului, a resurselor financiare şi a logisticii proprii. 

5.2.2. Estimarea calităţii cursurilor pe baza metodei SERVQUAL 

La nivelul întregului eşantion calitatea serviciilor prestate este sub nivelul 

aşteptărilor cursanţilor, cea mai mare nemulţumire a acestora făcând referire la programul 

de derulare al cursurilor, valoarea înregistrată în acest caz fiind de -0,25. 

25



Totodată alte aspecte mai puţin favorabile au fost cele referitoare la încrederea pe 

care o inspiră personalul şi siguranţa pe care aceştia o resimt cu privire la datele lor 

personale. 

Tabelul 5.4 

Percepţia asupra calităţii cursurilor la nivel general 

Nr./ 

Scoruri/ Scores 

Afirmaţie/ Statement 

No. 

E ij P ij P ij -E ij 

Spaţiul în care se derulează cursul trebuie să aibă un aspect plăcut atât în interior cât şi la 

1 exterior/ Space where courses are held must have a pleasing appearance both inside and out 

6,36 6,43 0,07 

Utilităţile şi dotările de care dispune spaţiul trebuie să fie atractive şi funcţionale/ Utilities and 

2 facilities of the space must be attractive and functional 

6,53 6,53 0,00 

3 Personalul trebuie sa fie bine pregătit profesional/ Staff must be well trained 6,86 6,69 -0,17 

Materialele de promovare folosite trebuie să fie atrăgătoare şi convingătoare/ The promotion 

4 materials should be attractive and convincing 

6,67 6,52 -0,15 

Unitatea de învăţământ să îşi respecte angajamentele făcute/ The services providers should 

5 

their commitments made 

6,81 6,72 -0,09 

6 

Personalul trebuie să prezinte interes pentru rezolvarea problemelor apărute în orice moment 

al derulării cursurilor/ Staff should be interested in solving the problems at any time during the 

courses 

6,79 6,65 -0,14 

Serviciile trebuie să fie adaptate din primul moment astfel încât să nu necesite schimbarea 

7 acestora/ Services must be adequate from first time so you do not need to change them 

6,56 6,53 -0,03 

8 Serviciile trebuie să fie oferite în termenul stabilit/ Services must be provided in time 6,75 6,65 -0,10 

Personalul trebuie să ofere informaţii fără erori, iar evidenţa serviciilor să fie corect realizată/ 

9 Staff should provide information without errors, and records are properly kept 

6,84 6,66 -0,17 

10 

Personalul auxiliar trebuie să ofere informaţii corecte cu privire la termenele în care serviciile 

sunt prestate/ Staff should provide accurate information about the time when the services are 

performed 

6,72 6,62 -0,09 

Personalul trebuie să asigure rezolvarea promptă a problemelor apărute/ Staff must ensure 

11 prompt resolution of problems arising 

6,80 6,67 -0,14 

Personalul trebuie să aibă amabilitate şi bunăvoinţă în ajutarea cursanţilor/ Staff must have 

12 

kindness and courtesy in helping students 

6,85 6,68 -0,18 

Personalul trebuie să ofere întotdeauna un răspuns adecvat la întrebările cursanţilor/ Staff 

13 

must always offer an adequate response to the questions students 

6,82 6,67 -0,15 

14 Personalul trebuie să inspire încredere cursanţilor/ Staff must inspire trust the students 6,84 6,64 -0,20 

Cursanţii trebuie să se simtă în siguranţă când utilizează serviciile oferite, inclusiv în ceea ce 

priveşte securitatea documentelor şi a altor informaţii ale cursantului asigurate de unitatea de 

15 

învăţământ/ Students need to feel safe when they use the services, including the security of 

6,79 6,60 -0,20 

documents and other information provided by the school student 

Personalul trebuie să fie amabil cu participanţii la cursuri/ Staff must be nice to course 

16 

participants 

6,87 6,73 -0,14 

Personalul trebuie să fie competent în rezolvarea problemelor apărute/ Staff must be 

17 competent in resolving problems arising 

6,84 6,69 -0,14 

Personalul trebuie să acorde atenţie fiecărui cursant în parte/ Staff should given attention to 

18 

each student 

6,53 6,46 -0,07 

Programul de derulare a cursurilor trebuie să fie convenabil pentru toţi cursanţii astfel încât 

serviciile oferite să fie suficient de flexibile pentru a se potrivi cu programul participanţilor/ 

19 

Program of courses must be convenient for all students so that services are sufficiently flexible 

6,60 6,35 -0,25 

to accommodate program participants / 

Personalul trebuie să acorde atenţie individuală cursanţilor, trebuie să prezinte diverse opţiuni 

pentru o anumită întrebare, cursantul trebuie să poată contacta repede şi uşor personalul/ Staff 

20 

should given to individual the students must present various options for a particular question, 

6,50 6,42 -0,08 

the student must be able to quickly and easily contact staff 

21 

Personalul trebuie să fie profund interesat de cunoaşterea problemelor clientului şi să asculte 

problemele acestora pentru a le oferi soluţii adecvate/ Staff should be profoundly interested in 

knowing customer problems and listen to their problems to provide adequate solutions 

6,60 6,48 -0,12 

22 

Personalul trebuie să înţeleagă cerinţele specifice ale fiecărui cursant, să recunoască fiecare 

cursant după nume şi să asigure calitatea serviciilor la costul cerut de fiecare cursant în parte/ 

Staff must understand the specific needs of each student, to recognize each student by name 

6,42 6,38 -0,04 

and ensure quality services at cost required for each student 

Media/ Average 6,70 6,58 -0,12 

Notă: E ij – aşteptările pentru afirmaţia i din dimensiunea j; P ij – percepţia pentru afirmaţia 

i din dimensiunea j; Note: E ij – the expectation for statement i from dimension j; P ij – the 

perception for statement i from dimension j; 

Sursa: calcule proprii pe baza datelor culese; Source: own computation based on field data 

26



Elementul care a întrunit pe deplin aşteptările cursanţilor este cel referitor la 

spaţiile şi utilităţile folosite, cu toate că pe alocuri, sala în care s-au desfăşurat cursurile a 

fost considerată neadecvată (Vatra Dornei). Un scor mai aproape de valoarea de 

satisfacţie a fost înregistrat în cazul modului de adaptare a cursurilor la nivelul de 

pregătire al cursanţilor (afirmaţia 7) nefiind nevoie de modificarea structurii acestora, cu 

toate că anumite categorii profesionale au considerat calitatea şi cantitatea informaţiilor 

oferite ca fiind necorespunzătoare intereselor lor. 

5.2.3. Estimarea utilităţii cursurilor 

Estimarea utilităţii cursurilor de antreprenoriat al căror impact este analizat relevă 

faptul că participanţii nu consideră toate cursurile ca având aceeaşi utilitate. 

Apare o contradicţie între opiniile respondenţilor referitoare la utilitatea cursurilor 

la care au participat anterior acestor cursuri (în cadrul subcapitolului 5.1.1.). Se păstrează 

un nivel ridicat de utilitate a cursurilor de planificare de afaceri sau de marketing, 

considerate a fi folositoare şi foarte folositoare de peste 85% dintre respondenţi, dar se 

observă acordarea unei importanţe deosebite cursurilor mai tehnice, care au fost evitate 

anterior. 

5.3. PERCEPŢIA ASUPRA BENEFICIILOR CURSURILOR 

Având în vedere obiectivul acestei cercetări, efectele reale pe care le-au avut 

cursurile de instruire asupra participanţilor şi asupra spiritului antreprenorial al acestora, 

a fost analizată percepţia pe care o au respondenţii asupra beneficiilor pe care le-au 

obţinut în urma participării la cursurile de calificare. 

