euro-strategie, euro- administraÅ£ie, euro-cetÄÅ£eni - Consiliul ...
euro-strategie, euro- administraÅ£ie, euro-cetÄÅ£eni - Consiliul ... euro-strategie, euro- administraÅ£ie, euro-cetÄÅ£eni - Consiliul ...
Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Gorj 2011 – 2020 Măsura 3.3.1 Crearea unei coerențe spațiale turistice prin crearea și corelarea a trei poli turistici (Zona Rânca – Zona Novaci – Târgu Jiu) În momentul de față, din punct de vedere turistic, județul Gorj se confruntă cu o disfuncționalitate teritorială ridicată, neexistând o delimitare clară a principalelor zone de influență turistică din teritoriu. Într-o primă analiză au fost identificate 3 areale cu o funcționalitate turistică – economică ridicată : o Zona Rânca – Turism de aventură, sporturi de iarnă, treking – zonă de legătură cu parcurile naționale și siturile Natura 2000 din nord – vestul județului) o Zona Novaci – Turism ecumenic, turism de aventura, speologie, treking o Târgu Jiu – Turism de afaceri și de tranzit, cultural (dezvoltarea brandului / Universului Brâncuși – La Brâncuși acasă); Târgu Jiu – centrul al artei românești O analiză aprofundată asupra funcționalității acestor posibili poli turistici este necesară pentru determinarea potențialului real al acestora. De asemenea, ca pas imediat necesar, este necesară demararea demersului de corelare al acestor poli de influență turistică. Măsura 3.3.2 Dezvoltarea infrastructurii generale de acces la principalele obiective turistice din județ Atât infrastructura generală de acces cât și semnalarea principalelor puncte de atracții turistice constituie elemente la fel de importante precum destinația în sine. Facilitatea accesibilității reprezintă întotdeauna un criteriu important și poate chiar decisiv în alegerea destinației de călătorie. De asemenea este important de luat în calcul faptul ca accesibilitatea unei destinații turistice dictează numărul vizitatorilor. Măsura 3.3.3 Dezvoltarea infrastructurii necesare corelării obiectivelor turistice prezente pe teritoriul județului (oficiu de turism județean și puncte zonale de informare turistică) Pentru crearea unor produse turistice corelate este nevoie de o promovare integrată a acestora. Crearea unui oficiu județean de promovare turistică cu puncte zonale de informare turistică integrate constituie infrastructura de bază necesară corelării principalelor obiective turistice prezente pe teritoriul județului. O comunicare permanentă între aceste structuri va asigura o imagine clară asupra deplasării turiștilor în teritoriu și va permite identificarea trendurilor. Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni | 63
Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Gorj 2011 – 2020 4.4 Domenii prioritare și măsuri obiectiv strategic 4 Domeniu prioritar 4.1 Creșterea calității vieții pentru locuitorii județului Gorj Majoritatea orașelor din județul Gorj sunt confruntate cu degradarea spațiilor construite, iar calitatea vieții, atât în mediul urban, cât și în spațiul rural, înregistrează încă, în mod vizibil, decalaje severe în raport cu standardele europene. Absența unei politici orientate către înfrumusețarea orașelor și creșterea atractivității acestora, în special pentru grupul țintă al familiilor tinere, care doresc să locuiască și să profeseze aici, riscă să accelereze declinul demografic pe termen lung. Creșterea calității vieții în mediul urban poate fi atinsă prin 3 direcții de acțiune: revitalizare culturală, regenerarea spațiilor publice și extinderea spațiilor verzi și creșterea calității și accesului la servicii, cu accent pe serviciile care lipsesc în prezent familiilor tinere. Reconvertirea și schimbarea funcției unor foste structuri industriale poate reprezenta punctul de plecare pentru regenerare. Pentru respectarea angajamentului de ameliorare a serviciilor publice în mediul rural, factorii interesați de la nivel local trebuie să realizeze un efort investițional major într-un cadru partenerial de amploare, în care cuvintele de ordine vor fi prioritizarea intervenției, asocierea intercomunitară și angrenarea actorilor non-publici. Intervențiile cheie în mediul rural vor fi reprezentate de înființarea, modernizarea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată, cât și de asigurarea accesului la servicii de sănătate și la sistemul integrat de management al deșeurilor. Măsura 4.1.1 Regenerarea spațiilor publice și îmbunătățirea condițiilor de locuire Revitalizarea culturală a orașelor reprezintă o prioritate de grad 0: un oraș atrăgător pentru tineri profesioniști trebuie să fie un spațiu cu o ofertă variată și de înaltă calitate pentru petrecerea timpului liber. Gorj are avantajul unei identități culturale cu mare vizibilitate, legată de numele lui Brâncuși, care poate fi transformată în brand local, atât prin organizarea unui eveniment artistic internațional, cât și prin introducerea de microfinanțare pentru artiști, artizani sau antreprenori din așanumitele industriile creative și culturale. Moștenirea industrială a centrelor urbane, aparent o povară pentru locuitori și autorități, poate fi convertită pentru noi utilizări precum artele/cultura/recreerea sau spațiile rezidențiale/comerciale/parcuri. În plus, orașele ca spații publice și zone rezidențiale trebuie regenerate, prin concepte inovative de urbanism și peisagistică. Consiliul județean poate sprijini regenerarea orașelor atât prin organizarea competițiilor pentru identificarea soluțiilor, cât și prin cofinanțarea proiectelor Consiliilor locale. Condițiile de viață în mediul rural pot fi îmbunătățite prin asocierea dintre nivelul județean și cel local: în timp ce autoritățile locale investesc în păstrarea identității culturale locale și finanțează educația pentru a asigura atractivitatea satelor, Consiliul județean poate coordona proiectele majore de infrastructură pentru extinderea accesului la servicii publice de bază: apă, canal, servicii de sănătate. Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni | 64
