euro-strategie, euro- administraÅ£ie, euro-cetÄÅ£eni - Consiliul ...
euro-strategie, euro- administraÅ£ie, euro-cetÄÅ£eni - Consiliul ... euro-strategie, euro- administraÅ£ie, euro-cetÄÅ£eni - Consiliul ...
Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Gorj 2011 – 2020 Un alt grup țintă pentru aceste zone industriale, prin sistem de concesionare sau prin parteneriate public-private, sunt micii antreprenori din industriile care deja sunt în dezvoltare, textile, prelucrarea lemnului, construcții. Încurajarea acestor industrii va oferi în timp o variantă din ce în ce mai solidă pentru cele două industrii dominante, energetică și extractivă. Măsura 1.2.3 Întărirea capacității administrative pentru o abordare proactivă și coerentă a problemelor de dezvoltare ale județului (adresat CJ Gorj, instituții subordonate și UAT-uri) Dezvoltarea locală de succes trebuie să implice un grad ridicat de investiții. După cum firmele trebuie să inoveze și să investească pentru a se dezvolta, în mod similar și mediul economic local trebuie să fie flexibil, să se adapteze, să se reinventeze, să identifice și să valorifice elementele care le diferențiază. Acestea trebuie să transforme tehnici mai vechi de utilizare a resurselor în oportunităţi noi, mai competitive, de valorificare a acestora. Totodată, în procesul de dezvoltare locală trebuie avut în vedere faptul că finanțarea la nivel economic se realizează concomitent prin finanțare publică și privată. Autoritățile locale și mediul de afaceri trebuie să fie parteneri de încredere pentru abordarea comună a problemelor și oportunităților de dezvoltare locală. Administraţia publică şi modernizarea acesteia reprezintă priorităţi majore ale judeţului Gorj pentru perioada următoare, datorită rolului vital pe care îl au în dezvoltarea judeţului. Pentru a fi un partener de bază al mediului de afaceri în dezvoltarea județului, administrația publică trebuie să investească în calificarea propriilor resurse umane, în comunicarea cu cetățenii județului, în îmbunătățirea procesului decizional. Domeniu prioritar 1.3 Consolidarea lanțurilor valorice ale județului Gorj În jurul sectoarelor dominante, energetică și extractivă, este dezvoltată o rețea largă de sectoare mai mici și servicii. Una dintre direcții care necesită susținere și care are potențial să se dezvolte în continuare sunt toate componentele de pe lanțul valoric creat în jurul acestor industrii, fie că ne referim la servicii de gen reparații sau componente din jurul producției de energie. Un alt fenomen care ia avânt este consolidarea lanțului valoric care include dezvoltarea energiilor regenerabile, conectate la activitatea clasică de producție energie (cum este cazul fenomenului care se dezvoltă în jurul termocentralei de la Turceni). Măsura 1.3.1 Promovarea potențialului de aglomerare (cluster) în sectoarele conexe domeniilor industriale majore În jurul domeniului industrie energetică există deja o rețea formată de activități conexe. Autoritățile locale pot constitui o punte de conectare a tuturor actorilor din acest domeniu. În felul acesta mediul economic se poate dezvolta în noi contexte, de tipul aglomerări industriale (clustere). Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni | 55
Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Gorj 2011 – 2020 Măsura 1.3.2 Facilitarea cooperării şi parteneriatului între firme, autorități publice locale și instituții de educație – cercetare Un mandat principal al Consiliului Județean este acela de a funcționa drept facilitator al proceselor de dezvoltare locală, fie cu referire la autoritățile de un palier mai jos (UAT-uri) dar și cu alte niveluri administrative și organizații, instituții de educațiecercetare și mediul de afaceri. Domeniu prioritar 1.4 Trecerea de la agricultura de subzistență la un sector agroalimentar viabil După cum a demonstrat etapa de analiză, deși o suprafață însemnată din terenul agricol al zonelor din Nord este reprezentată de păduri și zone protejate, neincluse în circuitul agricol, tot în această zonă avem potențial valoros pentru zootehnie. În acest caz, suprafețele întinse de pășuni si fânețe sunt favorizate de condițiile morfologice dar şi de suprafețele întinse ale acestor comune. Cu toate acestea, în teritoriu se vede că, pe ansamblu, la nivelul județului Gorj există un grad înalt de fragmentare a exploatațiilor agricole, unde se practică agricultură de subzistență (pentru a ilustra, aproape jumătate din ferme au o suprafață de sub un hectar (47,94%). Pe baza acestor fapte, ceea ce se poate susține în județul Gorj este întărirea producției pentru a satisface nevoile locale. Producătorii din județul Gorj trebuie să facă primul pas de la agricultură de subzistență spre condiții mai bune de producție, depozitare și de procesare. Măsura 1.4.1 Stimularea asocierii fermierilor Fragmentarea terenurilor și agricultura de subzistență practicată la scară largă limitează posibilitatea de a crește calitatea și cantitatea producției locale. Finanțare extensivă a fost și va fi pusă la dispoziția grupurilor de producători prin fondurile structurale pentru agricultură și dezvoltare rurală, însă producătorii gorjeni nu au fost activi în ceea ce privește constituirea și recunoașterea acestor asocieri. Sprijinul Consiliului Județean, al Camerei Agricole și Direcției pentru Agricultură, prin oferirea de consultanță și facilitarea schimbului de bune practici, poate redresa această situație înainte de începerea exercițiului bugetar multianual 2014-2020. Măsura 1.4.2 Dezvoltarea lanţului valoric producţie – depozitare În abordarea dezvoltării agriculturii județului Gorj trebuie să urmăm toți pașii firești, fără a sări etapele importante. Producătorii locali trebuie să crească posibilitatea de a produce mai eficient – prin asociere , de a păstra produsele la un nivel optim de calitate în zone special amenajate pentru procesare. În continuarea acestui flux, este nevoie de piețe agro-alimentare locale în care aceste produse să satisfacă nevoia locală de consum. Măsura 1.4.3 Susținerea culturilor energetice Analiza situației actuale ne-a arătat că există potențial pentru promovarea și încurajarea dezvoltării de energie alternativă. În prezent, pe haldele de steril de la Rovinari avem deja culturi de salcie energetică. Acest model poate fi extins și aplicat Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni | 56
- Page 5 and 6: Actorii consultați Agenţia Judeţ
- Page 7 and 8: Lista de tabele și figuri Tabelul