Tabelul 5.6 

Percepţia asupra beneficiilor cursurilor a respondenţilor la nivel general 

Avantaje/ Benefits 1 

% 

2 

% 

3 

% 

4 

% 

5 

% 

Medie/ 

Average 

Eroare standard/ 

Standard Error 

Mi-a sporit veniturile/ It increased my revenue 9,80 11,30 25,80 17,00 35,10 3,57 1,336 1,00 

M-au ajutat să pornesc o afacere/ It helped to start a 

business 

12,90 11,30 21,60 18,00 34,5 3,51 1,406 1,50 

M-au determinat să iniţiez o afacere/ I was 

determined to start a business 

25,80 17,50 21,10 13,90 21,10 2,87 1,490 1,50 

Mi-au sporit şansele să îmi găsesc un loc de muncă 

mai bun/ I have increased my chances to find a better 19,10 13,40 21,60 18,10 26,80 3,2 1,463 1,00 

job 

Mi-au sporit încrederea în mine/ I have increased 

confidence in myself 

47,40 28,90 16,00 5,20 2,60 1,87 1,029 0,00 

M-au ajutat la creşterea productivităţii la locul de 

muncă/ It helped to increase productivity at work 

23,20 22,70 21,10 14,40 17,00 2,79 1,406 1,50 

M-au ajutat la creşterea gradului de satisfacere a 

clienţilor/ It helped to increase the customer 22,20 26,80 21,10 9,30 20,10 2,78 1,423 0,50 

satisfaction 

M-au ajutat la reducerea greşelilor în activitatea 

curentă/ It helped to reduce errors in current activity 

34,50 32,00 15,50 6,70 10,80 2,27 1,299 0,50 

Notă: NR = non-răspuns, 1 – total de acord, 5 – dezacord total 

Note: NA = no answer, 1 – total agree, 5 – total dezagre 

S-a constatat că, în general, respondenţii au avut o atitudine mai degrabă moderată 

asupra beneficiilor participării la cursuri, singurul aspect care a fost privit ca o consecinţă 

imediată de aproape jumătate dintre participanţi este faptul că respondenţii au simţit că 

NR/ 

NA 

27



participarea la cursuri le-a adus un plus de încredere în forţele proprii. În fapt, peste 90% 

dintre respondenţi au fost de acord (în totalitate sau parţial) cu această afirmaţie. 

5.4. FACTORII DE INFLUENŢĂ ASUPRA PERCEPŢIEI CALITĂŢII CURSURILOR 

DE CALIFICARE PROFESIONALĂ 

5.4.1. Influenţa sexului respondenţilor 

Testând legătura dintre sexul respondenţilor şi „Claritatea modului de transmitere 

a informaţiilor” a fost observat faptul că valoarea Hi-pătrat calculată (14,58) este mai 

mare decât valoarea Hi-pătrat teoretică (13,27) pentru o probabilitate de garantare a 

rezultatelor de 99% şi 4 grade de libertate (Tabelul 5.10). Ipoteza nulă se respinge, între 

cele două variabile existând o legătură semnificativă. Astfel se poate aprecia, pe baza 

coeficientului lui Pearson, faptul că între cele două variabile există o legătură de 

intensitate redusă, persoanele de sex feminin apreciind mai favorabil claritatea şi modul 

de transmitere a informaţiilor. Valoarea coeficientului de corelaţie întăreşte această 

afirmaţie, evidenţiind faptul că între cele două variabile există o legătură inversă de 

intensitate redusă. Astfel calculând coeficientul determinaţiei liniare se poate constata că 

în nici 2 din 100 de cazuri, sexul nu influenţează percepţia asupra clarităţii modului de 

transmitere a informaţiilor (Mureşan et. al, 2012). 

Tabel 5.10 

Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii între sex şi percepţia clarităţii 

Prag de semnificaţie/ Significance level 0,05 0,01 0,001 

CHITEST (valoarea Sig)/ Sig. value 0,005 * 

Grade de libertate/ Degree of freedom 4,0000 

CHIINV (Chi teoretic)/ theoretical value 9,487729 13,2767 18,46683 

CHIINV (Chi calculat)/ compute value 14,58 

Coeficientul Pearson/ Pearson coefficient 0,264 

Coeficientul de corelaţie/ Correlation coefficient -0,134 

O altă ipoteză emisă a fost: „Sexul nu influenţează percepţia asupra utilităţilor 

informaţiilor oferite”. În urma testării ipotezei cu ajutorul testului Hi-pătrat ipoteza nulă a 

fost respinsă. Valoarea Hi-pătrat calculată (14,12) este mai mare decât valoarea teoretică 

(13,27) pentru o probabilitate de garantare a rezultatelor de 99% şi 4 grade de libertate, 

între cele două variabile existând o legătură distinct semnificativă de intensitate redusă 

(Tabel 5.13). La fel ca şi în cazul anterior persoanele de sex feminin percep informaţiile 

oferite ca fiind mai utile, decât persoanele de sex masculin. 

Valoarea coeficientului de corelaţie (-0,237) indică existenţa unei legături inverse 

de intensitate redusă (Tabel 5.13). Astfel în 5,7% din cazuri sexul respondenţilor 

influenţează percepţia acestora asupra utilităţii informaţiilor primite în urma participării 

la diferite cursuri de formare profesională. 

28



Tabel 5.13 

Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii între sex şi utilitatea informaţiilor 


CHITEST (valoarea Sig)/ Sig. value 0,006 ** 






În ceea ce priveşte legătura dintre sexul respondenţilor şi programul de desfăşurare 

a cursurilor de calificare profesională, s-a constatat faptul că între cele două variabile 

există o legătură foarte intensă (Tabel 5.16), valoarea Hi-pătrat calculată (19,87) fiind 

mai mare decât valoarea Hi-pătrat teoretică pentru o probabilitate de garantare a 

rezultatelor de 0,1% şi 4 grade de libertate. Valoarea coeficientului lui Pearson (0,305) 

indică o legătură de intensitate medie între cele două variabile. Acest lucru poate fi 

explicat prin prisma faptului ca ponderea persoanelor de sex masculin care sunt 

antreprenori sau manageri este de 36,20%, în timp ce ponderea persoanelor de sex 

feminin care se încadrează în aceste categorii profesionale este de 19,20%. Astfel pentru 

persoanele de sex masculin timpul reprezintă o resursă mai limitată, fiind angrenaţi în 

diverse activităţi pe parcursul unei zile de muncă. Coeficientul de corelaţie (Tabelul 5.16) 

indică existenţa unei legături inverse de intensitate redusă între cele două variabile. 

Tabel 5.16 

Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii între sexul respondenţilor şi programul de 

desfăşurare a cursurilor 


CHITEST (valoarea Sig)/ Sig. value 0,0005 *** 





Coeficientul de corelaţie/ Correlation coeficient -0,287 

Ipoteza nulă: „Sexul nu influenţează aprecierea cantităţii/conţinutului informaţiilor 

oferite” se respinge. Valoarea Hi-pătrat teoretică (9,49) pentru o probabilitate de 

garantare a rezultatelor de 95% şi 4 grade de libertate este mai mică decât valoarea Hipătrat 

calculată (11,42), de unde rezultă că între cele două variabile există o legătură 

semnificativă, dar de intensitate redusă, coeficientul lui Pearson având valoarea (0,238). 

Acest fenomen poate fi explicat prin profilul respondenţilor în funcţie de sex privind 

nivelul de educaţie şi participarea anterioară la cursurile de calificare profesională. 

