euro-strategie, euro- administraÅ£ie, euro-cetÄÅ£eni - Consiliul ...
euro-strategie, euro- administraÅ£ie, euro-cetÄÅ£eni - Consiliul ... euro-strategie, euro- administraÅ£ie, euro-cetÄÅ£eni - Consiliul ...
Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Gorj 2011 – 2020 Principalele concluzii Evaluarea generală a situaţiei judeţului Gorj Părerile locuitorilor judeţului Gorj privind evoluţia judeţului în ultimii ani sunt împărţite: 40% dintre ei percep situaţia judeţului în ultimii 5 ani ca fiind ceva mai bună sau mult mai bună; 32% consideră nivelul de dezvoltare ceva mai rău sau mult mai rău decât acum 5 ani; pentru 27% situaţia judeţului este neschimbată; Aceleaşi tendinţe în opiniile locuitorilor se menţin si în ceea ce priveşte evoluţia viitoare a judeţului, în următorii 5 ani, cu deosebirea că un procent mai mare de respondenţi nu şi-au exprimat o anumită opinie (9% răspunsuri de “Nu ştiu” în cazul evaluării viitorului vs. prezent, faţă de 1% “Nu ştiu” în cazul prezent vs. trecut); Aproape 60% dintre respondenți sunt foarte sau destul de nemulţumiţi cu privire la nivelul de trai, fapt ce se observă şi în percepţia faţă de punctele slabe ale judeţului; Satisfacţia cu activitatea autorităţilor locale se situează la un nivel relativ ridicat: între 64% şi 75% dintre respondenţi sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de Primărie, Consiliul Judeţean, Consiliul Local şi Prefectura. Remarci generale (selecția a opțiunilor cele mai alese de respondenți) Puncte slabe ale judeţului Gorj Lipsa locurilor de muncă – 89% Nivelul scăzut de trai – 51% Lipsa investițiilor în industrie – 25% Migrația populației – 25% Infrastructura agricolă săracă - 24% Infrastructura rutieră necorespunzătoare – 17% Puncte tari ale judeţului Gorj Zonele cu potenţial turistic – 50% (dintre toate opțiunile) Industria energetică – 46% Calitatea terenului agricol – 40% Forţa de muncă disponibilă – 39% dintre toate menţiunile şi cel mai des menţionat pe primul loc Resursele naturale de lignit – 39% Peisaje natural – 32% Sugestii de îmbunătăţire Principala sugestie de îmbunătăţire a respondenţilor vizează punctul identificat ca fiind cel mai slab – crearea de locuri de muncă (50% dintre respondenţi), urmată la distanță mare de următoarea opțiune, atragerea de investiții (10%). Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni | 35
Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Gorj 2011 – 2020 Evaluarea situaţiei judeţului Gorj pe principalele domenii Evaluările principalelor domenii economico-sociale reflectă o percepţie destul de negativă a respondenţilor: fiecare dintre ariile investigate a fost evaluată cu un scor mediu între 2.0 şi 2.6 (unde 1=situaţie foarte proastă şi 4=situaţie foarte bună); Situaţia localităţii este în mod consecvent evaluată mai slab decât cea a judeţului, ceea ce reprezintă un alt argument al îngrijorării generale faţă de propria situaţie; Ariile care tind spre o percepţie mai pozitivă sunt: o o Infrastructura utilităţilor publice; Serviciile de învăţământ; Cu toate acestea, numai jumătate dintre respondenţi sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de uşurinţa accesului la învăţământ şi de nivelul de pregătire a cadrelor didactice; o o Patrimoniul cultural; Dezvoltarea turismului; Complexul monumental de la Târgu Jiu şi zona Rânca-Transalpină sunt văzute ca fiind cele mai importante puncte de atracţie ale judeţului; Fluxul de turişti pare a fi considerat ridicat: 75% dintre respondenţi cred că în judeţul Gorj vin mulţi turişti din alte părţi ale României, iar 54% cred că vin mulți turişti străini; Un factor care ar putea influenţa negativ percepţia asupra dezvoltării turismului este promovarea slabă a obiectivelor turistice (90% dintre respondenţi consideră că punctele de atracţie nu sunt promovate suficient); Pe de altă parte, domeniile evaluate ca fiind cele mai slabe sunt: o o o o o o o o Piaţa forţei de muncă: În proporţie de 90%, nivelul șomajului este apreciat ca fiind ridicat şi foarte ridicat; Cursurile de formare profesională par a fi o soluţie în percepţia respondenţilor; Dezvoltarea economică; Dezvoltarea mediului de afaceri; Dezvoltarea agriculturii – nivel determinat in special de: Lipsa unui sistem de irigaţii corespunzător; Dotarea slabă cu utilaje agricole; Încrederea în realizarea proiectelor de dezvoltare este scăzută: numai 35% dintre respondenţi cred într-o măsură mare sau foarte mare că vor fi atinse obiectivele proiectelor. În schimb, utilitatea proiectelor este recunoscută de peste 70% dintre respondenţi. Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni | 36
- Page 1 and 2: EURO-STRATEGIE, EURO- ADMINISTRAŢI
- Page 3 and 4: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 5 and 6: Actorii consultați Agenţia Judeţ
- Page 7 and 8: Lista de tabele și figuri Tabelul