- Page 9 and 10: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 11 and 12: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 13 and 14: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 15 and 16: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 17 and 18: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 19 and 20: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 21 and 22: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 23 and 24: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 25 and 26: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 27 and 28: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 29 and 30: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 31 and 32: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 33 and 34: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 35 and 36: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 37 and 38: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 39 and 40: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 41 and 42: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 43 and 44: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 45 and 46: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 47 and 48: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 49 and 50: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 51 and 52: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 53 and 54: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 55: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 59 and 60: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 61 and 62: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 63 and 64: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 65 and 66: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 67 and 68: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 69 and 70: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 71 and 72: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 73 and 74: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 75 and 76: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 77 and 78: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 79 and 80: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 81 and 82: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 83 and 84: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 85 and 86: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 87 and 88: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 89 and 90: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 91 and 92: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 93 and 94: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 95 and 96: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 97 and 98: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 99 and 100: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 101 and 102: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 103 and 104: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 105 and 106: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Gorj 2011 – 2020<br />
Măsura 1.3.2 Facilitarea cooperării şi parteneriatului între firme, autorități<br />
publice locale și instituții de educație – cercetare<br />
Un mandat principal al <strong>Consiliul</strong>ui Județean este acela de a funcționa drept facilitator<br />
al proceselor de dezvoltare locală, fie cu referire la autoritățile de un palier mai jos<br />
(UAT-uri) dar și cu alte niveluri administrative și organizații, instituții de educațiecercetare<br />
și mediul de afaceri.<br />
Domeniu prioritar 1.4 Trecerea de la agricultura de subzistență la un sector agroalimentar<br />
viabil<br />
După cum a demonstrat etapa de analiză, deși o suprafață însemnată din terenul agricol al<br />
zonelor din Nord este reprezentată de păduri și zone protejate, neincluse în circuitul agricol,<br />
tot în această zonă avem potențial valoros pentru zootehnie. În acest caz, suprafețele întinse<br />
de pășuni si fânețe sunt favorizate de condițiile morfologice dar şi de suprafețele întinse ale<br />
acestor comune.<br />
Cu toate acestea, în teritoriu se vede că, pe ansamblu, la nivelul județului Gorj există un grad<br />
înalt de fragmentare a exploatațiilor agricole, unde se practică agricultură de subzistență<br />
(pentru a ilustra, aproape jumătate din ferme au o suprafață de sub un hectar (47,94%).<br />
Pe baza acestor fapte, ceea ce se poate susține în județul Gorj este întărirea producției<br />
pentru a satisface nevoile locale. Producătorii din județul Gorj trebuie să facă primul pas de<br />
la agricultură de subzistență spre condiții mai bune de producție, depozitare și de procesare.<br />
Măsura 1.4.1 Stimularea asocierii fermierilor<br />
Fragmentarea terenurilor și agricultura de subzistență practicată la scară largă<br />
limitează posibilitatea de a crește calitatea și cantitatea producției locale. Finanțare<br />
extensivă a fost și va fi pusă la dispoziția grupurilor de producători prin fondurile<br />
structurale pentru agricultură și dezvoltare rurală, însă producătorii gorjeni nu au fost<br />
activi în ceea ce privește constituirea și recunoașterea acestor asocieri.<br />
Sprijinul <strong>Consiliul</strong>ui Județean, al Camerei Agricole și Direcției pentru Agricultură, prin<br />
oferirea de consultanță și facilitarea schimbului de bune practici, poate redresa<br />
această situație înainte de începerea exercițiului bugetar multianual 2014-2020.<br />
Măsura 1.4.2 Dezvoltarea lanţului valoric producţie – depozitare<br />
În abordarea dezvoltării agriculturii județului Gorj trebuie să urmăm toți pașii firești,<br />
fără a sări etapele importante. Producătorii locali trebuie să crească posibilitatea de a<br />
produce mai eficient – prin asociere , de a păstra produsele la un nivel optim de<br />
calitate în zone special amenajate pentru procesare. În continuarea acestui flux, este<br />
nevoie de piețe agro-alimentare locale în care aceste produse să satisfacă nevoia<br />
locală de consum.<br />
Măsura 1.4.3 Susținerea culturilor energetice<br />
Analiza situației actuale ne-a arătat că există potențial pentru promovarea și<br />
încurajarea dezvoltării de energie alternativă. În prezent, pe haldele de steril de la<br />
Rovinari avem deja culturi de salcie energetică. Acest model poate fi extins și aplicat<br />
Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni |<br />
56