29



Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii 

Tabel 5.22 







Coeficientul de corelaţie/ Correlation coefficient -0.196 

5.4.2. Influenţa venitului respondenţilor 

Analizând legătura dintre venit şi percepţia asupra calităţii cursurilor prin prisma 

celor opt afirmaţii, a fost constatat faptul că venitul respondenţilor influenţează nivelul de 

percepţie asupra „Calităţii informaţiilor oferite”. Valoarea Hi-pătrat calculată (27,51) 

pentru o probabilitate de eroare de 5% şi 16 grade de libertate este mai mare decât 

valoarea Hi-pătrat teoretică (26,29), astfel ipoteza nulă se respinge, între cele două 

variabile existând o legătură semnificativă. Pe măsură ce venitul respondenţilor creşte, 

percepţia asupra calităţii informaţiilor oferite, scade (Tabel 5.25). Acest fenomen poate fi 

explicat prin faptul că resursele financiare suplimentare oferă respondenţilor posibilitatea 

de a participa şi accesa diferite categorii de informaţii care să le asigure un grad de 

instruire mai ridicat. 

Tabel 5.25 




Grade de libertate/ Degree of freedom 

16 


CHIINV (Chi calculat)/ compute value 

27,51 


Coeficientul de corelaţie/ Correlation coefficient 0,205 

Ipoteza nulă a fost respinsă şi în cazurile: „Venitul nu influenţează calitatea şi 

pregătirea activităţilor desfăşurate” şi „Venitul nu influenţează accesibilitatea la cursurile 

de formare profesională”. În cel de al doilea caz s-a constatat că persoanele cu venituri 

mai reduse apreciază mult mai favorabil gradul de accesibilitate, acest fapt poate fi 

explicat prin existenţa numărului mare de programe de dezvoltare a resurselor umane 

derulate în ultima perioadă, care se adresează în principal grupurilor vulnerabile. 

30




Tabel 5.28 


CHITEST (valoarea Sig)/ Sig. value 0,0003 *** 






Pe măsură ce nivelul venitului creşte şi aprecierea asupra calităţii şi pregătirea 

activităţilor desfăşurate este mai favorabilă. Organizarea a fost unul dintre aspectele 

pozitive cel mai amintit de către participanţii la cursurile de formare profesională. Acest 

fapt este confirmat şi de valoarea coeficientului de corelaţie (Tabelul 5.31). 

Tabel 5.31 




Grade de libertate/ Degree of freedom 16 





5.4.3. Influenţa categoriei de apartenenţă 

În ceea ce priveşte influenţa categoriei de apartenenţă asupra percepţiei calităţii 

cursurilor de formare profesională cu ajutorul celor opt afirmaţii, ipoteza nulă a fost 

respinsă în cazul afirmaţiilor 1, 4, 7 (afirmaţiile se regăsesc în cadrul întrebării nr. 10 din 

chestionar). 

În cazul primei afirmaţii, căreia îi corespunde ipoteza: „Categoria de apartenenţă 

nu influenţează percepţia calităţii informaţiilor primite”, valoarea Hi-pătrat teoretică 

(21,02) pentru o probabilitate de garantare a rezultatelor de 95% şi 12 grade de libertate, 

este mai mică decât valoarea calculată (24,95), astfel ipoteza nulă se respinge, între cele 

două variabile existând o legătura semnificativă (Tabel 5.32). Coeficientul lui Pearson (0, 

338) indică o legătură de intensitate medie între cele două variabile. Astfel, cu cât 

resursele financiare implicate în derularea afacerii sunt mai ridicate şi cu cât cei 

chestionaţi sunt mai implicaţi în managementul organizaţiei, şi percepţia asupra calităţii 

informaţiilor oferite este mai redusă, fapt ce se poate explica prin adaptarea cursurilor la 

un nivel mediu şi accesibil tuturor. 

31



Tabel 5.32 

Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii între categorie şi percepţia calităţii 








Ipoteza nulă „Categoria de apartenenţă nu influenţează percepţia asupra 

programului de desfăşurare a cursurilor” a fost respinsă. Valoarea Hi-pătrat calculată 

(21,80) este mai mică decât valoarea Hi-pătrat teoretică (21,02) pentru o probabilitate de 

garantare a rezultatelor de 95% şi 12 grade de libertate. Între cele două variabile există o 

legătură semnificativă de intensitate medie, coeficientul lui Pearson având valoarea de 

(0,318). Se poate observa (Tabelul 5.33) că între cele două variabile există o legătură 

inversă, astfel pentru cei care ocupă funcţii de conducere programul de desfăşurare al 

cursurilor a fost considerat a fi unul nu tocmai cel mai favorabil. 

Tabel 5.33 

Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii între categorie şi programul cursurilor 


CHITEST (valoarea Sig)/ Sig. value 

Grade de libertate/ Degree of freedom 

0,039 * 

12 





Între categoria de apartenenţă şi cantitatea/conţinutul de informaţii oferit există o 

legătură distinct semnificativă. Valoarea Hi-pătrat calculată (32,16) fiind mai mare decât 

valoarea Hi-pătrat teoretică (26,21) pentru o probabilitate de garantare a rezultatelor de 

99% şi 12 grade de libertate. Şi în acest caz cei care apreciază cantitatea şi conţinutul 

informaţiilor la un nivel calitativ inferior sunt managerii, urmaţi de către antreprenori. Se 

poate observa (Tabelul 5.34) că între cele două variabile există o legătură inversă. Cei 

care sunt antreprenori sau simpli angajaţi au apreciat ca fiind mult mai folositoare 

informaţiile oferite de către lectori decât cei care ocupă funcţii de conducere. Acest fapt 

este întărit şi de valoarea coeficientului de corelaţie din Tabelul 5.32. 

32



Tabel 5.34 

Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii între categorie şi conţinutul cursurilor 


CHITEST (valoarea Sig)/ Sig. value 0,001 ** 





Coeficientul de corelaţie/ Correlation coeffcient -0,129 

5.4.4. Influenţa nivelului de educaţie 

În ceea ce priveşte influenţa nivelului de educaţie asupra estimării nivelului 

calitativ prin prisma celor opt afirmaţii, s-a constat că între acestea nu există o legătură 

asupra percepţiei calităţii cursurilor de care au beneficiat. Respingerea ipotezelor în 

aceste situaţii se poate explica prin omogenitatea grupului, privită din prisma nivelului de 

educaţie. Aşa cum a fost subliniat anterior, majoritatea respondenţilor fac parte din 

categoria celor cu studii universitare, de unde se poate deduce că aceştia au acumulat deja 

un anumit bagaj de cunoştinţe, care le-a permis o evaluare unitară în ceea ce priveşte 

atributele privind calitatea serviciilor de care au beneficiat. O altă explicaţie, în acest 

sens, poate fi buna pregătire a celor care au susţinut cursurile şi gradul mare de 

adaptabilitate a acestora la nivelul grupului şi a nevoilor acestuia. 

33



CONCLUZII 

CONTRIBUŢII PROPRII 

În vederea realizării obiectivului principal, activitatea de cercetare a impus 

îndeplinirea obiectivelor secundare, a căror rezultate s-au materializat în fundamentarea 

concluziilor finale. În acest sens, autorul şi-a adus contribuţia în cunoaşterea domeniului 

studiat prin: 

1. Examinarea profundă, analitică şi metodică a bazelor de date naţionale şi 

internaţionale ce conţin informaţii despre istoricul, situaţia actuală şi tendinţele 

principalilor indicatori ai activităţii economice, ai fenomenelor sociale şi cele 

educaţionale la nivel naţional, regional, dar şi local. Pentru aceasta au fost selectate cele 

mai importante surse de documentare generale şi specifice care au fost utilizate pentru 

actualizarea şi, implicit, determinarea tendinţelor indicatorilor determinaţi anterior în 

cadrul studiului de diagnoză realizat în anul 2010, a cărui informaţii au constituit baza de 

comparaţie pentru actuala cercetare. 

2. Analiza documentelor internaţionale, naţionale, regionale şi locale cu scopul 

determinării informaţiilor actuale asupra aspectelor ce influenţează mediul economic, per 

ansamblu, dar şi cel antreprenorial, în mod special. Informaţiile obţinute au făcut obiectul 

analizei şi interpretării ştiinţifice pe baza cărora s-au fundamentat concluziile şi 

recomandările din cadrul acestui demers ştiinţific. 

