euro-strategie, euro- administraţie, euro-cetăţeni - Consiliul ...

euro-strategie, euro- administraţie, euro-cetăţeni - Consiliul ... euro-strategie, euro- administraţie, euro-cetăţeni - Consiliul ...

23.11.2014 Views

Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Gorj 2011 – 2020 Un alt grup țintă pentru aceste zone industriale, prin sistem de concesionare sau prin parteneriate public-private, sunt micii antreprenori din industriile care deja sunt în dezvoltare, textile, prelucrarea lemnului, construcții. Încurajarea acestor industrii va oferi în timp o variantă din ce în ce mai solidă pentru cele două industrii dominante, energetică și extractivă. Măsura 1.2.3 Întărirea capacității administrative pentru o abordare proactivă și coerentă a problemelor de dezvoltare ale județului (adresat CJ Gorj, instituții subordonate și UAT-uri) Dezvoltarea locală de succes trebuie să implice un grad ridicat de investiții. După cum firmele trebuie să inoveze și să investească pentru a se dezvolta, în mod similar și mediul economic local trebuie să fie flexibil, să se adapteze, să se reinventeze, să identifice și să valorifice elementele care le diferențiază. Acestea trebuie să transforme tehnici mai vechi de utilizare a resurselor în oportunităţi noi, mai competitive, de valorificare a acestora. Totodată, în procesul de dezvoltare locală trebuie avut în vedere faptul că finanțarea la nivel economic se realizează concomitent prin finanțare publică și privată. Autoritățile locale și mediul de afaceri trebuie să fie parteneri de încredere pentru abordarea comună a problemelor și oportunităților de dezvoltare locală. Administraţia publică şi modernizarea acesteia reprezintă priorităţi majore ale judeţului Gorj pentru perioada următoare, datorită rolului vital pe care îl au în dezvoltarea judeţului. Pentru a fi un partener de bază al mediului de afaceri în dezvoltarea județului, administrația publică trebuie să investească în calificarea propriilor resurse umane, în comunicarea cu cetățenii județului, în îmbunătățirea procesului decizional. Domeniu prioritar 1.3 Consolidarea lanțurilor valorice ale județului Gorj În jurul sectoarelor dominante, energetică și extractivă, este dezvoltată o rețea largă de sectoare mai mici și servicii. Una dintre direcții care necesită susținere și care are potențial să se dezvolte în continuare sunt toate componentele de pe lanțul valoric creat în jurul acestor industrii, fie că ne referim la servicii de gen reparații sau componente din jurul producției de energie. Un alt fenomen care ia avânt este consolidarea lanțului valoric care include dezvoltarea energiilor regenerabile, conectate la activitatea clasică de producție energie (cum este cazul fenomenului care se dezvoltă în jurul termocentralei de la Turceni). Măsura 1.3.1 Promovarea potențialului de aglomerare (cluster) în sectoarele conexe domeniilor industriale majore În jurul domeniului industrie energetică există deja o rețea formată de activități conexe. Autoritățile locale pot constitui o punte de conectare a tuturor actorilor din acest domeniu. În felul acesta mediul economic se poate dezvolta în noi contexte, de tipul aglomerări industriale (clustere). Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni | 55

Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Gorj 2011 – 2020 Măsura 1.3.2 Facilitarea cooperării şi parteneriatului între firme, autorități publice locale și instituții de educație – cercetare Un mandat principal al Consiliului Județean este acela de a funcționa drept facilitator al proceselor de dezvoltare locală, fie cu referire la autoritățile de un palier mai jos (UAT-uri) dar și cu alte niveluri administrative și organizații, instituții de educațiecercetare și mediul de afaceri. Domeniu prioritar 1.4 Trecerea de la agricultura de subzistență la un sector agroalimentar viabil După cum a demonstrat etapa de analiză, deși o suprafață însemnată din terenul agricol al zonelor din Nord este reprezentată de păduri și zone protejate, neincluse în circuitul agricol, tot în această zonă avem potențial valoros pentru zootehnie. În acest caz, suprafețele întinse de pășuni si fânețe sunt favorizate de condițiile morfologice dar şi de suprafețele întinse ale acestor comune. Cu toate acestea, în teritoriu se vede că, pe ansamblu, la nivelul județului Gorj există un grad înalt de fragmentare a exploatațiilor agricole, unde se practică agricultură de subzistență (pentru a ilustra, aproape jumătate din ferme au o suprafață de sub un hectar (47,94%). Pe baza acestor fapte, ceea ce se poate susține în județul Gorj este întărirea producției pentru a satisface nevoile locale. Producătorii din județul Gorj trebuie să facă primul pas de la agricultură de subzistență spre condiții mai bune de producție, depozitare și de procesare. Măsura 1.4.1 Stimularea asocierii fermierilor Fragmentarea terenurilor și agricultura de subzistență practicată la scară largă limitează posibilitatea de a crește calitatea și cantitatea producției locale. Finanțare extensivă a fost și va fi pusă la dispoziția grupurilor de producători prin fondurile structurale pentru agricultură și dezvoltare rurală, însă producătorii gorjeni nu au fost activi în ceea ce privește constituirea și recunoașterea acestor asocieri. Sprijinul Consiliului Județean, al Camerei Agricole și Direcției pentru Agricultură, prin oferirea de consultanță și facilitarea schimbului de bune practici, poate redresa această situație înainte de începerea exercițiului bugetar multianual 2014-2020. Măsura 1.4.2 Dezvoltarea lanţului valoric producţie – depozitare În abordarea dezvoltării agriculturii județului Gorj trebuie să urmăm toți pașii firești, fără a sări etapele importante. Producătorii locali trebuie să crească posibilitatea de a produce mai eficient – prin asociere , de a păstra produsele la un nivel optim de calitate în zone special amenajate pentru procesare. În continuarea acestui flux, este nevoie de piețe agro-alimentare locale în care aceste produse să satisfacă nevoia locală de consum. Măsura 1.4.3 Susținerea culturilor energetice Analiza situației actuale ne-a arătat că există potențial pentru promovarea și încurajarea dezvoltării de energie alternativă. În prezent, pe haldele de steril de la Rovinari avem deja culturi de salcie energetică. Acest model poate fi extins și aplicat Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni | 56

Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Gorj 2011 – 2020<br />

Măsura 1.3.2 Facilitarea cooperării şi parteneriatului între firme, autorități<br />

publice locale și instituții de educație – cercetare<br />

Un mandat principal al <strong>Consiliul</strong>ui Județean este acela de a funcționa drept facilitator<br />

al proceselor de dezvoltare locală, fie cu referire la autoritățile de un palier mai jos<br />

(UAT-uri) dar și cu alte niveluri administrative și organizații, instituții de educațiecercetare<br />

și mediul de afaceri.<br />

Domeniu prioritar 1.4 Trecerea de la agricultura de subzistență la un sector agroalimentar<br />

viabil<br />

După cum a demonstrat etapa de analiză, deși o suprafață însemnată din terenul agricol al<br />

zonelor din Nord este reprezentată de păduri și zone protejate, neincluse în circuitul agricol,<br />

tot în această zonă avem potențial valoros pentru zootehnie. În acest caz, suprafețele întinse<br />

de pășuni si fânețe sunt favorizate de condițiile morfologice dar şi de suprafețele întinse ale<br />

acestor comune.<br />

Cu toate acestea, în teritoriu se vede că, pe ansamblu, la nivelul județului Gorj există un grad<br />

înalt de fragmentare a exploatațiilor agricole, unde se practică agricultură de subzistență<br />

(pentru a ilustra, aproape jumătate din ferme au o suprafață de sub un hectar (47,94%).<br />

Pe baza acestor fapte, ceea ce se poate susține în județul Gorj este întărirea producției<br />

pentru a satisface nevoile locale. Producătorii din județul Gorj trebuie să facă primul pas de<br />

la agricultură de subzistență spre condiții mai bune de producție, depozitare și de procesare.<br />

Măsura 1.4.1 Stimularea asocierii fermierilor<br />

Fragmentarea terenurilor și agricultura de subzistență practicată la scară largă<br />

limitează posibilitatea de a crește calitatea și cantitatea producției locale. Finanțare<br />

extensivă a fost și va fi pusă la dispoziția grupurilor de producători prin fondurile<br />

structurale pentru agricultură și dezvoltare rurală, însă producătorii gorjeni nu au fost<br />

activi în ceea ce privește constituirea și recunoașterea acestor asocieri.<br />

Sprijinul <strong>Consiliul</strong>ui Județean, al Camerei Agricole și Direcției pentru Agricultură, prin<br />

oferirea de consultanță și facilitarea schimbului de bune practici, poate redresa<br />

această situație înainte de începerea exercițiului bugetar multianual 2014-2020.<br />

Măsura 1.4.2 Dezvoltarea lanţului valoric producţie – depozitare<br />

În abordarea dezvoltării agriculturii județului Gorj trebuie să urmăm toți pașii firești,<br />

fără a sări etapele importante. Producătorii locali trebuie să crească posibilitatea de a<br />

produce mai eficient – prin asociere , de a păstra produsele la un nivel optim de<br />

calitate în zone special amenajate pentru procesare. În continuarea acestui flux, este<br />

nevoie de piețe agro-alimentare locale în care aceste produse să satisfacă nevoia<br />

locală de consum.<br />

Măsura 1.4.3 Susținerea culturilor energetice<br />

Analiza situației actuale ne-a arătat că există potențial pentru promovarea și<br />

încurajarea dezvoltării de energie alternativă. În prezent, pe haldele de steril de la<br />

Rovinari avem deja culturi de salcie energetică. Acest model poate fi extins și aplicat<br />

Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni |<br />

56

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!