- Page 13 and 14: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 15 and 16: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 17 and 18: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 19 and 20: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 21 and 22: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 23 and 24: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 25 and 26: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 27 and 28: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 29 and 30: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 31 and 32: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 33 and 34: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 35 and 36: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 37 and 38: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 39 and 40: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 41 and 42: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 43 and 44: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 45 and 46: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 47 and 48: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 49 and 50: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 51 and 52: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 53 and 54: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 55 and 56: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 57 and 58: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 59 and 60: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 61 and 62: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 63: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 67 and 68: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 69 and 70: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 71 and 72: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 73 and 74: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 75 and 76: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 77 and 78: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 79 and 80: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 81 and 82: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 83 and 84: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 85 and 86: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 87 and 88: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 89 and 90: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 91 and 92: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 93 and 94: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 95 and 96: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 97 and 98: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 99 and 100: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 101 and 102: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 103 and 104: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 105 and 106: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 107 and 108: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 109 and 110: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 111 and 112: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 113 and 114: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Gorj 2011 – 2020<br />
Măsura 3.3.1 Crearea unei coerențe spațiale turistice prin crearea și corelarea a<br />
trei poli turistici (Zona Rânca – Zona Novaci – Târgu Jiu)<br />
În momentul de față, din punct de vedere turistic, județul Gorj se confruntă cu o<br />
disfuncționalitate teritorială ridicată, neexistând o delimitare clară a principalelor zone<br />
de influență turistică din teritoriu. Într-o primă analiză au fost identificate 3 areale cu o<br />
funcționalitate turistică – economică ridicată :<br />
o Zona Rânca – Turism de aventură, sporturi de iarnă, treking – zonă de<br />
legătură cu parcurile naționale și siturile Natura 2000 din nord – vestul<br />
județului)<br />
o Zona Novaci – Turism ecumenic, turism de aventura, speologie, treking<br />
o Târgu Jiu – Turism de afaceri și de tranzit, cultural (dezvoltarea brandului /<br />
Universului Brâncuși – La Brâncuși acasă); Târgu Jiu – centrul al artei<br />
românești<br />
O analiză aprofundată asupra funcționalității acestor posibili poli turistici este<br />
necesară pentru determinarea potențialului real al acestora.<br />
De asemenea, ca pas imediat necesar, este necesară demararea demersului de<br />
corelare al acestor poli de influență turistică.<br />
Măsura 3.3.2 Dezvoltarea infrastructurii generale de acces la principalele<br />
obiective turistice din județ<br />
Atât infrastructura generală de acces cât și semnalarea principalelor puncte de<br />
atracții turistice constituie elemente la fel de importante precum destinația în sine.<br />
Facilitatea accesibilității reprezintă întotdeauna un criteriu important și poate chiar<br />
decisiv în alegerea destinației de călătorie. De asemenea este important de luat în<br />
calcul faptul ca accesibilitatea unei destinații turistice dictează numărul vizitatorilor.<br />
Măsura 3.3.3 Dezvoltarea infrastructurii necesare corelării obiectivelor turistice<br />
prezente pe teritoriul județului (oficiu de turism județean și puncte zonale de<br />
informare turistică)<br />
Pentru crearea unor produse turistice corelate este nevoie de o promovare integrată<br />
a acestora. Crearea unui oficiu județean de promovare turistică cu puncte zonale de<br />
informare turistică integrate constituie infrastructura de bază necesară corelării<br />
principalelor obiective turistice prezente pe teritoriul județului. O comunicare<br />
permanentă între aceste structuri va asigura o imagine clară asupra deplasării<br />
turiștilor în teritoriu și va permite identificarea trendurilor.<br />
Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni |<br />
63