3. Actualizarea informaţiilor privind determinarea comparativă a specificităţilor 

celor patru regiuni incluse în arealul cercetării: Regiunea Centru, Regiune Muntenia Sud, 

Regiunea Nord-Est şi Regiunea Nord-Vest. 

4. Identificarea şi actualizarea caracteristicilor determinante ale celor patru judeţe 

care au făcut obiectul cercetării în teren: Argeş, Bistriţa-Năsăud, Mureş şi Suceava. 

5. Actualizarea descrierii mediului de afaceri şi a oportunităţii de dezvoltare a 

acestuia în toate cele 18 localităţi urbane cu mai puţin de 50.000 de locuitori: Reghin, 

Sovata, Miercurea Nirajului, Iernut, Târnăveni, Curtea de Argeş, Câmpulung, 

Topoloveni, Mioveni, Ştefăneşti, Costeşti, Beclean, Năsăud, Sângeorz-Băi, Vatra Dornei, 

Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Rădăuţi. 

6. Adaptarea originală a instrumentului de cercetare cunoscut sub denumirea de 

SERVQUAL, care reprezintă un instrument de măsurare a calităţii serviciilor de către 

consumatori. Acest instrument complex de lucru este în măsură să ofere informaţiile 

necesare analizelor care să fundamenteze concluziile privind efectele reale ale 

programelor de instruire asupra grupului ţintă (percepţia acestora supra utilităţii 

cursurilor, modul în care şi-au schimbat percepţia supra implicării în mediul de afaceri în 

urma participării la cursuri şi nu numai) şi oportunităţile de dezvoltare ale 

antreprenoriatului. 

7. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea unui studiu de impact socio-economic 

în vederea aprecierii impactului activităţilor desfăşurate în cadrul implementării 

proiectului în ce priveşte dezvoltarea culturii antreprenoriale şi a spiritului antreprenorial 

al membrilor grupului ţintă. Derularea studiului de impact a impus: stabilirea obiectivului 

general, şi, pe baza acestuia, a obiectivelor secundare implicite; studiul analitic şi 

comprehensiv a surselor statistice de informare asupra mediului de afaceri naţional, 

regional şi local; stabilirea dimensiunii şi componenţei eşantionului pe baze ştiinţifice; 

34



determinarea tehnicilor şi a procedeelor de derulare a anchetei în teren; fundamentarea şi 

crearea instrumentelor de lucru; crearea, instruirea şi repartizarea sarcinilor în cadrul 

echipei de anchetatori; desfăşurarea anchetei pilot şi, pe baza rezultatelor acesteia, 

adaptarea chestionarului; determinarea calendarului de desfăşurare a anchetei pe baza 

graficului GANTT; culegerea datelor; determinarea structurii bazei de date; codificarea 

informaţiilor; predarea chestionarelor şi a bazei de date individuale de către operatori şi 

validarea informaţiilor; prelucrarea datelor; analiza şi interpretarea informaţiilor; 

redactarea concluziilor pe baza interpretării rezultatelor. 

8. Fundamentarea, pe baza analizei comparative, a rezultatelor documentării şi a 

anchetei asupra populaţiei ţintă, a consideraţiilor finale privind eficienţa cursurilor de 

instruire derulate, precum şi impactul implementării proiectului în dezvoltarea culturii 

antreprenoriale în zonele de intervenţie ale proiectului şi asupra altor actori locali care 

sprijină şi contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului. 

9. Formularea, pe baza analizării rezultatelor şi, implicit, a concluziilor 

fundamentate, a unor propuneri viabile care să conducă la optimizarea instruirii în 

domeniul antreprenorial, atât pentru mediul de afaceri şi spiritul antreprenorial în general, 

cât şi pentru potenţialii beneficiari, în mod special. 

CONSIDERAŢII FINALE 

Derularea etapelor cercetării şi rezultatele obţinute în demersul realizării 

obiectivelor propuse permit formularea fundamentată de consideraţii finale, cu certă 

valoare teoretică şi practică, referitoare la determinarea caracteristicilor sociale, 

economice şi demografice din cadrul regiunilor şi localităţilor studiate, dar mai ales la 

evaluarea concretă a impactului programelor de instruire derulate în domeniul 

antreprenoriatului. 

1. Prin analiza mediului economic studiat, s-a observat că ultimii doi ani care au 

trecut de la derularea studiului de diagnoză nu au fost în măsură să aducă îmbunătăţiri 

mediului de afaceri. Efectele recesiunii şi ale crizei economice s-au răsfrânt şi asupra 

arealului analizat, investiţiile în domeniu, atât publice cât şi private nefiind suficiente 

pentru a acoperi nevoile. De asemenea, se poate observa că autorităţile locale nu au 

dispus de resursele necesare şi nici nu se poate observa o strategie coerentă de 

contracarare eficientă a consecinţelor negative ale deprecierii situaţiei economice din 

comunităţile studiate. În aceste situaţii, nevoia de calificare a persoanelor în domeniul 

antreprenoriatului, atât prin prisma necesităţii dezvoltării mediului de afaceri actual, cât şi 

a disponibilităţii persoanelor de a participa la cursuri şi de a valorifica, ulterior, 

cunoştinţele dobândite, a fost cu atât mai stringentă. 

2. Ca o primă consideraţie se remarcă, cu certitudine, calitatea cursurilor de 

instruire de care a beneficiat grupul ţintă. Se poate afirma că respondenţii au beneficiat de 

cursuri de pregătire în domeniul antreprenoriatului, care s-au dovedit a fi în primul rând 

utile, în mod clar furnizate pe baza unor metode de predare adecvate, având un conţinut 

adecvat atât ca şi cantitate cât şi din punctul de vedere a calităţii curriculei ce le-a fost 

pusă la dispoziţie de către lectori. Considerentele care vin în sprijinul acestei afirmaţii 

sunt diverse: 

35



- s-a putut observa că în rândul respondenţilor aspectul considerat a fi cel mai 

important în cadrul cursurilor este reprezentat de către competenţa personalului şi 

capacitatea acestuia de a asigura serviciul promis în condiţiile promise, majoritatea lor 

identificând această dimensiune ca fiind cea mai importantă. Acest fapt nu este 

surprinzător având în vedere particularităţile serviciului prestat, şi anume că în urma 

prestării acestui serviciu beneficiarii dobândesc noi cunoştinţe şi dobândesc noi abilităţi; 

- la polul opus cel mai puţin important aspect considerat de către respondenţi este 

cel referitor la elementele tangibile (facilităţile serviciilor, echipamentele, modul de 

prezentare a personalului, precum şi la materialele folosite în comunicarea cu clienţii – 

broşuri, pliante, afişe, bannere etc.), dar cu toate acestea acest aspect nu trebuie neglijat, 

având în vedere ultimele noutăţi folosite în procesul de predare-învăţare, care de cele mai 

multe ori contribuie la susţinerea şi întregirea imaginii de ansamblu a serviciului; 

- în jur de două treimi dintre cei chestionaţi au avut o părere „foarte bună” despre 

calitatea cursurilor de care au beneficiat. Mai mult, peste 85% dintre respondenţi au avut 

o opinie fermă, remarcând o calitate „foarte bună” şi „bună” pentru fiecare dintre 

afirmaţiile luate în considerare. Singura afirmaţie pentru care ponderea aprecierii unei 

calităţi „foarte bune” a reunit mai puţin de jumătate dintre respondenţi a fost cea 

referitoare la gradul de accesibilitate a cursurilor de calificare profesională şi are la bază 

motivaţiile legate de lipsa timpului, a resurselor financiare şi a logisticii proprii; 

