euro-strategie, euro- administraţie, euro-cetăţeni - Consiliul ...

Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Gorj 2011 – 2020
nord, Bumbești – Jiu este un UAT de tranzit, în care industria de prelucrare este
foarte bine dezvoltată. Această zonă poate fi cea mai atractivă pentru atragerea de
noi investitori și decizii de localizare a afacerilor.
Prin urmare, dezvoltarea de structuri de sprijin a afacerilor de-a lungul acestei axe ar
putea avea un grad de răspuns mai ridicat din partea agenților economici inițial
interesați de investiții în Gorj. Dezvoltarea acestei zone ar putea avea de asemenea
și un efect antrenant pentru localitățile adiacente.
- Zona de Nord, exceptând culoarul Jiului, este o zonă în esență montană, ceea ce
influențează tipul de profil funcțional preponderent. Localitățile componente sunt în
mare parte de categorie demografică peste 5,000 locuitori și au o proporție mai mare
decât media județeană de salariați în agricultură. Predomină însă serviciile, ca
activitate economică (vezi cartograma de mai jos). Zona are un însemnat potențial
turistic și concentrează aproape toată infrastructura de cazare și activitatea turistică a
județului (exceptând Târgu Jiu). Fiind în mare parte o zonă montană, pe teritoriul
cărora se desfășoară mai multe arii protejate, este necesar un efor sporit de protejare
a patrimoniului și peisajului natural, în vederea asigurării unei dezvoltări sustenabile a
activităților atât turistice cât și non-turistice.
Dezvoltare locală și comunitară
Mediul urban
Răspunsurile autorităților locale din orașele județului Gorj demonstrează o preocupare
constantă pentru diversificarea activităţilor economice şi pentru reabilitarea infrastructurii şi
utilităţilor, ca bază pentru atragerea de investitori. Cele mai importante oportunităţi de
investiţii la nivelul oraşelor din judeţul Gorj sunt percepute a fi exploatarea resurselor
naturale (non-agricole), industria uşoară, serviciile/dotările publice/parteneriatele public-privat
şi serviciile către populaţie (educaţie, sănătate etc.)
Printre provocările cu care se confruntă mediul urban se numără lipsa locurilor de muncă,
lipsa investiţiilor, starea drumurilor, lipsa serviciilor şi migrarea tinerilor. Pentru a oferi un
răspuns la acestea, autorităţile publice au implementat în ultimii cinci ani un număr de
aproximativ 55 proiect proiecte, concentrate în mod special pe realizarea de reabilitări şi
amenajări publice urbane, cele mai importante sume fiind alocate reţelelor de apă,
canalizare, gaze, staţii de epurare. Sursele de finanţare au fost asigurate în mare măsură de
bugetele locale sau de stat şi mai puţin cele din fonduri nerambursabile.
Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni |
22