euro-strategie, euro- administraţie, euro-cetăţeni - Consiliul ...

euro-strategie, euro- administraţie, euro-cetăţeni - Consiliul ... euro-strategie, euro- administraţie, euro-cetăţeni - Consiliul ...

23.11.2014 Views

Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Gorj 2011 – 2020 Principalele concluzii Evaluarea generală a situaţiei judeţului Gorj Părerile locuitorilor judeţului Gorj privind evoluţia judeţului în ultimii ani sunt împărţite: 40% dintre ei percep situaţia judeţului în ultimii 5 ani ca fiind ceva mai bună sau mult mai bună; 32% consideră nivelul de dezvoltare ceva mai rău sau mult mai rău decât acum 5 ani; pentru 27% situaţia judeţului este neschimbată; Aceleaşi tendinţe în opiniile locuitorilor se menţin si în ceea ce priveşte evoluţia viitoare a judeţului, în următorii 5 ani, cu deosebirea că un procent mai mare de respondenţi nu şi-au exprimat o anumită opinie (9% răspunsuri de “Nu ştiu” în cazul evaluării viitorului vs. prezent, faţă de 1% “Nu ştiu” în cazul prezent vs. trecut); Aproape 60% dintre respondenți sunt foarte sau destul de nemulţumiţi cu privire la nivelul de trai, fapt ce se observă şi în percepţia faţă de punctele slabe ale judeţului; Satisfacţia cu activitatea autorităţilor locale se situează la un nivel relativ ridicat: între 64% şi 75% dintre respondenţi sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de Primărie, Consiliul Judeţean, Consiliul Local şi Prefectura. Remarci generale (selecția a opțiunilor cele mai alese de respondenți) Puncte slabe ale judeţului Gorj Lipsa locurilor de muncă – 89% Nivelul scăzut de trai – 51% Lipsa investițiilor în industrie – 25% Migrația populației – 25% Infrastructura agricolă săracă - 24% Infrastructura rutieră necorespunzătoare – 17% Puncte tari ale judeţului Gorj Zonele cu potenţial turistic – 50% (dintre toate opțiunile) Industria energetică – 46% Calitatea terenului agricol – 40% Forţa de muncă disponibilă – 39% dintre toate menţiunile şi cel mai des menţionat pe primul loc Resursele naturale de lignit – 39% Peisaje natural – 32% Sugestii de îmbunătăţire Principala sugestie de îmbunătăţire a respondenţilor vizează punctul identificat ca fiind cel mai slab – crearea de locuri de muncă (50% dintre respondenţi), urmată la distanță mare de următoarea opțiune, atragerea de investiții (10%). Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni | 35

Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Gorj 2011 – 2020 Evaluarea situaţiei judeţului Gorj pe principalele domenii Evaluările principalelor domenii economico-sociale reflectă o percepţie destul de negativă a respondenţilor: fiecare dintre ariile investigate a fost evaluată cu un scor mediu între 2.0 şi 2.6 (unde 1=situaţie foarte proastă şi 4=situaţie foarte bună); Situaţia localităţii este în mod consecvent evaluată mai slab decât cea a judeţului, ceea ce reprezintă un alt argument al îngrijorării generale faţă de propria situaţie; Ariile care tind spre o percepţie mai pozitivă sunt: o o Infrastructura utilităţilor publice; Serviciile de învăţământ; Cu toate acestea, numai jumătate dintre respondenţi sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de uşurinţa accesului la învăţământ şi de nivelul de pregătire a cadrelor didactice; o o Patrimoniul cultural; Dezvoltarea turismului; Complexul monumental de la Târgu Jiu şi zona Rânca-Transalpină sunt văzute ca fiind cele mai importante puncte de atracţie ale judeţului; Fluxul de turişti pare a fi considerat ridicat: 75% dintre respondenţi cred că în judeţul Gorj vin mulţi turişti din alte părţi ale României, iar 54% cred că vin mulți turişti străini; Un factor care ar putea influenţa negativ percepţia asupra dezvoltării turismului este promovarea slabă a obiectivelor turistice (90% dintre respondenţi consideră că punctele de atracţie nu sunt promovate suficient); Pe de altă parte, domeniile evaluate ca fiind cele mai slabe sunt: o o o o o o o o Piaţa forţei de muncă: În proporţie de 90%, nivelul șomajului este apreciat ca fiind ridicat şi foarte ridicat; Cursurile de formare profesională par a fi o soluţie în percepţia respondenţilor; Dezvoltarea economică; Dezvoltarea mediului de afaceri; Dezvoltarea agriculturii – nivel determinat in special de: Lipsa unui sistem de irigaţii corespunzător; Dotarea slabă cu utilaje agricole; Încrederea în realizarea proiectelor de dezvoltare este scăzută: numai 35% dintre respondenţi cred într-o măsură mare sau foarte mare că vor fi atinse obiectivele proiectelor. În schimb, utilitatea proiectelor este recunoscută de peste 70% dintre respondenţi. Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni | 36

Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Gorj 2011 – 2020<br />

Evaluarea situaţiei judeţului Gorj pe principalele domenii<br />

<br />

<br />

<br />

<br />

<br />

<br />

<br />

<br />

<br />

Evaluările principalelor domenii economico-sociale reflectă o percepţie destul de<br />

negativă a respondenţilor: fiecare dintre ariile investigate a fost evaluată cu un scor<br />

mediu între 2.0 şi 2.6 (unde 1=situaţie foarte proastă şi 4=situaţie foarte bună);<br />

Situaţia localităţii este în mod consecvent evaluată mai slab decât cea a judeţului,<br />

ceea ce reprezintă un alt argument al îngrijorării generale faţă de propria situaţie;<br />

Ariile care tind spre o percepţie mai pozitivă sunt:<br />

o<br />

o<br />

Infrastructura utilităţilor publice;<br />

Serviciile de învăţământ;<br />

Cu toate acestea, numai jumătate dintre respondenţi sunt mulţumiţi sau foarte<br />

mulţumiţi de uşurinţa accesului la învăţământ şi de nivelul de pregătire a cadrelor<br />

didactice;<br />

o<br />

o<br />

Patrimoniul cultural;<br />

Dezvoltarea turismului;<br />

Complexul monumental de la Târgu Jiu şi zona Rânca-Transalpină sunt văzute ca<br />

fiind cele mai importante puncte de atracţie ale judeţului;<br />

Fluxul de turişti pare a fi considerat ridicat: 75% dintre respondenţi cred că în judeţul<br />

Gorj vin mulţi turişti din alte părţi ale României, iar 54% cred că vin mulți turişti străini;<br />

Un factor care ar putea influenţa negativ percepţia asupra dezvoltării turismului este<br />

promovarea slabă a obiectivelor turistice (90% dintre respondenţi consideră că<br />

punctele de atracţie nu sunt promovate suficient);<br />

Pe de altă parte, domeniile evaluate ca fiind cele mai slabe sunt:<br />

o<br />

o<br />

o<br />

o<br />

o<br />

o<br />

o<br />

o<br />

Piaţa forţei de muncă:<br />

În proporţie de 90%, nivelul șomajului este apreciat ca fiind ridicat şi foarte<br />

ridicat;<br />

Cursurile de formare profesională par a fi o soluţie în percepţia respondenţilor;<br />

Dezvoltarea economică;<br />

Dezvoltarea mediului de afaceri;<br />

Dezvoltarea agriculturii – nivel determinat in special de:<br />

Lipsa unui sistem de irigaţii corespunzător;<br />

Dotarea slabă cu utilaje agricole;<br />

Încrederea în realizarea proiectelor de dezvoltare este scăzută: numai 35% dintre<br />

respondenţi cred într-o măsură mare sau foarte mare că vor fi atinse obiectivele<br />

proiectelor. În schimb, utilitatea proiectelor este recunoscută de peste 70% dintre<br />

respondenţi.<br />

Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni |<br />

36

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!