- elementul care a întrunit pe deplin aşteptările cursanţilor este cel referitor la 

spaţiile şi utilităţile folosite, cu toate că pe alocuri, sala în care s-au desfăşurat cursurile a 

fost considerată neadecvată (Vatra Dornei); 

- satisfăcător a fost şi modul de adaptare a cursurilor la nivelul de pregătire al 

cursanţilor, care a fost, în mare măsură adaptată cerinţelor beneficiarilor. Având în vedere 

neomogenitatea, din punct de vedere al pregătirii profesionale, al nivelului de studiu şi al 

experienţei grupurilor de studiu, cei care au dobândit anterior o parte dintre informaţiile 

predate au considerat calitatea şi cantitatea informaţiilor oferite ca nefiind întrutotul 

corespunzătoare intereselor lor; 

- programul de studii (stricteţea şi durata acestuia) a fost, de asemenea, unul dintre 

elementele care a reunit abia 50 de răspunsuri apreciate ca având o calitate „foarte bună”, 

aspect care vine în completarea celui anterior. În fapt, acest aspect reprezintă un aspect 

pozitiv referitor la respectarea riguroasă a cerinţelor lectorilor în ceea ce priveşte 

condiţiile de derulare a cursurilor, deşi este privit de către unii cursanţi ca fiind un 

element de constrângere şi nu de normalitate. În fapt şi metoda SERVQUAL a relevat 

faptul că cea mai mare nemulţumire a acestora făcând referire la programul de derulare al 

cursurilor; 

3. În urma studiului efectuat, a fost observat impactul pozitiv asupra beneficiarilor 

pe care l-a avut derularea cursurilor de instruire: 

- cursurile au fost astfel create încât să răspundă nevoilor actuale ale forţei de 

muncă: întocmirea unui plan de afaceri şi a unui plan de marketing, analizarea 

performanţelor financiare a unei firme, analiza proiectului de investiţii al unei firme, 

negociere, managementul comunicării, managementul conducerii; 

- apare o modificare în opiniile respondenţilor referitoare la utilitatea cursurilor la 

care au participat anterior acestor cursuri. La cursurile anterioare s-a observat reticenţa 

faţă de cursurile tehnice – analiza performanţelor financiare ale unui IMM, analiza 

36



proiectului de investiţii a unui IMM – care implică deţinerea unui bagaj de cunoştinţe 

specifice anterioare şi o abordare statistico-matematică a fenomenelor economice, fapt 

care nu este la îndemâna tuturor, dar şi faţă de cele considerate a fi apanajul structurilor 

de conducere (arta negocierii, managementul conducerii, managementul comunicării). În 

urma derulării cursurilor din cadrul proiectului al cărui impact este analizat, s-a remarcat 

că, deşi se păstrează un nivel ridicat de utilitate a cursurilor de planificare de afaceri sau 

de marketing, considerate a fi folositoare şi foarte folositoare de peste 85% dintre 

respondenţi, se observă acordarea unei importanţe deosebite cursurilor mai tehnice, care 

au fost evitate anterior; 

- cel mai folositor curs (considerat a fi „foarte folositor” de aproape 3 din 4 

cursanţi) este considerat cel referitor la proiectului de investiţii a unui IMM, dar şi cel 

care oferă informaţii privind modul de analiză a performanţelor financiare a unui IMM, 

pe care 80% dintre respondenţi îl estimează a fi folositor şi foarte folositor. Motivaţiile 

sunt diverse, pornind de la faptul că, aşa cum a fost determinat anterior, participanţii la 

alte cursuri din domeniul antreprenoriatului au considerat a fi mai folositor să participe la 

cursuri complementare. Pe de altă parte, oportunitatea accesării fondurilor 

nerambursabile, care implică depunerea unui proiect de investiţii şi apoi analiza sa 

continuă pe parcursul implementării, a conştientizat potenţialii beneficiari asupra 

importanţei pregătirii în domeniu; 

- de remarcat este şi importanţa deosebită acordată artei negocierii, care poate fi 

privită prin prisma faptului că negocierea în cadrul afacerilor (cu băncile, partenerii de 

afaceri, celelalte nivele ierarhice din cadrul instituţiei) a devenit mai importantă, mai ales 

în această perioadă în care resursele financiare, umane şi de timp sunt mai limitate; 

- un element de interes prezintă şi gradul înalt de necunoaştere a utilităţii unor 

cursuri, în special a celor legate direct de activitatea managerială în relaţiile cu 

subalternii. Astfel, aproape jumătate dintre respondenţi nu au o opinie referitor la cursul 

de „Managementul conducerii”, şi mai mult de o treime în ceea ce priveşte 

„Managementul Comunicării”. Motivaţia acestei opinii provine din imposibilitatea 

estimării utilităţii prin prisma lipsei de experienţă în domeniul managementului, dar şi din 

lipsa de interes pentru ocuparea în viitor a unor funcţii şi posturi de conducere; 

- ca o primă constatare, se poate observa că, în general, respondenţii au avut o 

atitudine mai degrabă moderată asupra beneficiilor participării la cursuri, singurul aspect 

care a fost privit ca o consecinţă imediată de aproape jumătate dintre participanţi este 

faptul că respondenţii au simţit că participarea la cursuri le-a adus un plus de încredere în 

forţele proprii. În fapt, peste 90% dintre respondenţi au fost de acord (în totalitate sau 

parţial) cu această afirmaţie; 

- mai puţin optimiste sunt afirmaţiile în momentul în care se face referire la 

avantajele imediate, palpabile: sporirea veniturilor şi intenţia de a demara o afacere, unde 

doar un sfert dintre participanţi au avut o opinie favorabilă, peste medie, în timp ce mai 

mult de o treime afirmă că sunt în total dezacord cu aceste afirmaţii. Acest aspect poate fi 

explicat prin faptul că beneficiile participării la cursuri sunt vizibile pe o perioadă mai 

lungă de timp decât cea care a trecut de la încheierea cursurilor; 

- unul dintre beneficiile urmărite cu precădere în cadrul studiului de impact asupra 

eficienţei şi a eficacităţii cursurilor de instruire în domeniul antreprenoriatului o 

reprezintă sporirea interesului beneficiarilor de a se implica activ în mediul economic, 

prin ieşirea din zona de siguranţă şi demararea unei afaceri prin care să valideze 

37



informaţiile, cunoştinţele şi abilităţile dobândite. Cu toate acestea, răspunsul pozitiv a 

unei treimi dintre beneficiarii cursurilor este un semnal pozitiv ce indică trendul 

ascendent al acestei intenţii. Având în vedere că, la nivelul aceleaşi zone studiate, intenţia 

de implicare în antreprenoriat a fost în anul 2010 de doar 20% – conform studiului de 

diagnoză al proiectului – se poate remarca influenţa pozitivă benefică a cursurilor de 

instruire în domeniul antreprenoriatului asupra beneficiarilor; 

- s-a observat că persoanele de sex feminin, mai puternic afectate de situaţia 

negativă de pe piaţa muncii, au apreciat mai favorabil claritatea şi modul de transmitere a 

informaţiilor, au perceput informaţiile oferite ca fiind mai utile; în schimb pentru 

persoanele de sex masculin programul cursurilor a fost o constrângere mai mare, timpul 

reprezentând pentru aceştia o resursă mai limitată, fiind angrenaţi în diverse activităţi pe 

parcursul unei zile de muncă; 

- s-a remarcat faptul că pe măsură ce venitul respondenţilor creşte, percepţia 

asupra calităţii informaţiilor oferite, scade. Acest fenomen poate fi explicat prin faptul că 

resursele financiare suplimentare oferă respondenţilor posibilitatea de a participa şi 

accesa diferite categorii de informaţii care să le asigure un grad de instruire mai ridicat. 