- Page 9 and 10: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 11 and 12: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 13 and 14: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 15 and 16: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 17 and 18: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 19 and 20: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 21 and 22: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 23 and 24: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 25 and 26: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 27 and 28: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 29 and 30: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 31 and 32: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 33 and 34: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 35: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 39 and 40: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 41 and 42: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 43 and 44: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 45 and 46: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 47 and 48: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 49 and 50: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 51 and 52: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 53 and 54: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 55 and 56: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 57 and 58: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 59 and 60: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 61 and 62: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 63 and 64: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 65 and 66: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 67 and 68: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 69 and 70: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 71 and 72: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 73 and 74: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 75 and 76: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 77 and 78: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 79 and 80: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 81 and 82: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 83 and 84: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
- Page 85 and 86: Strategia de Dezvoltare Durabilă a
Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Gorj 2011 – 2020<br />
Evaluarea situaţiei judeţului Gorj pe principalele domenii<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
Evaluările principalelor domenii economico-sociale reflectă o percepţie destul de<br />
negativă a respondenţilor: fiecare dintre ariile investigate a fost evaluată cu un scor<br />
mediu între 2.0 şi 2.6 (unde 1=situaţie foarte proastă şi 4=situaţie foarte bună);<br />
Situaţia localităţii este în mod consecvent evaluată mai slab decât cea a judeţului,<br />
ceea ce reprezintă un alt argument al îngrijorării generale faţă de propria situaţie;<br />
Ariile care tind spre o percepţie mai pozitivă sunt:<br />
o<br />
o<br />
Infrastructura utilităţilor publice;<br />
Serviciile de învăţământ;<br />
Cu toate acestea, numai jumătate dintre respondenţi sunt mulţumiţi sau foarte<br />
mulţumiţi de uşurinţa accesului la învăţământ şi de nivelul de pregătire a cadrelor<br />
didactice;<br />
o<br />
o<br />
Patrimoniul cultural;<br />
Dezvoltarea turismului;<br />
Complexul monumental de la Târgu Jiu şi zona Rânca-Transalpină sunt văzute ca<br />
fiind cele mai importante puncte de atracţie ale judeţului;<br />
Fluxul de turişti pare a fi considerat ridicat: 75% dintre respondenţi cred că în judeţul<br />
Gorj vin mulţi turişti din alte părţi ale României, iar 54% cred că vin mulți turişti străini;<br />
Un factor care ar putea influenţa negativ percepţia asupra dezvoltării turismului este<br />
promovarea slabă a obiectivelor turistice (90% dintre respondenţi consideră că<br />
punctele de atracţie nu sunt promovate suficient);<br />
Pe de altă parte, domeniile evaluate ca fiind cele mai slabe sunt:<br />
o<br />
o<br />
o<br />
o<br />
o<br />
o<br />
o<br />
o<br />
Piaţa forţei de muncă:<br />
În proporţie de 90%, nivelul șomajului este apreciat ca fiind ridicat şi foarte<br />
ridicat;<br />
Cursurile de formare profesională par a fi o soluţie în percepţia respondenţilor;<br />
Dezvoltarea economică;<br />
Dezvoltarea mediului de afaceri;<br />
Dezvoltarea agriculturii – nivel determinat in special de:<br />
Lipsa unui sistem de irigaţii corespunzător;<br />
Dotarea slabă cu utilaje agricole;<br />
Încrederea în realizarea proiectelor de dezvoltare este scăzută: numai 35% dintre<br />
respondenţi cred într-o măsură mare sau foarte mare că vor fi atinse obiectivele<br />
proiectelor. În schimb, utilitatea proiectelor este recunoscută de peste 70% dintre<br />
respondenţi.<br />
Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni |<br />
36