Mai mult, persoanele cu venituri mai reduse apreciază mult mai favorabil gradul de 

accesibilitate, acest fapt poate fi explicat prin existenţa numărului mare de programe de 

dezvoltare a resurselor umane derulate în ultima perioadă, care se adresează în principal 

grupurilor vulnerabile. 

CONTINUAREA ACTIVITĂŢII 

Chiar şi după finalizarea instruirii în domeniul antreprenoriatului, cunoştinţele şi 

abilităţile dobândite în cadrul acesteia vor continua să aibă efecte pozitive asupra 

grupului ţintă. Pe termen scurt va fi de dorit continuarea oferirii de cursuri de pregătire în 

domeniul antreprenoriatului, îngemănate cu suportul necesar dobândirii de abilităţi prin 

activităţi practice (stagii de pregătire în cadrul firmelor specializate, ateliere de lucru 

moderate de persoane care au avut succes în antreprenoriat etc.). Pe termen mediu, alături 

de organizarea unor alte sesiuni de instruire care să le ofere posibilitatea cursanţilor de a 

rememora şi de a actualiza informaţiile şi cunoştinţele dobândite, ar trebui studiate 

fenomenele care se manifestă în mediul social, economic, politic şi legislativ şi, pe baza 

acestora, să se adapteze noi cursuri care să vină în întâmpinarea nevoilor de la momentul 

respectiv, dar şi a celor anticipate. 

38



BIBLIOGRAFIE 

1. Alexa, Camelia I.; F.H. Arion; Iulia C. Mureşan, 2012a, Trends and realities of the 

Romanian entrepreneurship, Lucrări Ştiinţifice – vol. 55, Nr. 2/2012, seria Agronomie 

2. Alexa, Camelia I., F.H. Arion; Iulia C. Mureşan, 2012b, Profile of Participants to 

Training Courses, Bulletin UASMV Horticulture 69(2)/2012, pg. 9-15 

3. Alexa, Camelia I., F.H. Arion; Iulia C. Mureşan, 2012c, Difficulties of Measuring the 

Effects of Entrepreneurial Training, Bulletin UASMV Horticulture 69(2)/2012, pg. 

360-361 

4. Andreica, Ileana şi Camelia Alexa, 2012, Enterprise Profitability Recorded in Profit 

and Loss Account, Bulletin UASMV Horticulture 69(2)/2012, pg. 25-30 

5. Arion, F.; Iulia C. Mureşan; Camelia I. Alexa; Anamaria E. Vâtcă, 2012, Implications 

of Trainings’ Participation on the Entrepreneurship, Lucrări Ştiinţifice – vol. 55, Nr. 

2/2012, seria Agronomie 

6. Arion, F., Iulia Mureşan, Anamaria Vâtcă, 2011a, Study Regarding The 

Entrepreneurship Professional Training In Romania, Lucrări Ştiinţifice – vol. 54, Nr. 

2/2011, seria Agronomie 

7. Arion, HF., Iulia C. Mureşan, Lenke Balint, 2011b, Compiling a Visitor Profile in 

Tarnava Mare Area, Bulletin UASMV Horticulture, 68 (2)/2011, 16-22 

8. Alzola, L.M., V.P. Robaina, 2005, SERVQUAL: Its Applicability in Electronic 

Commerce B2C, The Quality Management Journal 12 (4):46-57 

9. Barringer, R., B., R.D. Ireleand, 2006, Entrepreneurship. Successfully Launching 

New Ventures, New Jersey: Pearson/Prentice Hall 

10. Baumol, W., R. E. Litan, C. J. Schramm, 2009, Capitalismul bun, capitalismul rău şi 

economia dezvoltării şi a prosperităţii, Ed. Polirom, Iaşi: Bucureşti, România 

11. Bigné, J.E., C. Martıńez, MJ. Miquel, L. Andreu, 2003, SERVQUAL Reliability and 

Validity in Travel Agencies. Ann. Tourism Res. 30(1): 258–262 

12. Borza Anca, Crişan, M., Cătălina Silva, O. Bordean, 2009, Antreprenoriat: 

managementul firmelor mici şi mijlocii: concepte şi studii de caz, Ed. Risoprint, Cluj- 

Napoca, România 

13. Brezuleanu, S., 2005, Management agricol. Teorie şi practică, Ed. Perfornamtica, Iaşi, 

România 

14. Butt MM., EC. de Run, 2010, Private healthcare quality: applying a SERVQUAL 

model, Int J Health Care Qual Assur. 23 (7):658-673 

15. Chiş, Margareta, Anamaria Vâtcă, 2003, Factors influencing the capitalization of the 

agricol exploitation in Romania. University of Debrecen Centre of Agricultural 

Sciences - Nemzetközi konferencia - Agrárgazdaság, vidékfejlesztés és 

agrárinformatika az évezred küszöbén 01-02 april 2003. 

16. Roxana Cordoş, Laura Bacali, Adriana Bodea, 2008, Antreprenoriat, Ed. Todesco, 

Cluj-Napoca, România 

39



17. Dobrin, M, A. Tache, A. I. Petrişor, 2010, Development Disparities in the 

Administrative-Territorial Units in Romania. Hierarchy, Methods, Indicators, 

Statistical Analysis, în Revista de Statistică nr. 5/2010, pag. 16-26 

18. Frunzăverde, Doina, H. Irimia, Venera-Cristina Rîndaşu, 2005, Antreprenoriat: teorie 

şi practică, Ed. Mirton, Timişoara, România 

19. Ghafoor, R. A., F. Ahmed, M. Aslam, 2011, Impact of Training and Development on 

Organizational Performance, Global Journal of Management and Business Research 

Volume 11 Issue 7 Version 1.0 July 2011, ISSN: 0975-5853 

20. Gibson, J. D., R. H. Usry, L.W. Hass, R. T. Lies, G. E. Moore, 2001, Agribusiness: 

Management, Marketing, Human Resources Development, Communication and 

Technology, Interstate Publishing, Inc., Danville, Illinois, USA 

21. Hameed, A. i A. Waheed, 2011, Employee Development and Its Affect on 

Employee Performance A Conceptual Framework, International Journal of Business 

and Social Science Vol. 2 No. 13, Special Issue - July 2011 

22. Hatten, T., 2009, Small Business Management, 4th Edition, Houghton Miffin 

Company, USA 

23. Horvat, Etelca Anamaria, 2011, Cercetări privind evaluarea nevoii de instruire în 

vederea dezvoltării mediului de afaceri, Teză de doctorat, USAMV Cluj-Napoca 

24. Isaacs, Eslyn, K. Visser, C. Freidrich, P. Brijal, 2007, Entrepreneurship education and 

training at the Further Education and Training (FET) level in South Africa, South 

African Journal of Education, Vol 27:613–629 

25. Jamil, B. i Naintara Sarfaraz Raja, 2011, Impact of Compensation, Performance 

Evaluation and Promotion Practices on Government Employees Performance VS 

Private Employees Performance, Interdisciplinary Journal of Contemporary Research 

in Business, Vol. 3, No. 8 

26. Kalim, Ayesha, 2009, Women Entrepreneurship The Emerging Workforce in 21 st 

Century: Turning Challenges into Opportunities, Proceedings of 2 nd International 

Conference on Business Management 

27. Katsioloudes, M. I., S. Hadjidakis, 2007, International Business. A Global 

Perspective, Elsevier Inc., Oxford, UK 

28. Manole V.; Mirela Stoian; H. Dorobanţu, 2002, Marketing, Editura ASE, Bucureşti, 

România, ISBN 973-594-007-8 

29. Manole, V., Mirela Stoian, 2004, Marketing, Editura ASE, Bucureşti, România, ISBN 

973-594-471-5 

30. Merce E., C. C. Merce, 2009, Statistică, Paradigme consacrate şi paradigme 

întregitoare, Cluj-Napoca, România 

31. Merce, E., C. C. Merce, Diana Dumitraş, 2010, Prelucrarea statistică a datelor, 

Editura AcademicPres, Cluj-Napoca, România 

32. Merce, E., C. C. Merce, F. H. Arion, 2000, Management general şi agricol, Editura 

AcademicPres, Cluj-Napoca, România 

40



33. Merce, E., Ileana Andreica, F. H. Arion, Cristina Pocol, Dumitraş Diana, 2010, 

Managementul şi gestiunea unităţilor economice cu profil agricol, Editura Digital 

Data Cluj, Cluj-Napoca, România 

34. Militaru, Gh., 2010, Managementul Serviciilor, Ed. C.H. Beck, Bucureti, România, 

ISBN 978-073-115-822-8 

35. Mureşan, Iulia, F. Arion, Anamaria Vâtcă, 2011a, Necessity Of Adapting 

Professional Training On Social And Economical Realities Of Romania, Lucrări 

Ştiinţifice – vol. 54, Nr. 2/2011, seria Agronomie 

36. Mureşan, Iulia C., F. H. Arion, O. I. Moisescu, 2011b, Estimating the quality of 

tourist destination in Tarnava Mare Area, The 10th International Symposium 

Prospects for 3rd Millennium Agriculture, USAMV Cluj-Napoca Bulletin UASMV 

Horticulture, 68 (2)/2011, 148-155 

37. Mureşan, Iulia Cristina, 2011, Analiza calităţii serviciilor turistice rurale în regiunea 

Târnava Mare, Teză de Doctorat, USAMV Cluj-Napoca, România 

38. Mureşan, Iulia C., F.H. Arion, Camelia I. Alexa, Marioara Ilea, 2012, Factors which 

INFLUENCE the entrepreneurship training perception, Lucrări Ştiinţifice – vol. 55, 

Nr. 2/2012, seria Agronomie 

39. Piţurescu, I., 2003, Iniţierea în antreprenoriat şi dezvoltarea afacerilor, Ed. Arvin 

Press, Bucureşti, România 

40. Pop, M. D., 2004, Cercetări de marketing, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 

România 

41. Porumb, Elena, 2001, Managementul Resurselor Umane, Ed. Fundaţiei pentru Studii 

Europene, Cluj-Napoca, România 

42. Rees, W. D., 1991, The Skills of Management 3 rd Edition, Routlegde, London, UK 

43. Saleem, Q., M. Shadid, A. Naseem, 2011, Degree of Influence of Training and 

Development on Employees Behavior, International Journal of Computing and 

Business Research ISSN (Online):2229-6166 

44. Scarborough., M., N., L.D. Wilson, W.T. Zimmerer, 2009, Effective Small Business 

Management. An Entrepreneurial Approach, 9th Edition, New Jersey: 

Pearson/Prentince Hall 

45. Shekarchizadeh, A., A. Rasli, H. Hon-Tat, 2011, SERVQUAL in Malaysian 

universities: perspectives of international students. Business Process Management 

Journal. 17(1):67-81 

46. Soare., E., 2008, Educaţie antreprenorială: ultima provocare a şcolii, Ed.V&I 

Integral, Bucureşti, România 

47. Stokes., D., R., 2002, Managementul micilor afaceri, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă 

48. Stokes., D., Wilson, N., 2006, Small Business Management and Entrepreneurship, 

5th edition, London: Thomson Learning 

49. Toboşaru, Irina, Ileana Modreanu, M. Piti, 2010, Promovarea educaţiei 

antreprenoriale şi oportunităţi de finanţare, Fundaţia Post-Privatizare, 

http://www.postprivatizare.ro/romana/studiu-promovarea-educatiei-antreprenorialesi-oportunitati-de-finantare-2/, 

accesat 07/05/2012 

41



50. Zeithaml Valerie A., A. Parasuraman, L. L. Berry, 1990, Delivering Qualiy Service: 

Balancing Customer Perceptions and Expections, The Free Press A Division of Simon 

& Schuster Inc., New York, USA 

51. Zeithaml A. Valerie, Mary Jo. Bitner, 1996, Services Marketing, The McGraw-Hill, 

Inc., Singapore, UK 

52. ***, 2012, Agenţia Pentru Dezvoltare Regională Centru, http://www.adrcentru.ro, 

accesat 08/05/2012 

53. ***, 2012, Agenţia Pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, http://www.adrnordest.ro, 

accesat 08/05/2012 

54. ***, 2012, Agenţia Pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest, http://www.nord-vest.ro, 

accesat 08/05/2012 

55. ***, 2012, Agenţia Pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, 

http://www.adrmuntenia.ro, accesat 08/05/2012 

56. ***, 2012, Agenţia pentru implementarea proiectelor şi programelor pentru IMM-uri, 

http://www.aippimm.ro/, accesat 08/05/2012 

57. ***, 2012, Buletinul statistic lunar Argeş: Principalii indicatori economico-sociali, în 

februarie 2012, http://www.insse.ro/cms/rw/pages/buletinStatJud.ro.do, accesat 

08/05/2012 

58. ***, 2012, Buletinul statistic lunar Bistriţa-Năsăud: Principalii indicatori economicosociali, 

în februarie 2012, http://www.insse.ro/cms/rw/pages/buletinStatJud.ro.do, 

accesat 08/05/2012 

59. ***, 2012, Buletinul statistic lunar Mureş: Principalii indicatori economico-sociali, în 

februarie 2012, http://www.insse.ro/cms/rw/pages/buletinStatJud.ro.do, accesat 

08/05/2012 

60. ***, 2012, Buletinul statistic lunar Suceava: Principalii indicatori economico-sociali, 

în august 2010, http://www.insse.ro/cms/rw/pages/buletinStatJud.ro.do, accesat 

04/12/2012 

61. ***, 2012, Direcţia Judeţeană de Statistică Argeş, http://www.arges.insse.ro, accesat 

07/05/2012 

62. ***, 2012, Direcţia Judeţeană de Statistică Bistriţa-Năsăud, http://www.bistrita. 

insse.ro, accesat 07/05/2012 

63. ***, 2012, Direcţia Judeţeană de Statistică Mureş, http://www.mures.insse.ro, accesat 

07/05/2012 

64. ***, 2012, Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, http://www.suceava.insse.ro, 

accesat 07/05/2012 

65. ***, 2012, Doing Business 2012. Making Difference for Entrepreneurs, World Bank 

Group, http://www.doingbusiness.org/~/media/fpdkm/doing%20business/documents 

/annual -reports/english/db11-fullreport.pdf, accesat 26/05/2012 

66. ***, 2012, Hărţi România, http://hartiromania.celendo.ro, accesat 07/05/2012 

67. ***, 2012, Informaţii Firme în România, http://www.firme.info, accesat 07/05/2012 

68. ***, 2012, Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc, http://www.campu 

lungmoldovenesc.ro, accesat 07/05/2012 

42



69. ***, 2012, Primăria Municipiului Câmpulung, http://www.primariacampulung.ro, 

accesat 07/05/2012 

70. ***, 2012, Primăria Municipiului Curtea de Argeş, http://www.primariacurtea 

dearges.ro, accesat 07/05/2012 

71. ***, 2012, Primăria Municipiului Rădăuţi, http://www.primariaradauti.ro, accesat 

07/05/2012 

72. ***, 2012, Primăria Municipiului Reghin, http://www.primariareghin.ro, accesat 

07/05/2012 

73. ***, 2012, Primăria Municipiului Târnăveni, http://www.primariatarnaveni.ro, 

accesat 07/05/2012 

74. ***, 2012, Primăria Municipiului Topoloveni, http://www.primariacampulung.ro, 

accesat 07/05/2012 

75. ***, 2012, Primăria Municipiului Vatra Donei, http://www.vatra-dornei.ro, accesat 

07/05/2012 

76. ***, 2012, Primăria Oraşului Beclean, http://www.primariabeclean.ro, accesat 

07/05/2012 

77. ***, 2012, Primăria Oraşului Gura Humorului, http://www.primariagh.ro, accesat 

07/05/2012 

78. ***, 2012, Primăria Oraşului Iernut, http://www.primariaiernut.ro, accesat 07/05/2012 

79. ***, 2012, Primăria Oraşului Mioveni, http://www.primariamioveni.ro, accesat 

07/05/2012 

80. ***, 2012, Primăria Oraşului Năsăud, http://www.primarinasaud.ro, accesat 

07/05/2012 

81. ***, 2012, Primăria Oraşului Sângeorz-Băi, http://www.singeorz-bai.ro, accesat 

07/05/2012 

82. ***, 2012, Primăria Oraşului Sovata, http://www.primariasovata.ro, accesat 

07/05/2012 

83. ***, 2012, Primăria Oraşului Ştefăneşti, http://www.cjarges.ro/stefanesti/ja.asp, 

accesat 07/05/2012 

84. ***, 2010, Procedura de implementare a Programului pentru dezvoltarea abilităţilor 

antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare-START, 

http://www.aippimm.ro/articol/programe/start2009/adrese_termen_start 2009, accesat 

08/05/2012 

85. ***, 2010, Programul Tineretul în mişcare, o iniţiativă a Uniunii Europene, http://ec. 

europa.eu/education/pub/pdf/higher/yom_ro.pdf, accesat 09/05/2012 

86. ***, 2010, Programul O uniune a inovării, o iniţiativă a Uniunii Europene, http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:0546:FIN:ro:PDF, 

accesat 

09/05/2012 

87. ***, 2010, Programul O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă, o iniţiativă 

a Uniunii Europene http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM: 

2010:0682:FIN:RO:PDF, accesat 09.05.2012 

43



88. ***, 2012, Programul Operaţional Regional 2009-2013, Ministerul Dezvoltării Rurale 

şi turismului, http://www.mdrt.ro/dezvoltare-regionala/programul-operationalregional 

-2007-2013/-2975, accesat 07/05/2012 

89. ***, 2012, Raportul Comisiei Europene, Entrepreneurship Education at school in 

Europe, http://europa.eu/education/eurydice/documents/thematic_reports/135.EN.pdf, 

accesat în 18.05.2012 

90. ***, 2010, Studiu privind situaţia insolvenţelor din România în anul 2009, Coface 

Romania, CofaceRomania, www.coface.ro/CofacePortal/RO/ro_RO/pages/home/ 

cine_suntem/StiriSiEvenimente/presa/2010?news=20100511, accesat 09.05.2012 

91. ***, 2011, Studiu privind situaţia insolvenţelor din România în anul 2011, Coface 

Romania, http://www.coface.ro/CofacePortal/RO/ro_RO/pages/home/cine_suntem/ 

StiriSiEvenimente/StudiisiAnalize?news=st_fal_2012, accesat 07/05/2012 

92. ***, 2012, Studiu privind situaţia curentă a întreprinderilor mici şi mijlocii din 

România, Ediţia 2012, http://www.postprivatizare.ro/romana/wp-content/uploads 

/2012/06/studiu-IMM-2012.pdf, accesat 07.07.2012 

93. ***, 2012, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, 

http://www.onrc.ro/statistici/2009, 2010 2011,2012.pdf 

94. ***, TEMPO-Online - serii de timp, Institutul Naţional de Statistică al României, 

https://statistici.insse.ro/shop/, accesat 07/05/2012 

95. ***, 2001, Ordonanţa de Urgenţă nr. 75 din 24 mai 2001 pentru modificarea si 

completarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, 

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283/31.05.2001 

96. ***, 2002, Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, 


97. ***, 2004, Legea nr. 315 din 28 iunie 2004 privind dezvoltarea regională în România, 

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 29 iunie 2004, rectificată în 

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 615 din 7 iulie 2004 

98. ***, 2009, Legea nr. 62 din 1 aprilie 2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a 

Guvernului nr. 61/2008 privind implementarea principiului egalităţii de tratament 

între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de 

bunuri şi servicii, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229/01.04.2009, accesat 

04/12/2010 

99. ***, 2009, Legea 175/2009 (cu aplicare de la 1 ianuarie 2011) pentru modificarea 

alineatului al. (1) art. 26 din Legea 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi 

dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii 

100. ***, 2010, Hotărârea Guvernului nr. 237/2010 privind aprobarea Strategiei 

naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2010-2012 

şi a Planului general de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru 

egalitatea de şanse între femei si bărbaţi pentru perioada 2010-2012, Monitorul 

Oficial al României, Partea I, nr. 242/15.04.2010 

101. ***, 2010, Hotărârea de Guvern nr. 606/23.06.2010 privind stabilirea unor măsuri 

de accelerare a implementării instrumentelor structurale, Monitorul Oficial al 

României, Partea I, nr. 501/20.07.2010 

44



102. ***, 2010, Hotărârea de Guvern 1235/06.12.2010 privind aprobarea realizării 

Sistemului naţional electronic de plată online a taxelor şi impozitelor utilizând cardul 

bancar, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838/14.12.2010 

103. ***, 2010, HG 1397/28.12.2010 aprobă modelul şi conţinutul Declaraţiei 112 

privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitul pe venit şi evidenţa 

persoanelor asigurate, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897/31.12.2010 

104. ***, 2010, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/29.09.2010 pentru 

modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, 


105. ***, 2010, Ordinul 625/07.04.2010 al Ministerului Economiei, Comerţului şi 

mediului de Afaceri pentru aprobarea schemei transparente de ajutor de stat în 

domeniul capitalului de risc, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 

269/26.04.2010 

106. ***, 2010, Ordinul 1338/15.07.2010 al Ministerului Economiei, Comerţului şi 

Mediului de Afaceri pentru aprobarea schemei transparente de ajutor minims 

denumită ”Schema transparentă de ajutor minimis sub formă de garanţii de portofoliu 

de credite, ca parte integrantă a implementării iniţiativei JEREMIE în România”, 


107. ****, 2011, HG 96/02.02.2011 privind aprobarea Normelor metodologice de 

aplicare a OUG 6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării 

microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri, Monitorul Oficial al României, 

Partea I, nr. 108/10.02.2011 

108. ***, 2011, HG 1135/09.11.2011 modifică şi completeză HG 759/2007 privind 

regulile de eligibilitatea a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin 

programe operaţionale, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 849/30.11.2011 

109. ***, 2011, Legea 88/06.06.2011 privind aprobarea OUG 59/2010 pentru 

modificarea Legii 571/2003, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 

411/10.06.2011 

110. ***, 2011, OUG 6/02.02.2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării 

microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri, Monitorul Oficial al României, 

Partea I, nr. 103/09.02.2011 

111. ***, 2011, OUG 46/11.05.2011 modifică şi completeză OUG 44/2008 privind 

desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderi 

individuale şi întreprinderi familiale, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 

350/19.05.2010 

112. ***, 2011, Ordinul 204/27.12.2011 al Ministerului Finanţelor Publice aplicabil 

beneficiarilor de programe finanţate din Fonduri Structurale, Monitorul Oficial al 

României, Partea I, nr. 940/30.12.2011 

113. ***, 2012, Ordinul 33/11.01.2012, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 

33/16.01.2012 

114. ***, 2012, Ordonanţa de Urgenţă 24/06.06.2012 pentru modificarea şi completare 

Legii 571/2003 privind Codul Fiscal, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 

384/07.06.2012 

45

Rezumat tezÄ doctorat - USAMV Cluj-Napoca

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

Rezumat tezÄ doctorat - USAMV Cluj-Napoca